Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


MASURAREA FENOMENELOR IN CERCETARILE DE MARKETING

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic



MASURAREA FENOMENELOR IN CERCETARILE DE MARKETING

In cercetarea de marketing masurarea reprezinta procesul de exprimare simbolica,numerica sau nenumerica a gradului in care un obiect sau un fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate.

Scalarea reprezinta activitatea de construire a scalelor.

Scala reprezinta instrumental cu ajutorul caruia se realizeaza masurarea.




In construirea scalelor trebuie respectate urmatoarele conditii:

Scala este necesar sa fie inteligibilia de catre subiectii de la care se culeg informatiile;

Scala trebuie sa discrimineze(diferentieze) diferitele niveluri de intensitate ale caractersiticii cercetate.

Daca intr-o cercetare de marketing se urmareste ,spre exemplu,masurarea indivizilor care constituie esantionul supus investigatiei din punct de vedere al caracteristicii sex,atunci se poate utilize simbolul 1 pentru barbati si simbolul 2 pentru femei.Aceste exmeplu permite ilustrarea urmatoarelor principii:

Principiul nedegenerarii=simbolul numeric 1 va reprezenta in toate cazurile un barbat,iar 2 o femeie ;

Principiul izomorfismului=atunci cand un barbat va fi reprezentat intotdeauna cu 1 si o femeie cu 2;

Principiul de echivalenta=atunci cand toti indivizii clasificati intr-un anumit grup au aceeasi opinie despre proprietatea obiectului sau fenomenului cercetat.

Pentru masurarea datelor ce se culeg prin cercetarile de marketing se poate utilize o mare varietate de metode de scalare.Unele metode servesc pentru :

Scalarea unidimensionala;

Scalarea multidimensionala-metoda de masurare simultana a mai multor caracteristici sau proprietati.

Pentru scalarea datelor ce se culeg prin cercetarile de marketing se pot utilize patru tipuri de scale:

Nominale(neparametrice)

Reprezinta scala preferata de respondenti,este o scara foarte utilizata mai ales in cazul variabilelor ce nu pot fi conceptualizate decat in forma categoriala.

Pot fi exprimate numai in forma categoriala urmatoarele variabile:

Sexul;

Starea civila;

Varsta;

Statutul socio-profesional.

In construirea unei scale nominale trebuie urmarit ca in clasificarea propusa sa se prevada toate grupele propuse.

Ordinale(neparametrice)

Al doilea tip de scala neparametrica ,realizeaza un progress in procesul de masurare,permitand ordonarea alternativelor cercetate in functie de un anumit criteriu.

Mediana poate fi utilizata in determinarea tendintei centrale in cazul scalelor ordinale.

Interval(parametrice)

Proportionale(parametrice)

Situatia comparative a celor 4 tipuri de scale

Tipul de scala

Caracteristici pe care le poseda

Preferinta

Permite clasificari

Permite ordonari

Intervale egale

Origine unica

Cercetatorului

Respondentului

Nominala

Da

Nu

Nu

Nu

Ordinala

Da

Da

Nu

Nu

Interval

Da

Da

Da

Nu

Proportionala

Da

Da

Da

Da

(se poate realiza multiplicarea unui numar de pe scala la altul)

Instrumente de analiza statistica a informatiilor corespunzatoare diferitelor tipuri de scale

Indicatori statistici

Tipuri

de scale

Tendinta centrala

Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri

Masurarea corelatiei

Coeficientul de corelatie utilizat

Nominala

Grupul Modal

Testul x2

Testul     neparametric McNemar

Coeficientul de contingenta

Ordinala

Mediana



Testul U

Testul H-Kruskal-Walis

Coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman/Kendall

Coeficientul de corelatie a lui Kendall

Interval

Media aritmetica

Testul Student

Testul Fisher

Coeficientul de corelatie

Coeficientul de corelatie Pearson

Proportionala

Media geometrica

Testul Student

Testul Fisher

(Testul t)

Coeficientul de variatie

.

Asemenari intre scale:

In scalele interval si proportionale se pot face trasnformari de tipul f(x)=ax+b

Scala proportionala permite multiplicarea unui numar de pe scala cu o constanta pozitiva se realizeaza numai cu cea interval.

METODE DE SCALARE

Diferentiala semantica

Bazele acestei metode au fost puse de Charles E.Osgood din anul 1957.

Ex :

Foarte favorabil - - - - Foarte nevaforabil

Scala lui Stapel

Scala lui Likert

Ex:

Acord total

Acord

Indiferent

Dezacord

Dezacord total

Metoda comparatiilor perechi

Stiind ca n reprezinta numarul de stimuli considerati,este posibila realizarea a comparatii.

Metoda ordonarii rangurilor

Scala cu suma constanta

Q-sort

Este o metoda comparativa de scalare propusa initial de William Stephenson.

Modelul Fishbein-Rosenberg

Este o metoda de scalare mai complexa care are la baza evaluarea atitudinii.

Atitudinea unui individ fata de un stimul se poate determina cu ajutorul relatiei:

Pjk=

Unde:

Pjk=atitudinea individului k pentru stimulul j;

Wjk=importanta acordata de individual k atributului I(se considera h attribute appreciate ca importante pentru formarea atitudinii,suma importantei ce le este atasata fiind egala cu 1);

Oij=masura(pe o scala de la 0 la 1) in care stimulul j il satisface pe individ in privinta atributului i.

Tipuri de scale

Permite comparatii

Categoria scalelor din care fac parte

Diferentiala semantica

Scala Interval

Scala Stapel

Nu

Scala Interval

Scala lui Likert

Nu

Scala Ordinala

Metoda comparatiilor perechi

Da

Metoda ordonarii rangurilor

Da

Scala Ordinala

Scala cu suma constanta

Da

Scala Interval

Q-sort

Da

Modelul lui Fishbein Rosenberg

CAPITOLUL 7 INVESTIGAREA SURSELOR SECUNDARE

7.1 Natura informatiilor secundare

Informatiile secundare sunt informatii obtinute pentru alte scopuri decat cel al cercetarii in cauza.

Unul din avantajele comparative ale informatiilor primare in rapot cu cele secundare este relevanta informatiilor in raport cu problema cercetata.

Pentru informatiile secundare sursa statistica originala este reprezentata de organizatia care a obtinut initial informatiile.

7.3 Tipuri de surse secundare

7.3.1 Surse interne

7.3.2 Surse externe

O varietate de surse externe stau la indemana cercetatorului pentru a obtine date cu privire la problema studiata,printer acestea numaram :

publicatiile academice ;

cercetari sindicalizate (sunt informatii secundare).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1389
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site