CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Amplasamentul
Sangeorz Bai este unul din cele patru orase ale judetului Bistrita Nasaud, cunoscut ca statiune balneara incepand cu secolul al XVII-lea iar titulatura de oras statiune primind-o in anul 1960.
Ca si amplasament geografic orasul este situat in extremitatea nord-estica a judetului Bistrita Nasaud, in partea de sud a Muntilor Rodnei, la o altitudine de 435-450 m, la 56 km de municipiul Bistrita si 31 km de Nasaud, la confluenta paraielor Borcut si Cormaia cu Somesul Mare. Apele de munte care izvorasc din muntii Rodnei si se revarsa in Cormaia sunt gazda pastravului, lipanului, cleanului si mrenei acest fapt constituind principala atractie a pescarilor amatori.
Localitate Sangeorz Bai este inconjurata de maguri vulcanice in est de Vf. Bucnitori (1032 m alt.); Cornul Arsitei (1232 m alt.), Vf. Porcului (1026 m) in nord-est; Vf. Magura Sangeorz (1368 m) in nord-vest; Vf. Frasinis (932 m alt.) in sud-vest acoperite de paduri de fag si brad astfel ca depresiunea formata este ferita de calduri excesive si vanturi reci. Suprafata pe care se intinde orasul este de 380 ha intravilan la care se adauga cele 14302 ha de extravilan, in total 14682 ha de relief deluros si montan care este caracterizat de:
o fauna si flora montana si premontana,
9 izvoare de apa minerala,
Retea hidrografica formata din raul Somesul Mare, paraul Cormaia si Valea Borcutului.
Atractii turistice precum: Rezervatia Peisagistica Cormaia, Valea Vinului, Parcul National Muntii Rodnei.
Sangeorz-Bai - Cormaia
Datorita conditiilor favorabile oferite de formele de relief, factorii climatici, bogatia, varietatea si originalitatea faunei si florei se pot satisface cerintele diferitelor tipuri de turism si in special cele referitoare la turismul de sanatate,
Accesul in statune se poate realiza fie rutier, fie feroviar:
Accesul rutier se realizeaza pe drumul national DN 17 D ruta Bistrita - Nasaud - Sangeorz Bai
Accesul feroviar se realizeaza prin:
Gara Sangeorz Bai pe linia Ilva Mica - Rodna Mica
Gara Ilva Mica pe linia Suceava - Vatra Dornei
Gara Ilva Mica pe linia Cluj - Ilva Mica
De la Ilva Mica sunt curse auto pana in statiune.
In ceea ce priveste infrastructura drumurilor publice aceasta este constituita din 7 km drum national (DN 17 D) si 45 km drum comunal din care 26 km sunt asfaltati, 7 km betonati, 9 km pietruiti si 3 km de pamant.
Poluare statiuni este relativ scazuta avand in vedere ca se afla situata in cadrul Parcului National Muntii Rodnei bucurandu-se astfel de un bioclimat tonic - stimulativ cu aeroionizare ridicata si avand in vedere ca localitate Sangeorz Bai nu este puternic industrializata activitatile ecomonice de baza fiind exploatarea lemnului, agricultura si nu in ultimul rand turismul. Tot odata fiind un oras relativ mic, cu o populatie de aproximativ 10500 de locuitori nu se pune problema aglomeratiei rutiere precum nici cea a poluarii fonice. In consecinta este un loc potrivit de relaxare si de eliberare a stresului acumulat zi de zi, o destinatie ideala pentru mentinerea sanatatii si imbunatatirea tonusului vital.
Amplasarea are un impact puternic asupra numarului de turisti deoarece pentru a consuma un produs turistic trebuiue ca pricipalul consumator sa se deplaseze la locul unde se presteaza serviciul turistic, de multe ori infrastructura rutiera si gradul de accesibilitate fiind un factor esential care influenteaza numarul turistilor.
In cercetarea realizata am incercat sa observ care este distata pe care bistritenii ar fi dispusi sa o parcurga pentru un sejur de week-end si pornind de la premisa propunerii statiunii Sangeorz Bai ca si destinatie de sfarsit de saptamana am luat ca si reper distanta de 60 km (distanta aproximativa dintre Bistrita si Sangeorz Bai). Rezultatele obtinute se prezinta conform tabelului si garficului de mai jos:
Tabel Pentru turismul de week-end cat de departe sunteti dispusi sa calatoriai
Frecventa |
Procentul |
||
Valid |
sub 60 km | ||
aprox. 60 km | |||
peste 60 km | |||
Total | |||
Nevalid |
Total | ||
Total |
Fig. Distanta parcursa in scopul practicarii turismului de week-end
Observam ca turisti bistriteni care pot devenii potentiali consumatori ai turismului de week-end pentru statiunea Sangeorz Bai reprezinta 56.5 % din totalul celor chestionati (27.6%+28.9%). Pentru a putea determina un procent si mai exact am realizat o incrucisare intre frecventa cu care se practica turismul de week-end si distanta pe care turistii sunt dispusi sa o parcurga. Rezultatele obtinute pot fi vizualizate in tabelul 11.
Tabel Cat de des practicati turismul de week-end * Pentru turismul de week-end cat de departe sunteti dispusi sa calatoriti
Pentru turismul de week-end cat de departe sunteti dispusi sa calatoriti |
Total |
|||||
sub 60 km |
aprox. 60 km |
peste 60 km |
sub 60 km |
|||
Cat de des practicati turismul de week-end |
foarte des |
Frecventa | ||||
% din Total | ||||||
des |
Frecventa | |||||
% din Total | ||||||
moderat |
Frecventa | |||||
% din Total | ||||||
rar |
Frecventa | |||||
% of Total | ||||||
foarte rar |
Frecventa | |||||
% din Total | ||||||
Total |
Frecventa | |||||
% din Total |
Fig. Distanta pe care turistii sunt dispusi sa o parcurga pentru un sejur de week-end in functie de frecventa cu care practica acest tip de turism
Se observa ca cei care practica foarte des turismul de week-end au un numar restrans reprezentand 1% acestia fiind repartizati astfel: 1.5% prefera distantele mai mici de 60 km in timp ce 1.5% prefera distantele mai mari de 60 km, deci potentiali turisti pentru statiunea Sangeorz Bai. Cei care practica des turismul de week-end reprezinta 20% din cei chestionati dintre acestia cei mai multi fiind dispusi sa calatoreasca in acest scop peste 60 km (10.8%) si aproximativ 60 km (7.7%). Cea mai mare pondere o inregistreaza cei care paractica turismul de sfarsit de saptamana in mod moderat (44.6%) dintre acestia 18.5% fiind dispusi sa calatoreasca aproximativ 60 km, 15.4% sub 60 km si 10.8% peste 60 km. Atentia trebuie sa ne-o indreptam spre primele trei actegorii adica cei care practica turism de week-end foarte des, des si moderat care insumeaza 67.7% din totalul turistilor iar in cadrul acestora 39.3% adica mai mult de jumatate sunt dispusi sa parcurga o distanta mai mare sau egala cu 60 km.
Confortul oferit
In vederea practicarii activitatii de turism statiunea balneara Sangeorz Bai pune la dispozitia turistilor un numar de 2052 de locuri de cazare acestea fiind distribuite in cadrula a 2 hoteluri si 5 pensiuni:
Hotel Hebe
Cel mai mare si cunoscut spatiu de cazare este hotelul Hebe, care detine si o baza de tratament proprie, capacitatea acestuia fiind de 437 de camere duble si 7 apartamente in total 900 de locuri. Dintre acestea 388 de locuri sunt omologate la 2 stele iar restul de 512 locuri la o stea. Toate camerele dispun de baie cu dus, telefon si televizor.
Hotelul si-a propus sa reuneasca sub acelas acoperis toate elementele necesare unui sejur complet, astfel in incinta lui se mai intalnesc:
Hotel Somesul
Hotelul "Somesul" se afla in centrul statiunii Sangeorz-Bai, pe strada Trandafirilor, situat pe o colina domoala, invecinat cu parcul central si padurea de conifere, ceea ce-i comfera o larga si frumoasa panorama a intregii zone.
Este structurat pe parter si sase etaje, dotat cu ascensor, oferind 286 de camere duble, 5 apartamente si 6 camere single, in total 602 locuri, toate acestea clasificate la doua stele.
Spatiile de cazare sunt luminoase, fiecare camera (cu balcon), avand in dotare TV color cu mai multe programe prin cablu, minibar si grup sanitar propriu.
La dispozitia turistilor exista, in incinta hotelului:
Vila Rombat
Vila Rombat ofera cazare de 4 stele in statiunea Sangeorz Bai, punand la dispozitia turistilor 5 camere cu doua paturi si 2 camere cu pat dublu. Camerele sunt dotate cu minibar, telefon, televizor color si televiziune prin cablu si fiecare are baie cu cabina de dus.
Din structura vilei mai fac parte o sala de conferinte, o bucatarie cu dotare completa, o sala pentru servit masa si o terasa.
In sala de mese se poate servi micul dejun iar pranzul si cina se pot servi la Complexul Tonight amplasat la circa 50 m distanta de vila.
Vila mai dispune de parcare proprie, de un spatiu verde imprejmuit si are asigurata apa calda si incalzirea prin centrala termica proprie.
Pensiune Bradul e catalogata la doua stele, iar pensiunile Petrom, Sindy si Hyperion sunt catalogate la trei stele, spatiul total de cazare oferit de aceste 5 pensiuni fiind de 550 de locuri.
Serviciile prestate
Datorita amplasarii sale, in statiunea Sangeorz Bai se pot practica mai multe tipuri de turism cum ar fi: turismul curativ (balnear), turismul de recreere, turismul de agrement, turismul cultural si agroturismul.
Principalele servicii oferite de Sangeorz Bai sunt evident cele de cura balneara. Prin baza de tratament a hotelului Hebe care dispune de doua sectii de balneofizioterapie se fac cure de termoterapie si hidroterapie.
Sectiunea de hidroterapie presteaza urmatoarele servicii:
Sectia de termoterapie efectueaza proceduri cu
Statiunea dispune si de o subsectie de electroterapie cu saloane pentru
Pe langa toate acestea se mai aplica si alte tratamente cum ar fi :
Toate aceste cure vin insotite de o alimentatie dietetica in cazul in care turistul doreste sa beneficieze de acest serviciu. Alimentatia dietetica nu numai ca exercita prin ea insasi o actiune curativa, dar mareste eficienta curei interne. Valoarea acestor doi factori curativi - cura interna si alimentatie dietetica - este atat de insemnata incat se poate afirma ca asociati cu repausul si odihna, sunt capabili sa produca vindecari sau ameliorari profunde si de lunga durata in toate afectiunile digestive, fara ajutorul altor proceduri sau medicatie.
Sangeorz Bai ofera turistilor sai servicii de recreere si odihna prin particularitatile sale geografice: vai cu ape limpezi si lunci atragatoare; munti pitoresti cu diferite trepte de inaltime si cu diferite grade de accesibilitate, climat de crutare, puternic aeroionizat negativ, cu efecte sedative.
In timpul iernii, in apropierea hotelului Hebe se amenajeaza o partie de saniute foarte apreciate de tineri si copii. De asemenea in zona sunt multe locuri pitoresti, in cuprinsul carora turisti pot beneficia vara, din plin de soare, apa si aer curat. Aceste locuri permit turistilor ca in imediata apropiere a bazei de cazare (hoteluri, vile, cabane, casute) sa desfasoare activitati variate cu caracter recreativ:plaja, baie, jocuri, pescuit, drumetii pe munte, plimbari in padure, vizitarea punctelor de interes turistic din apropiere.
Tot pentru agrement la dispozitia turistilor se afla Pizzeria Tonight si Clubul Tonight.
Pizzeria Tonight a fost infiintata in anul 1995, initial cu 25 de locuri, devenind un nume de referinta in judetul Bistrita-Nasaud prin originalitatea cu care a fost amenajat spatiul si prin calitatea produselor si serviciilor oferite. In prezent pizzeria are 150 de locuri - intr-un spatiu amenajat care imbina armonios elemente artistice contemporane si rustice - si 300 de locuri pe terasa din parcul statiunii. Localul are o bucatarie renumita, personal cu experienta care pregateste gustoasele preparate culinare dupa retete traditionale autentice numai de ei stiute la care adauga ingrediente ecologice si mult 'suflet'. Cuptorul cu vatra incalzit cu lemne de fag, are o contributie importanta la prepararea celor mai bune sortimente de pizza. Asadar, se poate servi o masa copioasa intr-un cadru intim si elegant. In fond aceasta pizzerie a reusit sa creeze o imagine statiunii avand in vedere ca la enuntul de a enumera cateva cuvinte prin care pot caracteriza Sangeorz Bai, respondentii au amintit in proportie de 12.3% de pizzerie.
