Marketing social politic - test grila

TRUE/FALSE

Stabiliti daca enuntul urmator este adevarat sau fals:

1. Regula "coerentei" spune ca fiecare campanie electorala nu poate fi reproducerea unei campanii anterioare, chiar daca aceasta a fost incununata cu succes.

ANS:    F

2. Spoturile politice care au folosit imaginea obisnuita a stirilor pentru prima data au aparut in Statele Unite in perioada de adolescenta a marketingului electoral.

ANS:    T

3. Spoturile politice care au folosit imaginea obisnuita reclamelor comerciale pentru prima data au aparut in Franta in anii '50.

ANS:    F

4. Marketingul medical reprezinta o specializare a marketingului clasic.

ANS:    F

5. Motivatia implicarii subscriptorilor in activitatea organizatiilor sociale este scutirea de taxe si impozite.

ANS:    T

6. Motivatia implicarii militantilor in activitatea organizatiilor sociale este una religioasa

ANS:    T

7. Motivatia implicarii prescriptorilor in activitatea organizatiilor sociale este sincrederea pe care o au in misiunea organizatiei.

ANS:    T

8. In domeniul social, concurentii sunt mai usor de identificat si mai simplu de combatut decat in marketingul politic.

ANS:    F

9. Prescriptorii sunt recrutati din randul persoanelor care dispun de mult timp liber si doresc sa-l utilizeze in folosul comunitatii.

ANS:    F

10. Conceptul potrivit caruia piata este un ansamblu al cuplurilor marca-segment de consumatori este o definitie care pune accentul pe oferta

ANS:    F

11. Organizatiile receptor-distributive sunt cele care dispun de o dotare constanta sau in crestere de resurse ce urmeaza a fi distribuite grupurilor tinta

ANS:    F

12. Principala diferenta intre organizatiile productiv-distributive si cele paralucrative este ca, in primul caz, cei care platesc sunt aceiasi care beneficiaza de aceste fonduri, in timp ce in al doilea caz, unii platesc si altii sunt beneficiarii.

ANS:    F

13. Cererea organizatiilor social-politice este o cerere omogena.

ANS:    F

14. Oferta organizatiilor sociale este abundenta in raport cu problemele sociale existente la un moment dat.

ANS:    F

15. Cererea organizatiilor sociale poate fi negativa atunci cand nevoile consumatorilor nu pot fi satisfacute de bunurile si serviciile existente la un moment dat.

ANS:    F

16. In abordarea grupurilor tinta, organizatiile sociale se confrunta cu cerere inexistenta, cum ar fi situatia data de faptul ca membri unei comunitati nu-si permitachizitionarea unui vaccin.

ANS:    F

17. In marketingul electoral, imaginii de marca din marketingul clasic ii corespunde personalitatea candidatului.

ANS:    T

18. Functionarii, intelectualii si alegatorii tineri au tendinta de a vota cu partidele cu orientare politica de dreapta.

ANS:    F

19. Regula aplicata de consumator in momentul deciziei, specifica alegerii impulsive si care se aplica mai ales produselor cu valoare mica si lipsite de conotatii afective este regula conjunctiva.

ANS:    F

20. Atunci cand consumatorul alege produsul cu scorul global cel mai mare, realizand o compensare intre scorurile mici ale unor atribute se cele mari ale celorlalte, el aplica regula compensatorie.

ANS:    T

21. Piata electorala potentiala este formata din alegatorii si nonalegatorii absoluti.

ANS:    F

22. Nonalegatorii absoluti sunt persoanele care, din diferite motive, nu doresc sa mearga la vot.

ANS:    F

23. Piata electorala potentiala este data de limitele cele mai largi in acre urmeaza sa aiba loc confruntarea electorala

ANS:    T

24. Organizatia sociala se confrunta in abordarea grupurilor tinta cu cerere inexistenta, cum ar fi faptul ca membrii unei comunitati nu-si permit achizitionarea unui vaccin

ANS:    F

25. In marketingul electoral, imaginii de marca ii corespunde imaginea candidatului

ANS:    T

26. Functionarii, intelectualii si alegatorii tineri au tendinta de a vota cu partide cu orientare politica de dreapta.

ANS:    F

27. Regula aplicata de consumator in momentul deciziei, specifica alegerii impulsive si care se aplica mai ales produselor de valoare mica si lipsite de conotatii afective este regula conjunctiva.