Clubul Tonight avand drept slogan "Every night is a blast!" invita pe cei dornici sa petreaca nopti incendiare in discoteca si clubul de biliard prin care ofera:
- 500 de locuri pe ringul de dans;
- 150 de locuri la mese si bar;
- muzica de calitate;
- 3 mese de biliard.
Datorita situarii statiunii intr-o zona turistica cu foarte multe obiective de interes national si nu numai, se pot organiza excursii in locuri pitoresti, pline de istorie si cultura precum:
Casa memoriala "Liviu Rebreanu"
Casa memoriala "George Cosbuc"
Complexul muzeal "Sugalete" Bistrita
Muzeul "Cuibu Visurilor" Maieru
Gradina botanica Cluj-Napoca
Palatul culturii Targu-Mures
Ruinele cetatii Rodna
Manastirile din nordul Moldovei (Voronet, Arbore, Moldovita, Putna, etc)
Zona etnografica Ciocanesti
Maramures (Valea Izei), "Cimitirul Vesel" de la Sapanta
Pentru cei interesati de cultura, statuinea poate sa ofere satisfactie acestora chiar si in interiorul ei prin Muzeul de arta comparata si prin Galeria "Alternativ".
Muzeul de Arta Comparata Sangeorz-Bai este gandit astfel incat sa imbine obiectele traditionale cu lucrari de arta contemporana si o anume atmosfera atent construita. Vizitatorul este liantul, isi pune propria aptitudine receptoare la lucru, asociaza, face si re-face istorii efemere, isi face singur muzeul: cu atat mai bun si mai impresionant cu cat reflectia merge mai in adancime, de fiecare data.
Vizitatorul are ce-i trebuie: urma precis taiata si nobila a trecutului in obiectele traditionale, viziunile artistilor contemporani sedusi de-a lungul vremii de proiectul muzeului, tensiunea nenumaratelor asocieri posibile.
Dincolo de ce se vede, Muzeul de Arta Comparata Singeorz-Bai angajeaza vizitatorul, in mod esential, in jocurile metavizualului.
Galeria "Alternativ" din cadrul TONIGHT CLUB organizeaza lunar expozitii de arta contemporana (pictura, sculptura, fotgrafie, video) ale unor artisti consacrati din Romania. Au expus in aceasta galerie Marcel Lupse, Maxim Dumitras, Adrian Chira, Mihai Perca, Radu Hangan, Cristian Tarnovan, etc.
Avand in vedere calitatea serviciilor prestate in cadrul turismului de sfarsit de saptamana pretentile turistilor bistriteni nu sunt foarte ridicate la fel cum nu sunt nici pentru diversitatea serviciilor.
Fig. Calitatea serviciilor
Frecventa |
Procent |
||
Valid |
foarte important | ||
important | |||
moderat | |||
putin important | |||
deloc important | |||
Total | |||
Lipsa |
Total | ||
Total |
Se observa ca pentru un procent de 49.9% dintre turisti calitatea serviciilor este important (pentru 28.9% fiind foarte importanta) iar pentru 35.5% fiind putin importanta sau chiar deloc, restul de 14.5% reprezentand persoanele care nu practica turism.
Dintre serviciile pe care le considera importante in momentul practicarii turismului de week-end cele mai mari ponderi s-au incadrat la punerea la dispozitie a unei piscine si a unui traseu cu ghid. Repartitia serviciilor in functie de importanta acordata poate fi vazuta in tabelul de mai jos:
Tabel Repartitia serviciilor in functie de importanta acordata
Serviciu/importanta |
Foarte important |
Important |
Putin important |
Deloc important |
Piscina | ||||
Sauna | ||||
Jacuzzi | ||||
Fitness | ||||
Reflexoterapie | ||||
Masaj de intretinere si relaxare | ||||
Masaj terapeutic | ||||
Masaj anticelulitic | ||||
Solar | ||||
Teren de sport | ||||
Sala de sport |
|
|||
Paintball | ||||
ATV-uri | ||||
Echitatie | ||||
Traseu cu ghid |
Studiind tabelul de mai sus se poate concluziona ca in atentia investitorilor trebuie sa intre urmatoarele servicii din cele enumerate care sa se adreseze turistilor de week-end: piscina, masaj de intretinere si relaxare, teren de sport si traseu cu ghid; celelalte servicii putand fi dezvoltate pe parcurs si intr-un numar mai restrans.
Notorietate si imagine
In statiunea Sangeorz Bai sunt 9 izvoare cu ape minerale consemnate pentru prima data de oficialitatile din Viena in anul 1770. Apele minerale detin calitati terapeutice deosebite asemenea celor de la Carlo-Vivary (Cehia) si Vichy-Chomel (Franta) si sunt cele mai bogate in calciu din sud-estul Europei. Apele minerale de la Sangeorz-Bai sunt cunoscute ca avand o eficacitate mai mare in tratamentul afectiunilor tubului digestiv ( gastrita hipoacida cronica si hiperacida, gastrita cronica, ulcer duodenal, sechele dupa operatii de ulcer efectuate pe stomac, colita cronica, constipatie cronica), al bolilor hepato-biliare (dischinezie biliara, colicistita calcaroasa sau necalcaroasa, stari postoperatorii ale ficatului, hepatita cronica, pancreatita cronica), al bolilor metabolice si nutritionale (diabet melitus, hiperuricemie, hiperlipemie, obezitate, guta cu manifestari la nivelul articulatiilor). In cura externa, apele minerale de la Sangeorz -Bai au un efect terapeutic asupra bolilor reumatismale degenerative si diartritice.
Localitatea devine oras in anul 1960, iar in anii care au urmat, statiune a capatat valente noi prin construirea celor doua mari hoteluri "Hebe" si "Somes" de 900 si respectiv 600 de locuri, la acea vreme hotelul "Hebe" avand cea mai mare capacitate de cazare din Romania. Statiune a fost vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati ale culturii romanesti precum: Nicolae Iorga, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, George Cosbuc si altii.
Cu toata faima de odinioara, orasul-statiune Sangeorz-Bai mai are insa mult pana la a putea fi creditat ca o statiune model. Desi dispune de o capacitate de cazare semnificativa oferita de cele doua hoteluri, Hebe si Somes, confortul oferit insa este modest de maxim doua stele, ceea ce devine un inconvenient in codintiile in care turistii devin din ce in ce mai experimentati si mai pretentiosi.
Localnicii sunt constienti de necesitatea reabilitarii infrastructurii de turism balnear, drept pentru care s-a inaintat un proiect in acest scop in anul 2003 dar care datorita unor factori care nu au tinut de administratia locala, acesta a fost trecut pe linie moarta. In acest an, proiectul, deosebit de important pentru viata economica a orasului, are toate sansele sa primeasca finantare. In fapt, proiectul, intrat pe finantarea PHARE 2003, este intocmit in parteneriat cu municipiul Turda. Valoarea finantarii este de aproximativ 5 milioane de euro, din care peste 3,5 milioane sunt alocate pentru Sangeorz-Bai. Reabilitarea infrastructurii de turism balnear presupune o lucrare de anvergura, lucrare care cuprinde mai multe strazi din Sangeorz-Bai: Izvoarelor, Lalelelor, Garii, Plopilor, Muncelului, Malului, Colinelor, Bradului, Trandafirilor, Graului si Valea Borcutului. Totodata, de beneficiile reabilitarii se bucura si parcul statiunii. Odata finalizate aceste lucrari statiunea se va incadra in standardele europene.
Imaginea statiune s-a depreciat considerabil, dintre turistii bistriteni chestionati rezultand faptul ca atractivitatea statiunii in vederea practicarii turismului de week-end este relativ scazuta. Pentru aceasta se poate urmarii tabelul de mai jos.
Tabel Atarctivitatea statiunii Sangeorz Bai ca destinatie de week-end
Atractivitate |
Frecventa |
Procent |
foarte ridicata | ||
ridicata | ||
medie | ||
mica | ||
foarte mica | ||
Total |
Fig. Atractivitatea statiunii Sangeorz Bai ca destinatie de week-end
In grafic se observa ca majoritatea au o atractie modesta fata de statiune, 60% din cei chestionati subscriind la aceasta atitudine, in timp ce 32.3% o considera putin sau foarte putin atractiva.
Imaginea creata in mintea consumatorilor cu privire la Sangeorz Bai este legata de urmatoarele cuvinte prezentate in tabelul 14:
Tabel Imaginea creata in mintea consumatorilor privind statiunea Sangeorz Bai
Cuvinte |
Frecventa |
Procent |
Apa minerala | ||
Aer curat | ||
Recreere | ||
Odihna | ||
Peisaj montan | ||
Pizza | ||
Tratament | ||
Batranete | ||
Vechi | ||
Neingrijit | ||
Statiune |
Se poate observa ca o buna parte din turisti recunosc potentielul natural al acestei statiuni: apa minerala, peisaj monta, aer curat dar in acelasi timp subliniaza faptul ca in ceea ce priveste baza tehnico-materiala si amenajarea turistica acestea se caracterizeaza prin "vechi" si "neingrijite".
In prezent orasul statiune Sangeorz Bai nu se bucura de o notorietate ridicata ci din contra de una destul de scazuta comparativ cu concurentii sai fiind mai putin mediatizata. Notorietatea relativ scazuta se poate observa si in tabelul numarul 15, rezultate care le-am obtinut in urma unei cercetari realizate pe un esantion de 76 de persoane din localitatea Bistrita.
Tabel Notorietatea statiunilor balneare
Fig. Notorietatea statiunilor balneare
Dupa cum se observa pe grafic de cele mai multe enuntari s-a bucurat statiunea Baile Felix (50.8%), urmata de Sovata la o diferenta de 6.2 puncte procentuale si Baile Herculane cu 36.9% din enuntari. Sangeorz Bai apare in grafic doar cu 18% procent mic daca avem in vedere ca cercetarea a fost efectuata pe municipiul Bistrita care se afla la aproximativ 60 km distanta.
2.1 Analiza micromediului
Furnizorii
Organizarea si administrarea statiunii s-a aflat o lunga perioada de timp intr-utotul in indatoriile statului roman, mai precis pana in anul 2001 cand majoritatea spatiilor de cazare ale statiunii au fost privatizate pe baza Ordonantei de Guvern 7/2001 dupa ce acestea au trecut din proprietatea APAPS-ului in cea a Ministerului Turismului.
In ceea ce priveste imaginea de ansamblu a statiunii, aceasta a ramas in datoriia statului mai precis in cea a autoritatilor locale. In consecinta in acest an se are in vedere reabilitarea infrastructurii stradale a statiunii precum si reabilitarea retelei magistrale de apa.
Unul dintre proiectele mai vechi ale edilului orasului Sangeorz-Bai, Roland Venig, este cel de reabilitare a infrastructurii de turism balnear. Proiectul a primit castig de cauza in 2003, dar, datorita unor factori care nu au tinut de administratia locala, acesta a fost trecut pe linie moarta. In acest an, proiectul, deosebit de important pentru viata economica a orasului, are toate sansele sa primeasca finantare. In fapt, proiectul, intrat pe finantarea PHARE 2003, este intocmit in parteneriat cu municipiul Turda. Valoarea finantarii este de aproximativ 5 milioane de euro, din care peste 3,5 milioane sunt alocate pentru Sangeorz-Bai. Reabilitarea infrastructurii de turism balnear presupune o lucrare de anvergura, lucrare care cuprinde mai multe strazi din Sangeorz-Bai: Izvoarelor, Lalelelor, Garii, Plopilor, Muncelului, Malului, Colinelor, Bradului, Trandafirilor, Graului si Valea Borcutului. Totodata, de beneficiile reabilitarii se bucura si parcul statiunii. "Odata finalizate aceste lucrari statiunea se va incadra in standardele europene", spune Roland Venig. Lucrarea de reabilitare a infrastructurii stradale a fost castigata de firma germana Geiger.
Firma Geiger este o societate germana de constructii, de marime medie, cu sediul in Obersdorf / Allgu. Activitatea Grupului de firme Geiger se concentreaza in domeniul materiilor prime, constructiilor si tehnologiei mediului, in sudul Germaniei, in noile land-uri federale, in Austria, Italia si in anumite zone selectate, din Romania (Bucuresti, Targu Mures, Miercurea Ciuc, Sibiu). Firma dispune de un personal calificat in domeniile materiilor prime si constructiilor de drumuri, fiind antreprenor general pentru proiecte de infrastructura.
Pentru a derula proiectele la termen, eficient si economic, au fost achizitionate cateva balastiere. Pentru a asigura aprovizionarea rapida si continua a santierelor proprii si ale tertilor, cu pietris, nisip si criblura, firma Geiger intentioneaza sa extinda sursele de materii prime si in alte amplasamente strategice.
Pentru lucrarile de reparatii si intretinere a drumurilor, in special prin utilizarea tehnologiei prepararii asfaltului la rece, dar si a tehnologiei de preparare la cald si a celor de reciclare la rece, ca si a frezarii fine, firma Geiger a devenit in prezent una din principalele societati in domeniu din Romania.
In ceea ce priveste constructia de drumuri, Geiger Group Romania presteaza urmatoarele tipuri de lucrari:
Asfalt preparat la cald
Covoare subtiri de asfalt cu punere in opera la rece (DSK)
Tratament bituminos al suprafetelor
Reciclare la rece
Reciclare la cald
Productia de emulsie
Coroborat cu proiectul de reabilitare a infrastructurii stradale, executivul Consiliului Local din Sangeorz-Bai mai are in plan inca un proiect de o deosebita insemnatate pentru locuitorii acestei zone si anume reabilitarea retelei magistrale de apa, a rezervoarelor de acumulare si a statiei de epurare. Proiectul va intra pe finantare in trimestrul II al acestui an. Proiectul a fost preluat de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, care se va angaja in atragerea unui credit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, una dintre cele mai vechi institutii financiare ale Uniunii Europene. Contributia locala va fi de 25%, din cele aproape doua milioane de euro, cat va costa lucrarea in Sangeorz-Bai.
Reabilitarea spatiilor de cazare au picat in sarcina proprietarilor, acestia apeland in special la firmele Grup STG Construct SRL si Expo Construct Import-Export apartinand societatii comerciale Triumf Construct SA. Triumf Constuct se numara printre putinele societati de constructii care au o istorie reusind sa construiasca in ultimii 3 ani, un numar de 400 de unitati locative in diferite variante (case, vile, duplexuri, apartamente de vacanta). Experienta si politica societatii aduc din ce in ce mai multe rezultate si beneficii atat companiei cat si potentialilor clienti. Acest fapt se datoreaza nu numai preturilor accesibile cat si metodelor folosite care creaza un confort ce ofera siguranta si stabilitate pentru un viitor mai sigur. Toate ansamblurile de locuinte construite sunt realizate la standarde europene, Triumf Construct detinand certificatul TUV si ISO 9001.
Furnizori utilitati:
Apa potabila: Statia de captare Anies
Curent electric: Electrica SA
Gaz metan: E-ON Gaz
Telefonie fixa: Romtelecom, RDS
Telefonie mobila: Orange, Vodafone, Cosmo-T, Zapp Mobile
Intermediari
Serviciile oferite de catre statiune balneara Sangeorz Bai sunt distribuite prin intermediul unor agentii touroperatoare, dar si detailiste. Incheierea unor contracte cu agentiile touroperatoare este foarte importanta pentru statiune deoarece acest tip de agentii sunt cele care creaza pachetele forfetare in care poate fi inclusa si oferta de servicii a centrului de tratament. Contractele cu agentiile detailiste sunt la fel de importante. Un alt intermediar foarte important prin care statiunea balneara isi atrage clientii este Casa de pensii care vinde bilete de tratament pensionarilor si persoanelor asigurate la Casa de Asigurari Sociale de Sanatate.
Una din agentiile de turism tour operator care are in portofoliul sau oferte pentru statiunea Sangeorz Bai este Eximtur.SRL care se caracterizeaza prin urmatoarele:
Sediu : Cluj - Napoca - Romania
Agentii : Cluj - Napoca, Sibiu, Timisoara, Baia Mare, Oradea, Arad.
Domenii de activitate: Agentie de turism tur-operator, Incoming-outgoing; rezervari bilete de avionTicketing.
S.C. Oltextur SRL ofera deasemena pachete de servicii turistice printre care se numara si statiunea balneara Sangeorz Bai. Oltextur isi are sediul in Slatina fiind licentiata ca agentie de turism turoperatoare prin licenta numarul 1567/2005, incadrandu-se ca membru ANAT.
Balneo-Turism Romania este un tour operator cu sediul in Bucuresti care ofera vacante, turism balnear si turism de afaceri numai in statiunile balneare din Romania.
Ezista si diferite organizatii care reprezinta importanti intermediari pentru statiune cum ar fi de exemplu Asociatia Nationala pentru Tineret (ANT) care a lansat o noua oferta de locuri de cazare sub titulatura "Vacanta Intersemestriala". Oferta, valabila in perioada 03-11 februarie 2007, punea la dispozitia studentilor un numar de 2.860 de locuri de cazare in 25 de judete ale tarii, pentru a se odihni dupa truda din timpul sesiunii. Oferta ANT-ului se dorea a fi ispititoare pentru tineri, prin preturile reduse: intre 38-45 lei/ pers/zi, in care erau incluse serviciile de cazare si masa, la care se adauga un loc gratuit pentru grupurile de 10 persoane. Intre locatiile disponibile se numarau: Sinaia (126 locuri), Sangeorz Bai (80 locuri), Paltinis (76 locuri) si Moneasa (75 locuri).
Concurenti
Concurentii statiunii balneare Sangeorz Bai se impart in concurenti directi si concurenti indirecti, atat pe plan local, cat si pe plan national. Din randul concurentilor directi fac parte statiunile balneare care ofera tratamente in acelasi domeniu ca si Sangeorzul Bai si anume tratamente pentru afectiuni digestive si boli interne, iar in randul concurentilor indirecti se includ statiunile balneare specializate in alte tipuri de cure, dar si alte structuri turistice in cadrul carora clientilor li se ofera servicii care se adreseaza nevoii de relaxare, refacere, miscare, frumusete.
In Romania exista 117 localitati cu factori naturali terapeutici din care 29 sunt desemnate statiuni balnerare de importanta nationala iar 32 drept statiuni de importanta locala. Dintre cele 29 de statiuni balneare de importanta nationala 25 reprezinta concurenti indirecti ai statiunii Sangeorz Bai acestea fiinde specializate in urmatoarele tipuri de cura balneara:
Statiuni balneare pentru tratare afectiuni cardiovasculare:
- Vatra Dornei
- Covasna
- Tusnad
- Balvanyos
- Buzias
Statiuni balneare si tratament pentru afectiuni reumatice:
- Ocna Sugatag
- Baile Felix
- Turda
- Moneasa
- Bazna
- Herculane
- Amara
- Lacul Sarat
- Eforie Nord
- Saturn
- Mangalia
Statiuni balneare pentru tratarea afectiunilor respiratorii:
- Govora
- Slanic Moldova
- Slanic Prahova
Statiuni balneare pentru afectiuni ale sistemului nervos:
- Soveja
- Sinaia
Geoagiu Bai
- Voineasa
Statiuni balneare pentru afectiuni ginecologice:
- Sovata
Concurentii directi ai statiunii Sangeorz Bai sunt statiunile balneare specializate in cure pentru afectiuni digestive si boli interne care sunt in numar de 3:
Calimanesti
Caciulata
- Olanesti
- Pucioasa
Calimanesti Caciulata
Apele minerale ale statiunii Calimanesti - Caciulata sunt atermale, iesind din pamant la temperatura de 5-14 grade Celsius. Din punct de vedere al compozitiei chimice apele minerale sunt: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate si iodurate.
Se pot trata afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cornice, boala ulceroasa, sechele stomac operat), boli ale veziculei si cailor biliare, afectiuni dismetabolice (hiperuricemii; dislipidemii; diabet zaharat compensate) , precum si afectiuni ale rinichilor si cailor urinare. Ca si cura externa se pot trata afectiuni ale aparatului locomotor (artroze, spondiloze, afectiuni degenerative articulare ale omului varstnic, nevralgii, nevrite, ascitalgii, sechele posttraumatice), afectiuni ginecologice (anexite, sterilitate secundara) si afectiuni ale cailor respiratorii superioare (rinofaringite, sinuzite cronice, bronsite cronice, astm bronsic).
Posibilitatile de cazare sunt oferite de urmatoarele hoteluri, vile si pensiuni:
Tabel Structura unitatilor de cazare pe categorie de comfort
Tipul structurii de cazare |
Categorie de comfort |
|||
1 stea |
2 stele |
3 stele |
4 stele |
|
Hoteluri |
Caciulata | |||
Central | ||||
Cozia | ||||
Cristal | ||||
Oltul | ||||
Stadion | ||||
Teilor | ||||
Vile |
Liliacul | |||
Trandafiri | ||||
Pensiuni |
Pescarus |
Olanesti
Statiunea dispune de 30 de izvoare care se caracterizeaza prin apa minerala sulfuroasa, clorurata, bromurata, sodica, calcica, magneziana, hipertona, izotona si ologominerala.
Tratamenul balnear de Olanesti se imparte in crenoterapie (tratament cu ape minerale) si tratament auxiliar (hidroterapie, electroterapie, fototerapie, aeroterapie). Apele izvoarelor din Olanesti pot trata o gama larga de afectiuni, de la afectiuni digestive, afectiuni renale si ale cailor urinare, afectiuni cronice ale ficatului si cailor biliare, afectiuni respiratorii, afectiuni metabolice si de nutritie, afectiuni dermatologice si afectiuni alergice pana la boli profesionale, afectiuni cardiovasculare, afectiuni asociate, afectiuni endocrine, afectiuni ginecologice cronice.
Posibilitatile de cazare sunt oferite de urmatoarele hoteluri, vile si pensiuni:
Tabel Structura unitatilor de cazare din statiunea Olanesti pe categorii de comfort
Tipuri de structuri de cazare |
Categoria de comfort |
|||
1 stea |
2 stele |
3 stele |
4 stele |
|
Hoteluri |
Bitu |
|||
President | ||||
Podim | ||||
Central | ||||
Select | ||||
Nina | ||||
Suprem | ||||
Olanesti | ||||
Stogu | ||||
Parang |
|
|||
|
Premier | |||
Pensiuni |
Trei brazi | |||
Noel | ||||
Europa | ||||
Izvoare | ||||
Andra | ||||
Lacramioara | ||||
Maria | ||||
Oana | ||||
Vile |
Feny |
|||
Iulia | ||||
Steluta | ||||
Florilor | ||||
Olanescu | ||||
Zambila |
Pucioasa
Apele statiunii Pucioasa sunt bogate in sulf, hidrogen, dioxid de carbon, acid sulfuric, monoxid de carbon si hidrocarburi.
Tratamentu balnear in aceasta statiune se axeaza pe urmatoarele afectiuni: afectiuni ale aparatului locomotor, afectiuni neurologice periferice, afectiuni ale sistemului nervos central, afectiuni ginecologice, afectiuni ale aparatului respirator, afectiuni ORL.
Tabel Structurile de cazare din statiunea Pucioasa pe categorii de comfort
Tipuri de structuri de cazare |
Grad de comfort |
|||
1 stea |
2 stele |
3 stele |
4 stele |
|
Hoteluri |
Ceres | |||
Turist | ||||
Top Hospitality | ||||
Carp | ||||
Verona |
Verona | |||
Anefi Prescom | ||||
Pensiuni |
Parc | |||
Moteluri |
Zarafoia | |||
Debarcade | ||||
Florel |
Se observa ca la capitolul comfort majoritate statiunilor dispun de hoteluri preponderent clasificate la 2 stele exceptie facand doar pensiunile care ofera un comfort mai ridicat (3 stele). Dominanta la categoria spatii de cazare si grad de comfort este statiunea Olanesti, unitatile hoteliere din cadrul acesteia fiind majoritatea incadrate la 3 stele.
Consumatori
Consumatorii serviciilor oferite de catre statiunea balneara Sangeorz Bai sunt in general persoanele varstnice sponsorizate de statat prin fondurile de sanatate care recurg la tratamentele benefice ale apelor minerale captate din cele 9 izvoare existente. Numarul biletelor oferite in acest scop se prezinta astfel:
Statiuni balneoclimaterice |
Anul 2000 |
Anul 2001 |
Anul 2002 |
Anul 2003 |
Anul 2004 |
Anul 2005 |
Numar |
Numar |
Numar |
Numar |
Numar |
Numar |
|
Sangeorz-Bai - |
Sursa: Institutul National de Statistica
Numarul biletelor oferite prin CNPAS creste de la an la an, aspect care are atat efecte pozitive cat si negative asuora statiunii. Printre efectele pozitive ar fi cresterea gradului de ocupare al statiuni, iar intre cele negative - scaderea atractivitatii pentru celelalte segmente de consumatori.