ANS:    F

28. Atunci cand consumatorul alege produsul cu scorul global cel mai mare realizand o compensare intre scorurile mici ale unor atribute si cele mari ale celorlalte, aplica regula compensatorie.

ANS:    T

29. In marketingul politic, strategia de stimulare presupune valorificarea unei cereri nesatisfacute a alegatorilor de catre oamenii politici existenti si crearea unei imagini care sa corespunda asteptarilor alegatorilor indecisi.

ANS:    F

30. Unul din cele patru tipuri principale de imagine pe care le poate dori un candidat este "eroul", care se caracterzeaza ca fiind simplu, popular, lipsit de pretentii si care incearca sa se identifice cu alegatorii.

ANS:    F

31. Strategia crearii unui contrast clar vizeaza orientarea discursului politic catre o tema de interes general pentru a determina alegatorii sa acorde votul candidatului respectiv.

ANS:    F

32. Strategia apartenentei partinice se aplica intr-o circumscriptie care sustine in mod traditional un anumit partid, candidatul trebuind doar sa aminteasca alegatorilor ca el este reprezentantul partidului pentru a fi votat

ANS:    T

33. Strategia crearii unei imagini negative presupune identificare punctelor slabe ale candidatului si prezentarea acestora intr-o forma atenuata inainte ca acestea sa fie atacate de adversari.

ANS:    F

34. Marketingul ecologic reprezinta o viziune globala asupra aspectelor sociale ale activitatii societatii comerciale.

ANS:    F

35. Responsabilitatea sociala a marketingului est primul concept care nu incearca numai sa adauge o dimensiune noua, sociala marketingului clasic, ci doreste sa reprezinte o noua modalitate de a intelege rolul marketingului subliniind necesitatea implicarii in rezolvarea problemelor societatii.

ANS:    F

36. Marketingul societal reprezinta acea orientare a conducerii firmei care recunoaste ca sarcina prioritara a acesteia este aceea de a studia nevoile si dorintele pietelor vizate, de a le satisface mai eficient decat concurenta, dar si de a mentine bunastarea consumatorilor.

ANS:    T

37. Domeniile social si cel politic sunt doar in aparenta suprapuse, socialul putand fi considerat un subdomeniu al politicului.

ANS:    F

38. Intr-o organizatie sociala, aceasta ofera bunuri si servicii sociale, beneficiarul acestor bunuri le plateste pentru a intra in posesia lor, iar organizatia obtine un castig sub forma de profit.

ANS:    F

39. Orgnizatia sociala este o societate cu caracter lucrativ care urmareste obtinerea de fonduri de la subscriptori in vederea indeplinirii misiunii sale.

ANS:    F

40. Marketingul social se aplica bunurilor, serviciilor si, in mai mica masura, ideilor.

ANS:    F

41. In marketingul social, beneficiile grupurilor tinta nu sunt, intotdeauna, corelate cu platile efectuate de acestea.

ANS:    T

42. Organizatiile sociale se adreseaza doar segmentelor de piata profitabile, eficiente din punct de vedere economic.

ANS:    F

43. Piata organizatiilor sociale are o singura componenta: grupurile tinta.

ANS:    F

44. Marketingul puterilor publice si administrative reprezinta cea mai importanta componenta a marketingului public, practicat de persoane publice in scopuri electorale.

ANS:    F

45. Marketingul social reprezinta interactiunea dintre doua unitati, una dintre acestea urmarind sa obtina un raspuns dorit de la cealalta unitate, al carei raspuns este liber, dar susceptibil de a fi influentat prin anumite beneficii care pot fi oferite de catre prima unitate.

ANS:    F

46. Analiza comparativa intre marketingul electoral si cel politic arata ca, in primul caz, obiectivele sunt mai clar precizate si mai concrete.