Serviciile oferite de aceasta statiune pot insa sa acopere cerintele tuturor categoriilor de varsta avand in vedere ca nu este un loc destinat numai vindecarii anumitor boli ci si un loc destinat preveniri anumitor boli, recreeri, odihnei si de inlaturare a stresului cotidian. Potentiali consumatori pot fi persoanele care locuiesc in orasele aglomerate si care sunt supse stresului cotidean zi de zi indiferent ca sunt la serviciu sau in alta parte a domicilului. Serviciile statiunii se preteaza atat persoanelor care doresc sa gaseasca liniste si relaxare cat si celor care doresc sa practice turismul activ sau chiar cel cultural.
Categoriile de public
Una din cele mai importante institutii care are in vedere aspectul si buna functionare a statiunii este Administratia Publica Locala care a demarat proiecte pentru reabilitarea infrastructurii turistice a statiuni, a retelei magistrale de apa, a rezervoarelor de acumulare si a statiei de epurare,
Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNAPS) impreuna cu Casa de asigurari Sociale de Sanatate (CASS) sunt doua organizatii care au o implicatie directa in furnizarea unui numar foarte ridicat de turisti in ceea ce priveste turismul balnear. In anul 2006 CNAPS a pus la dispozitia pensionarilor 285 633 de bilete de tratament dintre care 5 719 au fost distribuite judetului Bistrita Nasaud. Biletele de tratament se aloca pentru judetul Bistrita-Nasaud in 18 serii pe an; din valoarea biletului, pensionarii platesc jumatate din pensia pe o luna de zile, iar asiguratii cu venituri mai mici de 1.270 lei pe luna, platesc si ei 50% din salariu. Cei cu venituri mai mari platesc biletul integral. Tratamentele dureaza 18 zile si, in functie de afectiuni, se pot face in statiuni ca Sangeorz-Bai, Geoagiu-Bai, Covasna, Baile Herculane sau alte statiuni. Directorul economic al Casei de Pensii, Teodor Chiciudean, declara, in legatura cu acest subiect, ca mereu intervine o problema din cauza cererilor foarte multe si a biletelor putine. In acest an au fost repartizate pana in 18 iulie 840 de bilete, pe repartitii trimestriale (120 pe trimestru). La jumatatea lunii iulie s-a primit o suplimentare de 210 locuri, din care 206 la Sangeorz-Bai si 4 in statiunea 1 Mai. Biletele sunt pentru pensionari pe de o parte, si pe de alta pentru persoanele asigurate. 120.000 de persoane sunt indreptatite pentru a lua bilet de tratament pe judet. Comparativ cu anul trecut, s-a inregistrat o scadere a biletelor care nu sunt repartizate suficient si se lucreaza prin repartitii suplimentare care vin cu mare intarziere.
Mass-media este la ora actuala, unul din cele mai bune mijloace de informare din Romania si care s-a implicat in promovarea turismului balnear de la noi din tara prin emisiunea Romania Balneara de pe postul national TVR1. Programul se contureaza ca o invitatie de petrecere a timpului liber in mod eficient dar, in egala masura, urmareste si imbunatatirea starii de sanatate prin sugestii de tratamente de intretinere si solutii optime pentru cazari bune in zone de un pitoresc aparte, care pot fi vizitate dupa perioadele de tratament. Aceasta emisiune prezinta in 15 minute saptamanal beneficiile pe care le aduc turistului statiunile balneare ale tarii noastre, declaratii ale celor care au beneficiat de asemenea tratamente si se raspunde la intrebarile telespectatorilor.
Prescriptorii
In ceea ce priveste statiunile balneare cel mai important prescriptor il reprezinta medicii de familie sau medicii specialisti. Deoarece statiunile balneare presteaza servicii curative acestia sunt cei mai in masura sa promoveze efectele de binefacere de care pot profita turisti intr-o ambianta in care pot sa imbine utilul cu placutul, si in plus nu trebuie uitat rolul acestor cure de sanatate in mentinerea sau reperformarea capacitatii de munca si, totodata, in intarzierea proceselor de imbatranire si atenuarea consecintelor acesteia.
2.2. Analiza macromediului
Mediul politico-legislativ
La modul general, activitatea de turism balnear este mentionata de Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania la articolul 2. Prevederile acestui articol sunt anexate prezentei lucrari la anexa 5.
In particular, din punct de vedere legislativ activitatea de turism balnear este reglementata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare si de Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare. Din anul 2002 legea este aceeasi, deci se elimina instabilitatea legata de modificarea constanta a cadrului legislativ.
Cu privire la conditiile care trebuie indeplinite pentru inceperea activitatii unei astfel de societati art.3 al Ordonantei aminitite mai sus precizeaza:
ART. Cand societatea incheie direct contracte de prestari de servicii turistice si de tratament balnear si de recuperare cu beneficiari interni si externi, inclusiv cu casele de asigurari de sanatate si cu alte structuri de asigurari sociale legal constituite, din tara si din strainatate, aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) structura de primire turistica cu functiuni de tratament balnear si de recuperare aflata in proprietatea sau, dupa caz, in folosinta societatii indeplineste criteriile de functionare stabilite de Ministerul Sanatatii si Familiei pentru ambulatoriul de specialitate;
b) societatea are in mod obligatoriu un director medical, de profesie medic, care va coordona activitatea bazei de tratament.
In luna mai a acestui an a fost pusa spre aprobare legea privind clasificarea statiunilor turistice in functie de gradul de interes pe care il reprezinta, national sau local. In anexele numarul 1, 2 ,3 si 4 fiind prezentate criteriile privind atestarea unei statiuni turistice.
In contextul integrarii in UE turismul este sustinut de un organism numit Comisia Europeana pentru Turism/ Calatorii ( European Travel Comission) a carei membra este si Romania. De asemenea, Comisia Europeana vine in sprijinul turismului deoarece se considera ca acesta este un domeniu de interes pentru Uniune. Exista un comitet special al Comisiei care se ocupa de turism si de elaborarea diferitelor programe pentru reabilitarea si sustinerea turismului in intreaga Uniune, dar mai ales in tarile unde turismul este inca in proces de dezvoltare. Comisia organizeaza, de asemenea, conferinte regulate la care sunt invitati toti cei implicati in activitatea de turism. Scopul acestor conferinte este prezentarea instrumentelor financiare si utilizarea corecta a acestora de catre cei interesati de investitii in turism.
Turismul este unul din sectoarele economiei care se afla in plina expansiune. Astfel, odata cu introducerea conceptului de "concediu platit", incepand cu anii '50 fluxurile turismului international au crescut intr-un ritm accelerat, ajungand ca in 2004, conform statisticilor WTO sa se inregistreze 760 milioane turisti din care un procent de 28% isi achizitioneaza pachetele de calatorie prin intermediul agentiilor de turism. O consecinta a acestei evolutii a fost aparitia si necesitatea rezolvarii problemelor de la punctele de trecere a frontierelor dintre state. Datorita faptului ca turismul este un domeniu in care se implica, atat autoritatile guvernamentale, cat si cele regionale, piata unica europeana este reglementata prin urmatoarele norme legislative asupra drepturilor consumatorilor din Uniunea Europeana:
. Directiva Consiliului 90/314/EEC din 13 iunie 1990 asupra aranjamentelor turistice sub forma pachetelor de calatorie, pachetelor de vacanta si a pachetelor turistice care a fost publicata in Official Journal L 158, 23/06/1990 P.0059- 0064 (vezi anexa 6) si
. Regulamentul (EC) 261/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 februarie 2004 cu referire la pasagerii companiilor aeriene si care a inceput sa se aplice din 17 februarie 2005.
Pachetele de calatorie, pachetele de vacanta si pachetele turistice sunt definite ca acele servicii care sunt oferite consumatorului intr-un singur pachet. Tinand seama de drepturile consumatorilor din Uniunea Europeana, turistul in calitate de consumator trebuie protejat atunci cand achizitioneaza astfel de servicii. Aceasta directiva protejeaza interesele partii contractante directe sau indirecte sau membra a unui grup in numele caruia o alta persoana a incheiat contractul pentru un anumit pachet de servicii turistice. Organizatorul sau detailistul pachetului turistic are obligatia sa specifice clar si fara omisiuni informatii detaliate privind pretul, conditiile de anulare, drepturile si obligatiile partilor. Conform definitiei din aceasta directiva, un pachet inseamna combinarea a cel putin doua servicii de transport, cazare sau alt tip de servicii complementare care sunt vandute sau oferite spre vanzare la un anumit pret care acopera o perioada de cel putin 24 de ore, incluzand o innoptare intr-o unitate de cazare.
In cazul pagubelor care au drept cauza slaba calitate a serviciilor oferite, statele membre stabilesc ca forma si dimensiunea compensarii sa fie stabilita in concordanta cu conventiile internationale care guverneaza astfel de servicii. In cazul in care prejudiciile nu sunt de natura personala rezultand din calitatea slaba a serviciilor incluse in pachet, statele membre pot accepta ca forma de despagubire sa se stabileasca pe baza clauzelor contractuale. Clientul trebuie sa semnaleze orice neconcordanta dintre serviciile inscrise in contract si cele de care beneficiaza la locul de destinatie.
Cele mai mari probleme apar in cazul falimentelor. Recuperarea de catre clienti a sumelor platite nu este inca garantata astfel incat ea ramane o problema deschisa care necesita reglementari suplimentare la nivelul fiecarui stat.
In ceea ce priveste tendintele pe viitor printre factorii politici care vor avea o influenta asupra turismului se numara:
Guvernele vor fi presate sa mareasca taxele pentru a intampina nevoile sociale si pentru a acoperi cheltuielile legate de sanatate, educatie, pensii si alte servicii. Cresterea grijii fata de securitate, sanatate si imigratie va conduce la o crestere a controlului exercitat de guvern asupra calatoriilor. De asemenea, vor exista factori politici legati de Uniunea Eupopeana in sine, de exemplu deja exista ingrijorari legate de vanzarile transfrontaliere pe Internet si legate de implicatiile pe care le vor avea acestea pentru protectia consumatorilor. Directiva UE legata de servicii va schimba modul de operare a afacerilor europene, caci granitele nu vor mai exista. Conceptul de "produs national" va devine irelevant, iar furnizorii de servicii turistice vor trebui sa gaseasca noi metode de a se raporta la pietele locale.
Consecintele acestor factori politici sunt urmatoarele: Asupra guvernelor se va exercita presiuni de coordonare a instiintarilor legate de calatorii si a informatiilor legate de securitate si siguranta. Imaginea tarilor de destinatie va fi din ce in ce mai mult legata de problemele de securitate si sanatate. De asemenea, numarul turistilor care provin de pe piete aflate la distante mari si care sunt nevoiti sa solicite vize va creste. Cresterea varstei de pensionare va incetini ritmul calatoriilor persoanelor de varsta a III-a. De asemenea, se va resimti o nevoie acuta de creere a brandurilor pentru o identificare mai usoara a operatorilor internationali din turism care inspira incredere. Se va inregistra si o crestere si o consolidare a ofertelor pe Internet.
Mediul economic
In Romania ponderea populatiei ocupate si a P.I.B. in hoteluri si restaurante situeaza tara noastra mult in urma tarilor europene dezvoltate, mai ales daca ne gandim la faptul ca ponderea P.I.B. in turism in tarile dezvoltate depaseste 10-12%. Situatia din tara noastra nu corespunde deci evolutiei inregistrate in tarile dezvoltate, iar pentru imbunatatirea ei este necesar ca reforma economica sa conduca la cresterea P.I.B., la reducerea inflatiei si a somajului. In acest sens se impune sporirea dimensiunilor si importantei acordate sectorului tertiar in general si turismului in special.
Tinand seama de faptul ca Romania beneficiaza de un grad de valorificare modest al potentialului turistic, de 20-30%, si de faptul ca baza turistica are o vechime mare si un grad avansat de uzura fizica si morala, eforturile investitionale trebuiesc intensificate si orientate spre modernizarea si dezvoltarea acesteia.
Tendintele macroeconomice sunt de crestere a venitului global pe cap de locuitor. Aceasta tendinta se va mentine iar venitul global pe cap de locuitor va creste cu peste 2% pana in 2010. Tarile care se afla in castig sunt cele din Asia de Est si tarile din Vest, iar pierzatoare sunt tarile din Africa si Orientul Mijlociu. Cresterile inregistrate de economii ca Brazilia, Rusia, India si China vor excede in volum tarile Europei insa venitul pe cap de locuitor al acestor tari va ramane scazut. Ca efect al globalizarii relatiile intre regiuni se vor repozitiona prin intarirea si renegocierea lor. Se va inregistra o crestere a comertului global cu bunuri si servicii lucru ce va creste gradul de omogenitate a culturilor si valorilor. Serviciile, inclusiv turismul va avea o contributie tot mai mare in economia globala ( contributie crescuta la PIB, absorbtia fortei de munca si investitii de capital ). De exemplu pe 2020 se previzioneaza incasari de 2000 miliarde USD, peste 253 milioane locuri de munca, ceea ce reprezinta 9% din totalul locurilor de munca, iar in ceea ce priveste investitiile de capital 10.9% din acestea se vor realiza in domeniul turismului.
Consecintele acestor tendinte sunt urmatoarele: dezvoltarea unui mediu global mai competitiv in care turistii vor cauta experiente turistice mai ieftine. Consumatorii vor putea gasi mai usor produse turistice ieftine pe Internet, iar companiile vor putea sa-si comercializeze serviciile liber, trecand peste granitele fizice mult mai usor. Economiile in curs de dezvoltare vor da nastere la noi destinatii turistice, dar aceleasi tari vor deveni si piete furnizoare de turisti. Se intrevede nevoia ca Europa sa isi consolideze marketingul de destinatie, sa ii confere acestuia coeziune si continuitate. Se va resimti nevoia de dezvoltare de noi produse turistice sau sa se axeze pe produse turistice traditionale pe care sa le promoveze in pietele furnizoare de turisti nou create. Valorile tinerilor si asteptarile lor vor fi influentate de globalizare. Importanta in satisfacerea asteptarilor va fi siguranta ca ceea ce gaseste turistul la destinatie corespunde din punct de vedere calitativ cu informatia gasita in diferite surse. Globalizarea creste numarul celor care nu mai locuiesc in tara de origine aspect ce duce la cresterea cererii pentu calatoriile efectuate in scopul vizitarii rudelor si a prietenilor din tara natala.
Un raport intocmit de expertii financiari ai Raiffeisen Bank releva faptul ca dupa ce mediul economic romanesc s-a stabilizat in 2000, cresterea economica a Romaniei a fost de 5% intre 2000 si 2005. In anul 2004 datorira conditiilor meteo extrem de favorabile s-a inregistrat o crestere de 8,3%, insa inundatiile din anul 2005 a dus la o crestere de doar 4% pe an a PIB. In plus Romania a continuat procesul de reducere a inflatiei, astfel rata inflatiei in 2005 a scazut la 8,6% fata de cea din 2004 de 9,3%.
Pe parcursul anului 2006 presiunile exercitate de aprecierea leului greu ca urmare a afluxului de capital strain, dar si a investitiilor directe de capital , au fost mai puternice decat cele rezultate din depreciere. Leul s-a apreciat in 2005 cu 7,3% in termeni nominali si cu 14,6% in termeni reali. Aceasta apreciere reala este un rezultat al semnarii Tratatului de Aderare la UE. Ca si membru cu drepturi depline al UE Romania beneficiaza de infuzii de capital masive si investitii directe de capital. Impozitul unic pe venit este de 16%.
Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, si procesate de Institutul National de Statistica la sfarsitul lunii octombrie 2007, rata somajului inregistrata la nivel national a fost de 4,1%, mai mica fata de cea din luna octombrie a anului 2006 cu 1,0 puncte procentuale si mai mare cu 0,2% decat cea din luna septembrie a anului curent. Se constata ca fata de aceeasi perioada a anului 2006, in anul 2007 rata somajului inregistrat are valori mult diminuate, in lunile septembrie si octombrie inregistrandu-se un ecart de 1 punct procentual.
Tabel Rata somajului
Ani |
|||||||
Anul 2000 |
Anul 2001 |
Anul 2002 |
Anul 2003 |
Anul 2004 |
Anul 2005 |
Anul 2006 |
Anul 2007 |
UM: Procente |
|||||||
Procente |
Procente |
Procente |
Procente |
Procente |
Procente |
Procente |
Procente |
Sursa Institutul National de Statistica
Numarul total de someri corespunzator lunii octombrie, de 367.375 persoane, a crescut cu 22.363 persoane, fata de cel din luna anterioara. Din totalul somerilor inregistrati, 111.981 au fost someri indemnizati si 255.394 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 10.319 persoane, iar numarul somerilor neindemnizati a crescut cu 18.125 persoane.
Principala cauza a mentinerii ratei somajului la valori scazute, consta in faptul ca fluxul intrarilor in evidente este redus datorita perioadei de maxim a desfasurarii activitatilor din mai toate domeniile de activitate, cu precadere a celor cu caracter temporar, cu usoare influente cauzate de intrarile de absolventi de invatamant, dupa finalizarea studiilor.
Devine din ce in ce mai pregnant fenomenul de constanta a ratei somajului pe tot parcursul anului, cu atat mai mult cu cat somajul este foarte scazut. Faptul ca disponibilul de forta de munca nu acopera cererea angajatorilor din Romania, ca exista o concurenta a ofertelor de locuri de munca din Spatiul Economic European, misiunea Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca de a asigura echilibrul intre cererea si oferta fortei de munca pe plan national devenind o provocare.
In ceea ce priveste rata dobanzii de referinta la data de 9 august a anului curent, pe baza analizei indicatorilor macroeconomici, Consiliul de administratie a hotarat mentinerea acesteia la nivelul de 8,75 la suta pe an.
Venitul mediu anual pe cap de locuitor in Romania si in Bulgaria este de 1.600 de euro, de 26 de ori mai mic decat venitul mediu anual pe cap de locuitor in Lichtenstein (42.000 de euro), informeaza novinite.com. Republica Moldova are cel mai mic venit mediu anual pe cap de locuitor, 280 de euro. Dintre tarile membre ale UE, Slovacia si Letonia sunt pe ultimul loc la acest indicator, cu mai putin de 000 de euro. Elvetia si Luxemburg urmeaza in clasament cu un venit mediu anual pe cap de locuitor de 25.000 de euro. Urmeaza in clasament Norvegia (20.000 de euro), Irlanda (18.000 de euro), Austria, Danemarca, Marea Britanie si Germania (17.087 euro).
Romania are un venit pe cap de locuitor ce reprezinta cca. 27-28% din media Uniunii Europene fiind in acelasi timp o tara cu o populatie relativ mare (in raport cu standardele europene). Diverse calcule arata ca in ipoteza inregistrarii de catre Romania a unei rate medii de crestere pe termen lung de 5%, in conditiile in care in UE rata de crestere medie ar fi de 2%, ar fi necesari circa 20 de ani pentru a ajunge la jumatatea din nivelul mediu al venitului pe locuitor in UE.
Mediul social, cultural si natural
Pe termen scurt si mediu in Europa se va mentine tendinta de crestere a numarului de persoane in varsta. Aceste persoane vor fi mai sanatoase si vor beneficia de programe de pensionare inainte de termen si de pensii mari. Oricum, pe termen lung se poate inregistra o reducere a nivelului pensiilor si o crestere a varstei de pensionare. Exista in prezent acest trend al pensionarii inainte de termen, insa guvernele incearca sa reduca aceasta tendinta.
Desi persoanele in varsta vor continua sa fie un segment tinta important datorita numarului mare al acestora, nu trebuie neglijat nici segmentul tinerilor care detine aproximativ 20% din piata turistica globala. Cresterea veniturilor tinerilor, cresterea numarului de gospodarii cu un singur membru au favorizat cresterea numarului de turisti din grupa de varsta 16-35 de ani. Acesta piata se va dezvolta in tarile non-europene furnizoare de turisti, tari in care nivelul veniturilor este in continua crestere.
De asemenea, s-a modificat si structura familiilor, s-a indepartat de imaginea traditionala: 2 copii si 2 parinti.
Consecintele pentru sectorul turistic sunt urmatoarele: se va inregistra o divizare intre pietele bogate in timp si pietele bogate in resurse financiare. Persoanele pensionate care au pensii mari nu au nici o restrictie de timp - fapt ce creaza oportunitati pentru dezvoltarea produselor extra-sezoniere. Dar pentru cei care lucreaza, scurtarea timpului liber inseamna disponibilitate de cheltuire a banilor pentru economia de timp. De aceea creste cererea pentru servicii speciale si facilitati de shopping si achizitionarea rapida a serviciilor.
In Europa, presiunea asupra timpului liber va duce la cresterea nevoii de sejururi scurte si multe. Se va inregistra o cerere mai mare pentru mai multe produse turistice si experiente, evenimente culturale si atractii turistice. Lipsa de timp poate determina cererea pentru un anumit tip de servicii care sa reduca timpii de asteptare si sa creasca timpul acordat activitatilor.
Populatia in varsta si o grija crescuta pentru sanatate vor duce la o crestere a cererii pentru produse din domeniul turismului de sanatate si servicii balneo-climaterice. Pe de alta parte, piata tanara va cauta produse turistice mai active - turism de aventura.
Aceste tendinte generale vor duce la cresterea cererii pentru sejururi independente si la o scadere a cererii pentru pachete turistice traditionale. Destinatiile individualizate vor cunoaste o dezvoltare fara precedent.
Cererea pentru bunastare, sanatate si fitness si pentru produse pentru managementul stresului este in continua crestere in economiile dezvoltate. Pe de alta parte, in unele zone ale Europei concurenta este in crestere ca urmare a masivelor investitii in reabilitarea infrastructurii de sanatate si balneoclimatologie.
Pana nu demult, romanii erau convinsi de faptul ca statiunile balneo din tara sunt numai pentru cei mai in varsta, niste locuri plictisitoare, unde se ajunge mai degraba pe baza talonului de pensie sau prin sindicate. Tendinta insa se schimba incet, incet, romanii intelegand ca sanatatea si ingrijirea ei este un lucru care conteaza cu adevarat.
In ceea ce priveste populatia din Sangeorz Bai se poate spune ca acestia sunt constienti de faptul ca turismul este principala sursa de venit a lor si in consecinta se comporta adecvat. Astfel turistii sunt tratati cum se cuvine de catre localnici, acestia din urma fiind de asemenea obisnuiti cu prezenta turistilor. In plus foarte multi dintre localnici ofera cazare in casele lor pentru turistii care agreaza acest gen de cazare. Localnicii sunt cunoscuti ca oameni primitorii inca din cele mai vechi timpuri, o legenda spunand ca numele initial al statiunii balneare "Baile Hebe" ar fi provenit drept urmare a ospitalitatii locuitorilor care indemnau drumetii insetati ori bolnvi: "Hai be!" , iar prin unirea celor doua cuvinte rezultand Hebe. In prezent localitatea numara peste 11000 de locuitori ale caror ocupatii de baza sunt agricultura, cresterea animalelor, exploatarea si prelucrarea lemnului si turismul. Cu mic cu mare localnici sunt foarte atasati de folclorul national si local pe care il reprezinta prin ANSAMBLUL FOLCLORIC 'PAUNITA' infiintat in anul 1971. Acesta a reprezentat cu succes localitatea Singeorz-Bai in numeroase festivaluri de folclor din tara si strainatate. De asemenea, armonia cromatica oferita de costumatiile acestora, cu gama lor infinita de motive populare, create de mainile ingenioase ale femeilor singeorzene, palariile cu 'pauni' ale baietilor si micile 'paunite' unice in Romania, au constituit in toate timpurile mandria fetelor si feciorilor din Singeorz-Bai. Ca reprezentant al folclorului alaturi de Ansamblul Folcloric "Paunita" functioneaza si TARAFUL DE MUZICA POPULARA din cadrul Casei de Cultura care s-a constituit in 1956 la inceput ca grup instrumental (vioara, braci si contrabas) care acompania formatia de dansuri si apoi solistii vocali din cadrul programelor artistice organizate la Caminul Cultural. In scurt timp Orchestra de Muzica Populara de la Singeorz-Bai cu cei 26 de instrumentisti au participat la spectacole, festivaluri si concursuri de folclor in tara si strainatate unde au obtinut numeroase premii. Obiectele traditionale ale lumii satului arhaic sunt intalnite in statiune Sangeorz Bai in cadrul Muzeului de arta comparata. Mergand mai departe se ajunge in epoca contemporana prin GALERIA 'ALTERNATIV' din cadrul TONIGHT CLUB care organizeaza lunar expozitii de arta contemporana (pictura, sculptura, fotgrafie, video) ale unor artisti consacrati din Romania. Au expus in aceasta galerie Marcel Lupse, Maxim Dumitras, Adrian Chira, Mihai Perca, Radu Hangan, Cristian Tarnovan, etc. In consecinta localnicii acestei statiuni respecta si pastreaza cu sfintenie datinile stravechi si in acelasi timp isi manifesta respectul si fata de arta contemporana.