ANS:    T

47. In marketingul politic se utilizeaza intr-o perioada relativ scurta de timp o cantitate mai mare de resurse financiare decat in marketingul electoral.

ANS:    F

48. Una dintre cele patru reguli generale dupa care se fundamenteaza campaniile electorale este coerenta, conform careia fiecare campanie nu poate fi reproducerea unei campanii anterioare chiar daca a fost incununata cu succes.

ANS:    F

49. Una dintre cele patru reguli generale dupa care se fundamenteaza campaniile electorale este coerenta, conform careia o decizie de campanie este luata dupa ce a fost evaluata in raport cu alte campanii ale candidatului anterior, mai ales daca sunt recente.

ANS:    T

50. Acele structuri permanente sau temporare insarcinate cu supravegherea si controlul activitatii organizatiilor sociale sau politice fac parte din mediul politico-institutional.

ANS:    F

51. Human Concept of Marketing este un concept aparut la inceputul anilor '70, ca o reactie la unele excese ale marketingului clasic, precum exacerbarea unui consum irational, publicitatea mincinoasa etc., concept care subliniaza necesitatea asumarii de catre specialistii in marketing a unor responsabilitati sporite in domeniul social, atitudine aflata intr-o stransa legatura cu dezvoltarea miscarii consumeriste.

ANS:    F

52. In mod traditional, marketingul social/politic a fost asociat cu conceptele profitabilitatii si concurentei.

ANS:    F

53. Marketingul social se particularizeaza in raport cu celelalte specializari ale marketingului prin doua aspecte: vizeaza rezolvarea unor probleme sociale, iar cele care urmaresc sa le rezolve sunt organizatii nelucrative.

ANS:    T

54. Marketingul social se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, bunurilor si serviciilor, pe cand marketingul clasic se aplica bunurilor si serviciilor si, in mai mica masura, ideilor.

ANS:    T

55. Alegatorii joaca in marketingul electoral acelasi rol pe care cumparatorii il joaca in marketingul clasic, respectiv acela de decidenti.

ANS:    T

56. Marketingul politic international este practicat si de agentiile de turism care, pentru a atrage turistii straini, promoveaza obiectivele turistice ale unei tari..

ANS:    F

57. Rolul jucat de mediul tehnologic in cazul organizatiilor sociale sau politice este mai putin important decat in cazul intreprinderilor, datorita faptului ca organizatiile fara scop lucrativ nu se implica decat in mica masura in procesul de productie

ANS:    T

58. Spre deosebire de societatile lucrative, activitatea organizatiilor social-politice nu este influentata de organismele publice, intrucat organizatiile social-politice nu urmaresc obtinerea de profit.

ANS:    F

59. Prescriptorii se recruteaza din randurile persoanelor care dispun de un volum mare de timp liber si doresc sa-l utilizeze in folosul comunitatii.

ANS:    F

60. Cererea pentru produsele si serviciile organizatiilor sociale are, intotdeauna, un grad de elasticitate scazut.

ANS:    F

61. Aria de aplicare a cercetarilor de marketing social-politic este extrem de redusa putandu-se identifica maxim patru domenii.

ANS:    F

62. In raport cu cercetarile calitative, in cercetarile cantitative, flexibilitatea mult mai mare a instrumentelor de culegere a informatiilor sporeste caracterul exploratoriu al cercetarii, putand conduce la obtinerea unor idei noi si interesante.

ANS:    F

63. In cercetarea calitativa de marketing, esantionul include un numar mare de subiecti.

ANS:    F

64. Produsele organizatiilor sociale se imparte in idei, comportamente si obiecte tangibile.

ANS:    T

65. Spre deosebire de produsul clasic, produsul electoral, candidatul, nu poate fi creat pornind de la zero, el exista, are un trecut, are anumite obligatii, gandeste intr-un anumit fel.

ANS:    T

66. Pretul se gaseste intr-o relatie stransa cu produsul, fiind una dintre componentele corporale ale acestuia.

ANS:    F

67. Printre obiectivele de pret ale organizatiei sociale se poate numara supravietuirea organizatiei prin atragerea de fonduri de la subscriptori.