Ca si structura demografica in Sangeorz Bai locuiesc 10426 de persoane din care 5236 sunt femei si 5190 sunt barbati.
Tabel Structura populatiei pe confesiuni
Confesii |
Numar persoane |
Numar biserici |
Ortodoxi | ||
Catolici | ||
Baptisti | ||
Penticostali | ||
Nedeclarati | ||
Atei | ||
Alte religii |
Tabel Structura populatiei pe etnii
Etnii |
Numar persoane |
Romani | |
Maghiari | |
Rromi | |
Germani | |
Altele |
Cadrul naturul al statiunii este unul pitoresc, de munte fiind localizata in cadrul Parcului National Muntii Rodnei care se caracterizeaza prin: munti pitoresti cu diferite trepte de inaltime si diferite grade de accesibilitate; vai cu ape limpezi si lunci atragatoare; climat de crutare, puternic aeroionizat negativ, cu efecte sedative.
Mediul tehnologic
Reteaua publica de infrastructuri din Romania cuprinde:
Reteaua feroviara publica acopera, practic, intreg teritoriul tarii, cu o densitate a liniilor de exploatare de 46,1 km/1000 kmp, asigurand legatura cu toate retelele feroviare ale tarilor vecine; lungimea retelei este de 10.981 km din care 2.965 km (27,0 %) linie dubla, 942 km (35,9 %) linie electrificata; reteaua este deservita in teritoriu de 1.051 statii si halte feroviare, 50 depouri si remize de locomotive, 120 revizii de vagoane si ateliere de zona si106 sectii de intretinere a liniilor, lucrarilor de arta si instalatiilor de centralizare si telecomunicatii. In prezent, intreaga retea feroviara este in curs de reabilitare si modernizare pentru a permite trenurilor de calatori sa circule cu viteza de 160 km/h. Pe termen lung, se vor realiza viteze maxime de 200 km/h pentru trenurile de calatori si 120 km/h pentru trenurile de marfa.
Accesul in Sangeorz Bai pe cale ferata se face prin urmatoarele artere:
Gara Sangeorz Bai pe linia Ilva Mica - Rodna Mica
Gara Ilva Mica pe linia Suceava - Vatra Dornei
Gara Ilva Mica pe linia Cluj - Ilva Mica
In ceea ce priveste infrastructura drumurilor publice ale statiunii Sangeorz Bai aceasta este constituita din:
Tabel Infrastructura drumurilor publice ale statiunii Sangeorz Bai
Tip drum |
Amenajare drum |
Lungime (km) |
National (DN 17) |
Asfaltat | |
Comunal |
Asfaltat | |
Betonat | ||
Pietruiti | ||
De pamant | ||
Total |
Anul acesta se are in proiect reabilitarea infrastructurii de turism balnear care presupune o lucrare de anvergura, lucrare care cuprinde mai multe strazi din Sangeorz-Bai: Izvoarelor, Lalelelor, Garii, Plopilor, Muncelului, Malului, Colinelor, Bradului, Trandafirilor, Graului si Valea Borcutului.
reteaua aeriana este constituita din spatiul aerian al Romaniei in care se definesc rute aeriene functie de fluxurile de trafic coordonate la nivel european de catre EUROCONTROL.
Integrarea infrastructurii romanesti in retelele europene de transport are in vedere promovarea interconectarii si interoperativitatii retelelor existente prin concentrarea atentiei asupra unor 'artere de infrastructuri specifice' localizate pe traseul celor 10 coridoare paneuropene de transport care strabat zone geografice ale mai multor tari si leaga principalele centre economice si sociale ale acestora. Constructia si modernizarea retelelor de infrastructura situate pe coridoarele paneuropene de transport contribuie la integrarea graduala a tarii noastre in familia tarilor continentului european si punerea in valoare a resurselor economice si turistice de care dispunem, retelele de infrastructuri devenind astfel adevarate artere hranitoare ale pietei europene. Totodata, prin dezvoltarea retelei pan-europene de infrastructuri de transport se creaza premisele unor noi oportunitati pentru populatie, agentii economici si colectivitatile regionale si locale si se realizeaza legaturi eficiente intre centre si regiunile periferice.
Cele mai apropiate aeroporturi de statiune Sangeorz Bai sunt: aeroportul Targul Mures la 128 km distanta si aeroportul Cluj-Napoca la 137 km.
In ceea ce priveste tehnologia informatiei si comunicatiile raportul ETC mentioneaza faptul ca Internetul este privit ca un mijloc de comunicare si marketing universal, dar progrese tehnologice se mai pot realiza in domeniul telefoniei mobile si a televiziunii digitale, ceea ce ar putea duce la o largire a pietei. Va fi din ce in ce mai ieftin si usor sa comunici cu rudele si prietenii in timpul calatoriilor. Consumatorul va obtine din ce in ce mai mult control datorita posibilitatii de a compara preturile si produsele. Informatii mai bogate despre produsele turistice disponibile vor fi usor de accesat prin intermediul diferitelor medii, iar consumatorii vor putea sa-si aleaga tipul de cazare prin sistemul GDS ( Global Reservation Agent) si sa vizioneze cladirea si camerele unitatii de cazare in timp real. Dezvoltarea noului sistem de plati electronice si a e-portofelelor va face posibila depasirea problemelor legate de pierderi din ratele de schimb valutar, de securitatea transferurilor bancare.
Consecintele directe ale acestor aspecte sunt urmatoarele: comunicatiile mai ieftine in toate colturile lumii coroborata cu scaderea preturilor la transport va duce la o crestere rapida a volumului de calatorii si de sejururi turistice. In plus, in ultimii ani s-a inregistrat o crestere majora a utilizarii Internetului pentru gasirea de informatii de diferite tipuri, pana si informatii culturale despre destinatia aleasa de turisti. Noile tehnologii si servicii de cautare si pozitionare disponibile ( GPS ) si alte noi tehnologii similare le vor permite ofertantilor de pe piata turistica sa urmareasca miscarile turistilor in cadrul destinatiei si sa monitorizeze efectele actiunilor promotionale in timp real, dar si sa identifice mai usor tendintele de consum.
In ultimii ani tehnologia medicala a progresat atat de mult, incat pasii facuti in gasirea de noi aparate de electroterapie si tratament de orice alt tip nu mai sunt surprinzatori. In domeniul aparatelor de fitness s-au inregistrat, de asemenea, progrese semnificative. Aparatele sunt mult mai performante, prezinta mai multe functii, au dimensiuni considerabil reduse si ce este cel mai important sunt mult mai sigure si nu prezinta nici un risc pentru utilizator.
2. Analiza SWOT
Forte:
amplasamentul statiunii care ofera un peisaj pitoresc cu priveliste placuta
posibilitate de acces atat pe cale rutiera cat si pe cale ferata
caracterul curativ al celor 9 izvoare minerale
bioclimat tonic - stimulativ cu aeroionizare ridicata
orasul fiind de dimensiuni mici se caracterizeaza printr-un trafic redus deci si un grad redus de zgomot si poluare
localnici ospitalieri si purtatori ai valorilor nationale
detinerea de personal calificat in domeniul curativ
numarul relativ mare de posibilitati de cazare
gama larga de servicii prestate in domeniul curativ
prezenta in cataloagele unui numar relativ mare de agentii de turism
numar mic de concurenti care ofera aceleasi servicii
se bucura de promovarea prin mass-media
promovare gratuita din partea medicilor ca importanti prescriptori
Slabiciuni
infrastructura rutiera depreciata, accesul facanduse destul de greoi
confort scazut al unitatilor de cazare existente-hotelurile fiind clasate la maxim doua stele
dotare tehnica ce nu se ridica la standardele altor competitori
lipsa serviciilor de Internet din majoritate spatiilor de cazare
numar restrans de servicii auxiliare oferite
pierderea notorietatii datorita lipsei de promovare si de imbunatatire a ofertei
nivel scazut al ofertei fata de oferta concurentilor
cheltuieli mari cu reabilitare atat a infrastructurii cat si a spatiilor de cazare
imaginea creata la nivel national referitoare la faptu ca statiunile balneo din tara sunt numai pentru cei mai in varsta, niste locuri plictisitoare, unde se ajunge mai degraba pe baza talonului de pensie sau prin sindicate
Oportunitati
atragerea de turisti atat de pe plan national cat si pe plan international, indeosebi din UE odata ce Romania a devenit membra a cesteia
diversificare ofertei turistice prin imbinarea efectului curativ al statiunii balneare cu alte tipuri de turism care se pot dezvolta in zona
cresterea interesului turistilor pentru turismul de sanatate pe principiul ca e mai bine sa previ decat sa tratezi
cresterea veniturilor care va duce la o cerere tot mai mare pentru turism si mai ales pentru turismul de relaxare si refacere;
tendinta actuala de cautare a turismului de sanatate si a cheltuielile care se fac pentru eliberarea de stresul cotidian, alaturi de bogatele resurse naturale ale tarii noastre reprezinta o oportunitate majora de dezvoltare a afacerii si in alte zone ale Romaniei;
posibilitatea atragerii segmentului de tineri catre un astfel de turism;
posibilitatea de atragere a turistilor care au disponibilitati de timp si in extrasezon
posibilitatea de individualizare a destinatiei, de creare a elementului de unicitate
Amenintari
cresterea ratei dobanzii la creditul bancar;
infrastructura de cale rutiera destul de nesatisfacatoare a zonei, cu consecinte negative asupra accesului turistilor in zona;
dezvoltarea continua a domeniului tehnologic, si mai exact a domeniului tehnologic medical, ceea ce va impune mentinerea unui ritm de modernizare a dotarilor
Generale:
In urma lucrarilor de restabilire a infrastructurii, in urma carora edilul orasului afirma ca odata finalizate statiunea se va incadra in standardele europene, obiectivul general este de repozitionare a statiunii pe piata printr-o promovare intensa si prin ofertarea de pachete turistice atractive care sa imbine curele balneare cu alte tipuri de turism precum cel de recreere, odihna, cultural si chiar cu cel activ prin valorificare potentialului de care statiune dispune.
Cresterea gradului de ocupare a statiuni cu cel putin 30% in urmatorii 2 ani prin atragerea de clienti noi si prin dezvoltarea turismului de week-end pentru populatia din orasele apropiate.
Dezvoltarea si inovarea continua a produselor prin racordarea permanenta la cerintele consumatorilor si la tendintele manifestate pe piata serviciilor balneo.
Cresterea consumului turistic cu 35% pe an prin fidelizarea clientilor deja existenti si mai ales prin atragerea de noi clienti.
Cresterea cotei de piata in 2 ani la 20% prin repozitionare.
Cresterea cifrei de afaceri cu 20% pe an prin cresterea cotei de piata.
Cresterea numarului de turisti straini cu 20% pana in al doilea an de functionare prin promovarea ofertei statiunii in strainatate.
Cresterea numarului de clienti din categoria tinerilor cu cel putin 10% pe an prin dezvoltarea unor pachete de servicii care sa se adreseze direct nevoilor acestui tip de consumatori, care sa aiba o doza mai mare de creativitate si un numar mai mare de servicii "active".
Specifice
Imbunatatirea confortului oferit de cele doua hoteluri ale statiuni prin clasificarea Hotelului "Somesul" la categoria de trei stele in decursul a unui an si in urmatorii 2 ani construirea unui centru wellness de 4 stele in zona Cormaia a orasului care sa aduca statiunii un grad de noutate prin amenajari de tipul piscinelor moderne, ambientate cu lumina cu proprietati terapeutice (cromoterapie) si muzica (meloterapie) si sa satisfaca cerintele consumatorilor mai pretentiosi. Prin aceasta se doreste promovarea balneoludismului care ar atrage mult mai multi clienti in special pentru turismul de week-end.