ANS:    T

68. Organizatiile sociale utilizeaza costurile de productie drept criteriu de stabilire a nivelului pretului.

ANS:    F

69. Un candidat care nu face nici o promisiune este un produs slab, pentru care pretul cerut - este prea mare.

ANS:    T

70. In marketingul social-politic, unele dintre activitatile de distributie au si un pronuntat caracter promotional

ANS:    T

71. In marketingul electoral, esentialul politicii de distributie este reprezentat de prezenta fizica a candidatului in toate locurile unde se petrece ceva important.

ANS:    T

72. In campania electorala, vor fi contactati telefonic in special alegatorii pasivi.

ANS:    F

73. Chiar daca daca diversitatea grupurilor tinta este redusa, organizatiile sociale folosesc un submix promotional extins.

ANS:    F

74. Organizatiile sociale si politice utilizeaza, comparativ cu intreprinderile, formule de comunicatie mai costisitoare

ANS:    F

75. Organizatiile sociale si, mai ales, partidele politice utilizeaza cu succes tehnici de marketing direct

ANS:    T

76. "Nota de recunoastere" ne permite sa aflam cate persoane au retinut elementul de comunicare dupa ce le-au fost prezentate elementele campaniei

ANS:    T

77. Faptul ca dorintele consumatorilor nu coincid neaparat cu interesele lor sau ale colectivitatii pe termen lung reprezinta o ipoteza caracteristica marketingului situational.

ANS:    F

78. Piata organizatiilor sociale are o singura componenta: relatiile cu grupurile-tinta

ANS:    F

79. Puterile publice si administrative au constientizat importanta marketingului politic in momentul aparitiei unei rupturi intre nevoile si asteptarile cetatenilor, pe de o parte si intentiile si actiunile guvernantilor, pe de alta parte.

ANS:    T

80. Studierea componentelor macromediului este mult mai importanta pentru organizatiile sociale sau chiar politice care isi desfasoara activitatea in alte tari, ale caror realitati le sunt mai putin cunoscute.

ANS:    T

81. Prescriptorii sunt acele persoane care pot determina un individ sa contribuie cu o donatie la activitatea unei organizatii sociale.

ANS:    T

82. Organizatiile paralucrative sunt acelea ale caror venituri se bazeaza pe contributiile oferite de diferite persoane sau institutii caritabile.

ANS:    F

83. Nu exista nici un motiv sa consideram comportamentul-individului cetatean in cabina de vot, fundamental diferit de cel al individului-consumator intr-un supermagazin.

ANS:    T

84. In raport cu cercetarile calitative, in cercetarile cantitative, fiind vizate aspectele profunde ale personalitatii respondentului, rezultatele sunt valabile o perioada mai indelungata.

ANS:    F

85. In cercetarea calitativa, sunt folosite ca instrumente de culegere a datelor reportofonul, camera video, videorecorderul, ghidul de conversatie.

ANS:    T

MULTIPLE CHOICE

Alegeti raspunsul corect:

1. Printre principalele diferente existente intre marketingul social si cel clasic se numara:

ANS:    C

2. Marketingul electoral, raportat la cel politic, se particularizeaza prin:

ANS:    C

3. Practica "confruntarii decisive" a fost utilizata pentru prima data in SUA:

ANS:    A

4. "Confruntarea decisiva" a devenit o practica obisnuita a campaniilor electorale din SUA:

ANS:    B

5. Organizatiile sociale, care dispun de o structura organizatorica specifica si de facilitati corespunzatoare de productie, oferind servicii vandabile unei clientele posibile, profitul fiind supus regulii nondistributivitatii, sunt:

ANS:    C

6. Electoratul care sprijina partidele cu orientare de dreapta cuprinde preponderent:

ANS:    C

7. Electoratul partidelor de stanga cuprinde preponderent:

ANS:    C

8. Una dintre regulile care trebuie respectate in fundamentarea campaniilor electorale este "distantierea minima", conform careia:

ANS:    C

9. Primele spoturi publicitare destinate minoritatilor etnice au fost realizate:

ANS:    B

10. Obiectivul principal urmarit de marketingul politic international este:

ANS:    B

11. Obiectivul urmarit de puterile publice si administrative in activitatea lor de marketing este:

ANS:    C

12. Piata organizatiilor social-politice se caracterizeaza prin:

ANS:    B

13. Alegatorii care, la un moment dat, au o preferinta pentru unul din concurentii candidatului analizat sunt:

ANS:    B

14. Printre trasaturile specifice ale pietei electorale se numara:

ANS:    B

15. Electoratul care sprijina partidele cu orientare de dreapta cuprinde:

ANS:    C

16. Electoratul partidelor de stanga cuprinde:

ANS:    C

17. Obiectivul urmarit de puterile publice si administrative in activitatea lor de marketing este:

ANS:    C

18. Precizati care din urmatoarele obiective de marketing sunt vizate de puterile publice si administrative:

1. cunoasterea problemlor care afecteaza comunitatea careia i se adreseaza;

2. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;

3. modificarea opiniilor, atitudinilor sau a comportamentului anumitor grupuri tinta;

4. imbunatatirea comunicarii cu cetatenii cu privire la masurile intreprinse pentru rezolvarea problemelor comunitatii;

5. imbunatatirea imaginii institutiilor publice si administrative;

ANS:    D

19. Atunci cand cererea este negativa, rolul marketingului este de demistificare a cererii, strategia numindu-se:

ANS:    B

20. Marketingul, care a aparut ca o critica a conceptului clasic si conform caruia intreprinderea trebuie sa aiba in vedere atat clientii cat si celelalte componente ale mediului intern cat si extern, este

ANS:    C

21. Marketingul social nu cuprinde:

ANS:    C

22. Marketingul puterilor publice si administrative este marketingul practicat:

ANS:    B

23. Marketingul activitatilor nelucrative cuprinde;

ANS:    A

24. Marketngul politic cuprinde:

ANS:    C

25. Componenta macromediului cu influenta cea mai mica asupra activitatii organizatiilor sociale este:

ANS:    C

26. Din macromediu fac parte:

ANS:    D

27. Micromediul organizatiilor sociale si politice cuprinde;

ANS:    C

28. Grupurile tinta sunt formate din:

ANS:    C

29. Subscriptorii sunt:

ANS:    C

30. Persoanele fizice sau juridice, carora organizatiile sociale sau politice se adreseaza si care ocupa locul central in activitatea de marketing a acestor organizatii, sunt:

ANS:    D

31. Persoanele fizice, care sunt in masura sa influenteze inclinatia spre consum de bunuri sociale a anumitor segmente ale populatiei, sunt:

ANS:    C

32. Faptul ca sarcina primordiala a intreprinderii este de a-si adapta activitatea nu numai la satisfactiile pe care le poate procura consumatorilor, ci si la necesitatea asigurarii bunastarii individuale si colective este o ipoteza caracteristica:

ANS:    D

33. Organizatiile a caror activitate are o finalitate mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari, beneficiile nefiind in mod obligatoriu corelate cu platile efectuate sunt:

ANS:    C

34. Marketingul medical se incadreaza:

ANS:    A

35. Pentru prima data, reprezentantii audiovizualului au capatat o importanta majora in marketingul electoral din SUA si au impus o simplificare a discursului politic:

ANS:    A

36. Etapa maturitatii marketingului electoral din SUA se caracterizeaza prin:

ANS:    B

37. Prima tara din lume care a utilizat marketingul puterilor publice si administrative, la nivel guvernamental este:

ANS:    B

38. Relatiile existente intre membrii societatii in privinta producerii si repartizarii bunurilor necesare compun:

ANS:    C

39. Persoanele care sunt bolnave dar care nu urmeaza un tratament sub supravegherea unui spital, reprezinta pentru acesta:

ANS:    A

40. Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:

ANS:    A

41. Sindicatele sunt:

ANS:    C

42. Organizatiile sociale de caritate si filantropice:

ANS:    C

43. Cererea diversificata pentru produsele sociale apare atunci cand:

ANS:    A

44. Persoanele care nu au drept de vot, nu au implinit 18 ani, debilii si alienatii mintali pusi sub interdictie, persoanele condamnate fac parte din:

ANS:    D

45. Alegatorii care vor vota cu certitudine cu unul din concurentii candidatului analizat, sunt:

ANS:    C

46. Reactia comportamentala generata de un anumit motiv depinde de tipul nevoii la baza careia se afla si va fi:

ANS:    C

47. Cei mai puternici concurenti pentru o organizatie sociala sunt:

ANS:    D

48. Unul dintre cele patru modele de schimbare a comportamentului consumatorului identificate de Philip Kotler care presupune ca atitudinea unei persoane se va deprecia daca atributul dorit de aceasta nu va corespunde cu cel oferit de organizatie, iar informatiile despre produs sunt acceptate cu o intensitate scazuta se numeste:

ANS:    A

49. Organizatiile sociale vizeaza:

ANS:    D

50. Pentru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care coreleaza decizia electorala cu atitudinile politice ale individului. Acestea sunt:

ANS:    D

51. Consumatorul care compara produsele din punctul de vedere al celui mai important atribut si il va alege pe cel cu scorul cel mai mare iar daca mai multe produse obtin scorul cel mai mare, va trece la atributul urmator ca importanta, utilizeaza in decizia sa:

ANS:    A

52. In functie de obiectivul urmarit, cercetarile de marketing social-politic pot fi:

ANS:    A

53. Cecetarile care se desfasoara pe grupuri mici de persoane, de regula nereprezentative ca structura, iar rezultatele obtinute nu pot fi extrapolate la intreaga colectivitate sunt:

ANS:    B

54. Anchete selective se refera la:

ANS:    D

55. Definirea scopului cercetarii reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

ANS:    A

56. Elaborarea planului de analiza a datelor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

ANS:    B

57. Redactarea raportului de cercetare si prezentarea acestuia reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

ANS:    C

58. Sursele interne din care sunt culese datele secundare pot fi:

ANS:    C

59. Printre dezavantajele studiului documentar ca modalitate de obtinere a informatiilor secundare de marketing se numara:

ANS:    C

60. Pentru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credibila, aceasta trebuie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate in fisiere. Fisierul care cuprinde numele si adresa persoanelor fizice si juridice care au finantat sau ar putea sa finanteze activitatea organizatiei, date despre corespondenta purtata cu acestea, precum si sumele donate si data efectuarii donatiei este:

ANS:    D

61. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'tehnica benzilor desenate', care face parte din categoria

ANS:    B

62. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'continuarea povestirii', care face parte din categoria

ANS:    C

63. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'sinectica', care face parte din categoria

ANS:    C

64. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'matricea descoperirilor', care face parte din categoria

ANS:    B

65. Convocarea mai multor grupuri a cate 3-5 persoane, care, de regula, participa la derularea anumitor teste de marketing sau la aplicarea unor tehnici de creativitate specifice este

ANS:    D

66. "Band-wagon effect" presupune ca:

ANS:    C

67. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere negativa, rolul marketingului este de:

ANS:    D

68. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere fluctuanta, rolul marketingului este de:

ANS:    C

69. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere negativa, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

ANS:    A

70. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere fluctuanta , specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

ANS:    C

71. Candidatul care se prezinta distant, rece, mereu solemn, superior, omul de exceptie, seful providential si, adesea, un idol, adopta o imagine de:

ANS:    A

72. Candidatul care se prezinta sever, dar drept, plin de invataminte si de ratiune, mai apropiat ca imagine de rolul omului obisnuit, avand o varsta si o profesie care sa ii confere credibilitate, adopta o imagine de:

ANS:    C

73. Candidatul care, prin activitati de relatii publice, contacte si aliante cu alte formatiuni politice se vizeaza crearea unor aliante intre grupuri de alegatorii cu interese diverse (grupuri etnice, grupari religioase, sindicate, asociatii profesionale, fundatii etc.), care, dintr-un motiv sau altul, il prefera pe respectivul candidat, aplica:

ANS:    E

74. Candidatul isi va concentra atentia asupra punctelor slabe ale adversarului, atacandu-le cu multa hotarare, folosind:

ANS:    A

75. Strategia adoptata de catre favoriti, care se vor folosi de toate mijloacele financiare, materiale si umane considerabil, de particularitatile sistemului electoral si vor tine cont de posibilele riposte ale oponentilor dand campaniei electorale un caracter concurential mult mai pronuntat, este:

ANS:    A

76. In functie de candidatii adversari, candidatul poate aborda:

ANS:    D

77. Strategia utilizata de catre favoriti in directia segmentelor de alegatori indecisi, sau de catre personalitatile politice care urmaresc doar convingerea unui anumit grup de persoane, care presupune mobilizarea intregului efort asupra unui singur segment sau a unui numar restrans de segmente de alegatori, existand riscul etichetarii candidatului respectiv drept reprezentant al intereselor unei singure categorii electorale, este:

ANS:    B

78. Strategia care poate fi adoptata de catre favoritul foarte sigur pe pozitia sa, care are interesul de a evita confruntarile directe si adoptarea unor pozitii transante, care i-ar putea afecta negativ imaginea, este:

ANS:    C

79. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile din domeniul educatiei este:

ANS:    A

80. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile din domeniul educatiei este:

ANS:    C

81. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile profesionale este:

ANS:    E

82. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile din domeniul educatiei este:

ANS:    D

83. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile profesionale este:

ANS:    C

84. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile din domeniul educatiei este:

ANS:    A

85. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile profesionale este:

ANS:    D

86. Intr-o campanie de planificare familiala, produsul de baza oferit este:

ANS:    A

87. Reportajele si comentariile la televiziune si radio, articolele in presa scrisa, zvonurile reprezinta:

ANS:    C

88. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Imaginea ppe care fiecare alegator si-o formeaza despre respectivul candidat si care poate fi diferita de cea transmisa, datorita capacitatii de intelegere si a sistemului de valori al persoanei receptoare, este:

ANS:    D

89. Componenta preponderent cantitativa a imaginii, care releva cat de puternica,cat de bine este conturata o anumita imagine, reprezinta:

ANS:    C

90. Pozitionarea candidatului tinand cont de pozitiile contracandidatilor si de distantele intre acestea si asteptarile alegatorilor reprezinta:

ANS:    C

91. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, partea din taxele si impozitele platite la bugetul statului destinata acoperirii unor cheltuieli legate de sanatate, cultura, invatamant, siguranta publica, reprezinta:

ANS:    B

92. In marketingul electoral sunt utilizate urmatoarele forme de distributie:

ANS:    B

93. In marketingul social:

ANS:    C

94. Spre deosebire de marketingul politic, in marketingul electoral

ANS:    D

95. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile de sanatate este:

ANS:    A

96. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile de sanatate este:

ANS:    B

97. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile de sanatate este:

ANS:    D

98. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile de sanatate este:

ANS:    D

99. Marketingul electoral, in comparatie cu marketingul activitatilor lucrative, se caracterizeaza prin:

ANS:    B

Stabiliti daca enuntul urmator este adevarat sau fals:

100. Obiectivul principal urmarit de marketingul politic international este:

ANS:    B

101. Una dintre strategiile de marketing mai putin folosite in viata politica este:

ANS:    B

102. Philip Kotler a lansat conceptul de:

ANS:    C

COMPLETION

1. Atunci cand rolul marketingului este de a identifica si analiza factorii care au determinat o reactie negativa a alegatorilor fata de un candidat si de a minimizeza efectul, subliniind aspecte ale personalitatii candidatului care sa-l faca macar suportabil, se aplica strategia de .

ANS:    conversiune

2. O strategie practic inexistenta in viata politica este cea de , care presupune cheltuirea unor resurse foarte importante pentru aplatizarea curbelor de sezonalitate.

ANS:    sincromarketing