Totodata, hotelul va fi cu animatie integrata care se caracterizeaza prin prezenta, in incinta hotelurilor a unui animator care organizeaza si antreneaza turistii sa participe la diferite activitati de divertisment, cultural artistice, sportive, organizeaza circuite, excursii etc. Astfel se contureaza o oferta care sa atraga si segmentul tanar de clienti. Prin aceasta ar fi satisfacute nevoile exprimate de turistii care au subliniat necesitatea unui traseu cu ghid ca serviciu integrat in turismul de week-end.
In vederea atragerii si a altor segmente de consumatori, nu numai cei de varsta a III-a, un alt obiectiv este dezvoltarea unui turism de nisa si anume turismul ecvestru. Pentru aceasta se poate avea in vedere o colaborare cu centrul de echitatie Stefan cel Mare din Lunca Ilvei astfel incat turistii care iubesc acest tip de agrement sa poata beneficia la cerere de serviciul de echitatie.
Prin aceste noi oferte si printr-o promovare activa a lor se indeplinesc in paralel si alte obiective ca imbunatatirea imaginii si cresterea notorietatii statiunii balneare (se doreste minim un procent de 40% dupa cei 2 ani de investitii).
In perspectiva in care timpul si mediul urban poluant devine o problema a celor mai multi clienti potentiali un obiectiv este incurajarea alegerii statiunii balneare Sangeorz Bai de catre populatia aflata in imediata apropiere a orasului pentru practicarea turismului de week-end intr-un mediu relaxant si tonifiant. Norma acestui obiectiv este de a atrage 35% din cadrul turistilor bistriteni in anul urmator.
Crearea si dezvoltarea unor pachete de servicii extrasezoniere pentru atragerea clientilor cu disponibilitati mari de timp.
Pentru persoanele care vor sau sunt nevoite sa beneficieze doar de servicile exclusiv medicale oferite in cadrul turismului de sanatate si care sunt in mod general sponsorizate de Casa de Asigurari de Sanatate un obiectiv ar fi acela ca acestea sa fie exclusiv cazate in cadrul Hotelului Hebe. Este preferabila o astfel de actiune deoarece permite o selectie a clientelei astfel incat cei care doresc sa beneficieze de un pachet de servicii mai pretentios sa nu fie incadrati in aceeasi unitate de cazare cu cei care vin in scop curativ. Aceasta selectie se poate implementa incepand cu anul urmator, avand in vedere ca pentru anul in curs au fost deja distribuite biletele de tratament.
Segmentarea pietei statiunii Sangeorz Bai se poate face in functie de urmatoarele criteriile:
Demografic: clienti de sex feminin si masculin, cu varsta cuprinsa intre 20 de ani pana la peste 70 de ani, care pot fi impartiti pe urmatoarele grupe de varsta : 20-39 ani, 40-59 ani, 60-79 ani.
Economic: aceste persoane ar trebui sa apartina clasei de mijloc sau clasei superioare, cu orice categorie de venit (avand in vedere posibilitatea de achizitionare de bilete de tratament prin casa de pensii sau prin sindicate), iar in cazul in care sunt angrenati in campul muncii sa aiba o profesie solicitanta intelectual sau fizic, iar daca fac parte din categoria persoanelor pensionate sa aiba dorinta de a se mentine intr-o forma de sanatate perfecta.
Motivul voiajului: tratamentul si cura balneo-medicala precum si odihna, recreerea si agrementul.
Turistii vizati sunt cei sedentari-mobili, turistii care aleg ca destinatie de petrecere a vacantei statiunile balneoclimaterice si aceasta nu doar din motive stricte de sanatate, ci si din motive legate de relaxare si odihna, de miscare, dar si de refacere a tonusului general.
Din punct de vedere geografic clientii statiunii se impart in clienti interni si clienti straini. Dintre cei straini vizati cu precadere sunt nemtii, suedezii, norvegienii, danezii si olandezii. Sunt vizati germanii deoarece acestia sunt atrasi de judetul Bistrita-Nasaud avand in vedere ca numerosi stramosi ai lor au locuit in acesta regiune astfel incat sunt un segment usor de tintit datorita interesului manifestat de acestia si pentru latura culturala. Ceilalti sunt turisti straini care sunt cunoscuti pentru placerea de a-si petrece vacantele in statiuni balneoclimaterice. Dintre cei interni un segment potential pot fi locuitorii orasului Bistrita pentru turismul de week-end precum si alti locuitori ai tarii care doresc sa petreaca un sejur de odihna si recreere.
Dupa durata sejurului clientii statiunii balneare se impart in clienti care au disponibilitati de timp reduse si cei care au foarte mult timp liber, iar acestia vor avea nevoie de 3 tipuri diferite de servicii: segmentul celor care practica turismul de week-end cautand relaxare si odihna, cei care cauta pachetul de 7 zile, cu un program mai intensiv de tratament si cel de-al treilea segmenta care vor putea opta pentru sejurul de 14 sau 18 zile.
Dupa mijlocul de transport utilizat clientii statiunii se impart in clienti care utilizeaza mijloace proprii de transport si clienti care utilizeaza transportul in comun de orice fel, rutier, feroviar sau aerian.
Produs
Serviciile de baza oferite de statiunea balneara Sangeorz Bai:
cazare
alimentatie publica
hidroterapie
termoterapie
electroterapie
Serviciile auxiliare oferite sunt:
Masaj
Cultura fizica medicala
Aerosol cu apa minerala
Injectii cu apa minerala
Acupunctura
Fitoterapie
Expozitii de arta
Spectacole folclorice
Acestea sunt serviciile care sunt oferite pana in prezent iar prin obiectivele urmarite se va largi gama de servicii fiind incluse urmatoarele:
cromoterapie
meloterapie
echitatie
balneoforma
trasee cu ghid
activitati sportive
Pachetul de servicii oferit clientului se caracterizeaza prin flexibilitate ridicata datorita faptului ca este vorba de un gen de servicii care trebuie sa se muleze perfect pe nevoile clientului si pe dorintele acestuia, motiv pentru care nu exista pachete de servicii standard. Fisa de tratament a clientului este stabilita in timpul consultatiei de catre medicii specialisti existenti in statiune, de comun acord cu clientul si in functie si de starea sa de sanatate.
Pret
Tabel Tarife Hotel Hebe
lei / zi / pers
Tip hotel Tip pachet |
Tip masa |
HEBE** |
TARIFELE INCLUD : |
Pachet nr. 1 |
Restaurant dietetic |
Cazare + masa restaurant dietetic + tratament |
|
Restaurant clasic |
Cazare + masa restaurant clasic + tratament |
||
Pachet nr. 2 |
Restaurant dietetic |
Cazare + masa restaurant dietetic |
|
Restaurant clasic |
Cazare + masa restaurant clasic |
||
Supl Single |
Tabel Tarife Hotel Somes
Tarifele sunt afisate in lei/noapte/persoana
Tip hotel Tip pachet |
Tip masa |
Somesul** |
Tarifele includ |
Pachet nr.1 |
Demipensiune |
Loc in dubla + demipensiune + tratament |
|
Pensiune completa |
Loc in dubla + pensiune completa + tratament |
||
Pachet nr.2 |
Demipensiune |
Loc in dubla + demipensiune |
|
Pensiune completa |
Loc in dubla + pensiune completa |
||
Supl. Single |
Preturile oferite fluctueaza in functie de perioada si de sezon astfel in unele periaode pot fi mai ridicate iar in altele mai scazute in functie de sezonalitate avand in vedere ca bazele de tratament sunt deschise pe intreg parcursul anului. Totodata se fac si diferite oferte speciale cum ar fi de exemplu campania "O saptamana de refacere in statiunile balneare, oferta care a fost valabila pentru perioada 1 oct. - 15 nov. 2004 tariful pe persoana incluzand 6 nopti de cazare cu mic dejun inclus si doua proceduri de tratament - 270 lei. Aceasta este precedata de campania din perioada 3-11 februarie 2008 cand s-au oferit bilete la preturi speciale pentru studenti cu pret cuprins intre 38-45 lei biletul incluzand cazare si masa. Pentru serviciile prevazute in obiective preturile prevazute sunt urmatoarele:
Tabel Tarife pe potentialele serviciile prestate
Tip serviciu |
Tarif/pret |
Traseu cu ghid |
5 RON/persoana |
Paintball |
20 RON/50 bile |
Tenis de masa |
5 RON/ora |
Teren sport |
10 RON/ora/pers. |
Curs inot |
10 RON/pers |
Curs de franghii |
10 RON/pers |
ATV-uri |
80 RON/ora |
Plimbare calare |
15 RON/ora |
Plimbare cu trasura - 1 pers |
20 RON/pers. |
Plimbare cu trasura - 2 pers. |
25 RON/pers. |
Plimbare cu trasura - 3 pers. |
30 RON/pers |
Calarie pe traseu |
150 RON/pers |
Promovare
Promovarea statiunii are o deosebita importanta avand in vedere ca la ora actuala nu se bucura de o imagine si notorietate prea buna. Promovarea trebuie realizata pe toate cele trei canale medi importante: presa scrisa, audio-vizual si Internet.
In presa scrisa reclamele vor aparea doar in revistele de specialitate si in cele care au ca subiect relaxarea, petrecerea timpului liber, vacantele.
In audio-vizual publicitatea e recomadabil sa fie innoita in fecare luna de difuzarea a reclamei pe posturile nationale de televiziune si radio, pentru a prezenta ofertele promotionale lansate de statiune precum si introducerea treptata, pe masura finalizarii lor, a noilor servicii avute in obiectiv. Un bun moment de difuzare a spotului publicitar este in cadrul emisiunii Romania Balneara, deoarece informatia ajunge direct la clientii interesati (clienti potentiali).
Pe Internet promovarea se realizeaza permanent prin intermediul site-ului care descrie orasul Sangeorz Bai, site-urile celor doua hoteluri si site-urile agentiilor distribuitoare. Internet-ul in perioada actuala a devenit una din cele mai importante mijloace de informare in domeniul turismului mai ales pentru consumatorii straini.
Ca si materiale promotionale aditionale se are in vedere tiparirea unor serii de pliante, brosuri si alte materiale informative despre noile oferte, care sa fie distribuite atat pe strada, cat si in mod organizat in institutii si sedii de companii.
In ceea ce priveste modul de obtinere a informatiilor cu privire la alegerea unei destinatii de week-end turistii chestionati au oferit urmatoarele raspunsuri:
Tabel Sursele de informatie la care recurg turstii in alegerea unei destinatii de week-end
Sursa de informare |
Frecventa |
Procentul |
Internet | ||
Opiniile prietenilor | ||
Reviste de specialitate | ||
Mass-media | ||
Agentii de turism |
Ponderea cea mai semnificativa o reprezinta opiniile prietenilor (61.5%), deci este esential ca prin servicile oferite in cadrul statiunii sa se satisfaca cat mai bine necesitatile clientilor astfel incat sa se contribuie in mod pozitiv in sprijinul reclamei de la gura la gura. O atentie sporita trebuie acordata si modului de promovare pe Internet, ponderea celor care prefera acest tip de informare fiind de 40%.
Clientul
Statiune balneara Sangeorz Bai trebuie sa ofera o serie de servicii direct centrate pe client acesta devenind o parte componenta esentiala a productiei de turism. In cazul in care clientul lipseste serviciile nu pot fi prestat si deci nu exista productie de turism. Toate serviciile turistice se pot presta numai in prezenta si cu participarea activa a clientului. Modul in care consumatorul reactioneaza in timpul prestarii determina modul de desfasurare al procesului de prestare. In general exista o anumita logica in modul de prestare al serviciilor insa clientu este cel care decide in final modul in care doreste sa fie deservit.
Plasarea
Distributia serviciilor oferite de statiune se realizeaza in general prin intermediul agentiilor tour-operatoare si agentiile detailiste desi in prezent un rol foarte mare il joaca sindicatele si Casa de Pensii iar mai nou si Autoritatea Nationala pentru Tineret (ANT) prin diferitele oferte care le pune la dispozitia tinerilor. Pentru cele doua hoteluri ale statunii exista si un sistem de rezervare computerizat prezent atat pe site-urile proprii cat si pe site-urile agentiilor intermediare. Pentrul noul obiectiv se doreste distributia directa in deosebi prin intermediul unui site propriu precum si prin colaborarea cu diferite agentii intermediare. Toate acestea se refera la distributia scriptica a serviciilor, cea faptica realizanduse evident doar in cadrul statiunii.
Personalul
Cand vorbim de o statiune, o importata a parte o au localnicii zonei, sangeorzenii fiind cunoscuti ca oameni primitorii inca din cele mai vechi timpuri. Tot in acelasi timp sunt oameni respectuosi si dornici sa-ti faca cunoscute datinile stravechi si portul national.
Cat despre personalul bazelor de tratament acesta este unul specializat conform cerintelor legale existe in domeniu, care permit functionarea centrelor de cura. Pentrul noul obiectiv se doreste un personal inalt calificat, serviabil, prietenos si care sa indeplineasca pe deplin cerintele consumatorilor. Pentru a presta servicii de calitate personalul va fi instruit si la locul de munca. Limbile straine care trebuiesc cunoscute sunt engleza ca limba de circulatie internationala si de preferat este si germana avand in vedere ca o parte din segmentul vizat il constiutuie germanii (cunoscand faptul ca acestia se caracterizeaza printr-un grad inalt de nationalism).
Ambianta
Intreaga statiune se afla plasata intr-un cadru natural pitoresc format din munti si vai care o inconjoara de jur imprejur si ferind-o in acest fel de ierniile geroase si de verile prea calduroase. Cadrul natural nu este insa suficient pentru a satisface cerintele consumatorilor si din acest punct de vedere statiune se confrunta cu oferte de confort relativ scazute de aceea un punct forte este dezvoltarea unui centru "wellness" in zona Cormaia care sa ofere un cadru ambiental la standarde inalte atat prin structura cat si prin dotari tehnice.
Procesele
Turistul care alege ca destinatie Sangeorz Bai o face in general fie pentru odihna si relaxare, fie pentru tratament balnear. Ca sa ajunga in aceasta statiune el poate sa apeleze la Casa Judeteana de Pensii, la agentii de turism sau sa practice un turism individual.
In cazul in care consumatorul cere un bilet de tratament de la Casa de Pensii acesta trebuie sa prezinte cuponul de pensii sau sa faca dovada ca este persona asigurata la Casa de Asigurari Sociale de Sanatate impreuna cu declaratia de venit si trimitere de la medicul de familie. Pensionarii primesc bilete platite cu jumate din pensia lor lunara iar asiguratii care au venituri sub 1270 lei pe luna platesc de asemenea 50% din salariul pe o luna primind in schimb un tratament de 18 zile. Asiguratii care au venituri mai mari de 1270 lei platesc biletul integral. Odata ajuns in posesia unui bilet turistul se deplaseaza in statiunea Sangeorz Bai la unul din cele doua hoteluri care dispun de baza de tratamet. Ajuns aici el prezinta la receptie biletul de cazare pentru a fi inregistrat si programat pentru tratamentul care i-a fost prescris de medic. Tot la receptie se inregistreaza meniul pentru care opteaza si anume cel clasic sau cel dietetic.
In cazul in care turistul apeleaza la o agentie de turism el trebuie sa plateasca un bilet integral si sa-si aleaga pachetul pentru care opteza: cazare + restaurant clasic + tratament; cazare + restaurant dietetic + tratament; cazare + restaurant clasic; cazare + restaurant dietetic la care mai poate sa plateasca un supliment single pentru a nu fi cazat in camere duble. Odata ajuns la destinatia aleasa turistul trebuie sa se prezinte la receptie pentru a fi inregistrat la fel ca si in cazul anterior. Personalul cu care turistul intra in contac sunt: receptionistul, ospatarii si barmanii restaurantului, cameristele si in functie de pachetul ales personalul medical care se ocupa de administrarea tratamentului.
In cazul in care turistul alege sa practice turismul individual poate sa-si rezerve pachetul turistic fie prin intermediul Internetului fie direct la locul unde doreste sa se cazeze moment in care isi alege toate serviciile de care doreste sa beneficieze.
In urma intregului demers de culegere a informatiilor, analiza, selectie, grupare si interpretare pe care l-am intreprins in scopul elaborarii prezentei lucrari am ajuns la o serie de concluzii privind turismul de sanatate in general si potentialul turistic al statiunii Sangeorz Bai in special.
Pornind de la istoricul turismului balnear am observat ca evolutia acestuia are un demers ciclic la fel ca si economia, adica se caracterieaza prin faze de lansare, crestere, maturitate, declin si relansare, faze care de altfel sunt specifice si ciclului de viata al unei destinatii turistice. In concluzie la baza acestei ciclicitati a turismului de sanatate se afla conjunctura economica existenta si faza din ciclul de viata in care se afla statiunile care deservesc acest tip de turism.
Pe langa cele amintite mai sus un impact important in evolutia turismului de sanatate il au o serie larga de factori generali si specifici, printre care se enumera urmatorii: veniturile populatie si imediat legate de acestea gradul de dezvoltare al tarii de provenienta al turistului, disponibilitatea de timp, nivelul preturilor si al tarifelor practicate, facilitatile politice si sociale (de exemplu in cadrul turismului de sanatate oferta de bilete pusa la dispozitie de Casele de Asigurari de Sanatate), gradul de urbanizare, progresul tehnic si tehnologic in special in cadrul transporturilor (ramura indispensabila turismului) al domeniului medical precum si al celui specific domeniului turistic (sistemele de rezervare, dotarile unitatilor de cazare si restauratie, etc.), cresterea sperantei de viata si deci largirea segmentului persoanelor de varsta a treia (potentiali turisti datorita disponibilitatii mari de timp si resurse), cresterea interesului oamenilor in ingrijirea sanatatii in special prin recurgerea la remedii naturiste, etc.
Toti acesti factori au o influenta pozitiva in vederea dezvoltarii turismului de sanatate precum si in cresterea nivelului cererii pentru acest tip de turism ceea ce este confirmat si de seriile statistice privind circulatia turistica in statiunile balneare din Romania.
Avand in vedere potentialul turistic al statiunii Sangeorz Bai am ajuns la urmatoarele concluzii: potentialul natural si antropic este foarte ridicat - dispune de o zona peisagistica aparte integrand o portiune din Parcul National Muntii Rodnei caracterizat printr-o flora si fauna bogata la care se adauga si cele 9 izvoare de apa minerala cu proprietati curative, mediu natural nepoluat, climat puternic aeroionizat, galerii si muzeu de arta, traditii si folclor; in schimb baza tehnico-materiala si infrastructura specifica turismului sunt foarte slab dezvoltate fiind uzate atat fizic cat si moral.
In consecinta, avand in vedere ca potentialul turistic al unei destinatii este format din ansamblul elementelor naturale si antropice completate de echipamentul de productie si conditiile de comercializare, statiune Sangeorz Bai se afla intr-o conditie precara deoarece la fel ca la produsele forfetare daca una din componente este apreciata ca fiind de o calitate indoielnica este afectata imaginea intregului produs, in situatia de fata a statiunii per ansamblu.
In aceste conditii un obiectiv fundamental ce trebuie avut in vedere este imbunatatirea comfortului oferit pornind de la observatia ca exigentele clientelei au crescut, observandu-se o crestere remarcabila in ceea ce priveste preferinta pentru unitatile de cazare clasate la 4 stele, nivel de comfort care in cadrul statiunii avute in discutie lipseste (cu exceptia vilei Rombat).
Imaginea si notorietatea sunt denaturate, turistii potentiali manifestand un interes scazut fata de oferta turistica a statiunii care e in mare masura plafonata pe tartamentul curativ ce face obiectul sponsorizarilor Casei deAsigurari Sociale de Sanatate. Pentru imbunatatirea acestei imagini trebuie avut in vedere ca turismul de sanatate nu are doar functie terapeutica ci si o functie de loisire si o functie social, in consecinta produsele turistice trubuie in asa masura concepute incat sa le cuprinda pe toate trei. Tot in aceasta ordine de idei produsul turistic trebuie oferit si adaptat pe segmente de turisti bine determinate astfel incat prezenta unora sa nu influenteze negativ aprecierea produsului turistic general de catre ceilalti.
Un produs turistic atractiv, puternic individualizat si original impreuna cu o prestatie la un inalt nivel calitativ conduce la o buna impresie care va genera atat multumirea clientului efectiv cat si cresterea posibilitatii de a atrage noi clienti avand in vedere ca sursa cea mai des utilizata in culegere informatilor privid alegerea unei destinatii de week-end o reprezinta opiniile prietenilor. O buna promovare pe internit la care sa fie atasata posibilitatea uni tur virtual ar putea atrage mai multi clienti dat fiind faptul ca imediat dupa opiniile prietenilor, a doua sursa de informare o reprezinta Internetul. Tot cu ajutorul internetului trebuie bine organizat un sistem de rezervare on-line care sa stea la dispozitia clientilor care prefera turismul neorganizat, segment care incepe sa se extinda tot mai mult.
Competitivitate privind turismul de sanatate din Romania este ridicata, deoarece tara noastra dispune de un numar mare de statiuni balneare care prezinta diferiti factori de cura ceea ce impune formularea unor strategii de marketing la nivelul statiunii Sangeorz Bai care sa-i ofere posibilitate de a se evidentia prin originalitatea si prin diversitatea ofertei turistice. Totodata trebuie avuta in vedere si competitivitatea la nivel european. Tot mai multe statiuni balneoclimatice existente pe continent sunt revitalizate si incep sa atraga potentialii turisti care au un grad mult mai mare de mobilitate interstatala datorita eliminarii formalitatilor de frontiera - deci turistii au o mai mare libertate de a alege si in acelasi timp si o oferta mai bogata.
In momentul de fata factorii poltitici, economici, socio-culturali si tehnici ofera o conjunctura favorabila de dezvoltare a turismului in general si implicit de dezvoltare a turismului de sanatate, fapt ce ar trebui sa mobilizeze actiunile de relansare in cadrul statiunii Sangeorz Bai.
Trebuie avut in vedere si efectul economic multiplicator al turismului. Prin dezvoltarea regiunii ca destinatie turistica se determina trei tipuri de efecte: efecte directe care sunt produse de cheltuielile turistilor interni si internationali pe bunurile si serviciile furnizate de hoteluri, restaurante, magazine etc ducand la cresterea veniturilor regiunii, efecte indirecte produse de tranzactiile incheiate intre agentii economici din domeniul turismului si ceilalti ofertanti de diverse bunuri si servicii necesare dezvoltarii, in continuare, a industriei turismului si efecte induse determinate de cresterea cheltuielilor pentru bunuri de consum facute de patronii si salariatii ocupati in industria turistica, datorita sporirii profiturilor si salariilor obtinute in urma activitatii lor. In consecinta economia si turismul se sprijina reciproc.
Exista multe posibilitati de dezvoltare a unor produse turistice potentiale oferite de catre statiune Sangeorz Bai, avand in vedere diversitate combinatiilor posibile de servicii si de intrepatrunderi ale turismului de sanatate cu alte tipuri de turism: cultural, de agremet, sportiv etc. care pot fi practicate in cadrul aceleiasi destinatii.
Berlescu Elena - "Enciclopedie de balneoclimatologie a Romaniei", Editura All, Bucuresti
Buiga Anuta, Parpucea Ilie, Dragos Cristian, Lazar Dorina - "Statistica descriptiva: curs universitar", Editura Mediamira, Cluj Napoca, 2004
Chis Alexandru - "Marketing in turism", suport de curs, Cluj Napoca, 2007
Cristureanu Cristina - "Economia si politica turismului international", Tipografia ASE, Bucuresti, 2001
Gheres Marinela - "Agroturism", Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2008
Minciu Rodica - "Economia turismului", Editura Uranus, Bucuresti, 2000
Moisescu Ovidiu - "Tehnica operatiunilor in turism", suport de curs, Cluj Napoca,2008
Plaias Ioan - "Comportamentul consumatorului", Cluj Napoca, 2005
Plaias Ioan - "Negocierea afacerilor", Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2007
Pop C. Marcel - "Marketing strategic", suport de curs, 2007
Pop C. Marcel - "Targurile si expozitiile in contextul marketingului", Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2007
Pop D. Marius - "Fise de marketing", Editura Alma Mater, Cluj Napoca, 2002
Pop D. Marius - "Cercetari de marketing", Editura Alma Mater, Cluj Napoca, 2004
Postelnicu Gheorghe - "Turism international", Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2006
Stancioiu Aurelia Felicia - "Dictionar de terminologie turistica", Editura Economica, Bucuresti, 1999
Stegerean Roxana - "Management in comert si turism", Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2006
Vorzsak lmos, Paina Nicoleta D., Pop C. Marcel, Pop D. Marius, Szeg Iosif
"Marketing in tertiar", Editura Alma Mater, Cluj Napoca, 2005
Reviste si magazine virtuale:
https://www.gazetamaramures.ro - Afacerea "printului libanez"
https://www.servuspres.ro
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3963
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved