Plan de afaceri

ACHIZITIE DE MASINI SI UTILAJE AGRICOLE PENTRU MODERNIZAREA EXPLOATATIEI AGRICOLE 'SPICUL' DIN COMUNA VERESTI, JUDETUL BUZAU, APARTINAND SC SPICUL AGRICULTURE SRL

Descrierea activitatilor si a tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului:

Activitatea principala a solicitantului este cultura de camp a prasitoarelor si paioaselor. Ansamblul de procese si masuri adoptate in sensul obtinerii unui produs reprezinta o tehnologie specifica. Produsul final, in cazul activitatii fermei, este productia agricola reprezentata de cantitatea de seminte uniforme calitativ (grau, porumb, floarea soarelui). Produsul final este livrat direct catre client caruia i se asigura, dupa caz, transportul pana la siloz. In privinta fluxului de productie, acesta poate fi schematic reprodus astfel:

INTRARI PE FLUX:
Materia prima: samanta
Materiale auxiliare: ingrasaminte, insecticide/erbicide/fungicide
Consumabile: combustibil, piese de schimb

IESIRI DIN FLUX:
Produs final: cantitatea de seminte uniforme calitativ (recolta neta)
Produs secundar: paie
Deseuri: resturi vegetale
Pentru urmatorii cinci ani, planul de cultura intocmit este reprezentat de: grau, porumb si floarea soarelui. Pentru acestea, prezentam in continuare tehnologia specifica de cultivare evidentiind oportunitatea infiintarii acestor culturi la nivelul comunei Stalpu, din punct de vedere agro-ecologic.

Descrierea tehnologiilor de cultura pentru speciile vegetale utilizate

GRAU

Cerinte fata de clima si sol

Perioada de vegetatie: 270-300 zile, depinzand de soiul ales. In judetul Buzau, in general se seamana dupa 1 octombrie recoltarea avand loc la sfarsitul lunii iunie.

Temperatura: In conditii corespunzatoare de umiditate, germinatia boabelor incepe la 1-2C; temperatura optima pentru germinatia se incadreaza intre 15-18˚C.
Mentionam ca in perioada de germinatie, este de preferat sa se inregistreze temperaturi mai scazute decat temperaturi ridicate, deoarece acestea stimuleaza cresterea vegetativa si formarea nodului de infratire aproape de suprafata solului, rezultand o mai slaba rezistenta la ger; in anii cu toamne lungi si temperaturi excesiv de ridicate sugeram amanarea epocii optime de semanat spre jumatatea si chiar sfarsitul lunii octombrie. In general soiurile comune cultivate rezista la geruri de -15˚C pana la -18˚C, cele rezistente depasind pragul de -22˚C.

Umiditatea: Rasaritul are loc la o umiditate a solului optima de 70-80% din capacitatea totala pentru apa. Spre sfaristul perioadei de vegetatie, inainte de recoltare, este optima o perioada secetoasa pentru maturarea bobului si pentru eficienta maxima a recoltatului mecanizat.

Lumina: Graul este planta de zi lunga.

Solul: Productii ridicate se inregistreaza pe soluri lutoase si lutoase-argiloase, cu capacitate mare de retinere a apei si subsol permeabil. (cernoziomuri propriu-zise, cernoziomuri ciocolatii, cernoziomuri levogate, brun-deschis de stepa si brun-roscat de padure) - vezi harta solurilor.

Zone ecologice: terenul se afla in zona foarte favorabila pentru cultura graului

FLOAREA SOARELUI

Cerinte fata de clima si sol

Perioada de vegetatie: Este de 110-140 zile

Temperatura: Floarea soarelui are cerinte mari fata de temperatura, recolte bune se obtin acolo unde temperatura medie din perioada de vegetatie (martie-august) este de 18-22˚C. Temperatura minima de germinatie este de 3-5˚C. Plantele tinere suporta inghetul pana la -6˚C, daca este de scurta durata. Inperioada infloritului, floarea soarelui pretinde temperaturi moderate de 20˚C, temperaturile peste 30˚C fiind daunatoare deoarece duc la pierderea vitalitatii polenului si implicit, cresterea procentului de seminte seci. Temperaturile ridicate sunt mult mai danatoare cand sunt asociate cu vanturi uscate si cu o umiditate relativa a aerului scazuta.

Umiditatea: Floarea soarelui are un consum ridicat de apa, cu toate acestea, este rezistenta la secetadatorita sistemului radicular bine dezvoltat si faptului ca suporta bine ofilirea temporara a frunzelor.

Cerintele de apa difera in functie de stadiul de dezvoltare, astfel: de la rasarit pana la formarea inflorescentei (primele 30 zile) ea consuma doar 25-30% din totalul necesarului de apa pe intreaga perioada de vegetatie. Consumul cel mai mare se inregistreaza in perioada formarii capitulului - umplerea semintelor si inainte de deschiderea inflorescentei. Umiditatea solului influenteaza atat productia de seminte cat si procentul de ulei din seminte, asa cum se observa din tabelele de mai jos:
 

Influenta umiditatii solului asupra continutului de ulei in semintele de floarea soarelui

Lumina: Floarea soarelui este o planta de zi scurta, in aceste conditii formand o tulpina scunda cu inflorescenta mare, ceea ce asigura productii ridicate.

Solul: Din punct de vedere textural, potrivite pentru aceasta cultura sunt solurile mijlocii, lutoasa si lutos-nisipoase. Sunt nepotrivite solurile nisipoase sau solurile compacte, grele, reci. Solurile trebuie sa fie bogate in substante nutritive. Cernoziomurile, solurile brun-roscate de padure si solurile brune sunt indicate pentru cultura florii soarelui, terenurile din proiectul de fata incadrandu-se in aceste categorii dupa cum reiese din harta solurilor prezentata mai jos

Zone ecologice: terenul se afla in zona favorabila 2 a culturii florii soarelui

Zone favorabile pentru cultura florii soarelui in Romania (dupa G. Bilteanu)

Lucrarile solului:
arat 25 cm
discuit, grapat
semanat:
fertilizare, erbicidare, tratamente fitosanitare
prasile
recoltare (in septembrie-octombrie)

Epoca de semanat: floarea soarelui face parte din categoria plantelor care trebuie semanate primavara devreme; samanta fiind invelita intr-o coaja groasa necesita o umiditate maimare a solului si un timp mai indelungat pentru imbibarea cu apa. La semanatul tarziu, din lipsa de umiditate la suprafata solului, plantele rasar greu si neuniform putandu-se prelungi si perioada de vegetatie.
Perioada optima de semanat este la o temperatura a solului de minim 7˚C la adancimea de incorporare de 4-6 cm.

Pentru o densitate optima la recoltare de 30-50.000 plante / ha la recoltare, necesarul de samanta este de 3,5-5 kg la ha.

Conditii de calitate samanta:

• conditii de calitate
• umiditate la recoltare 14-15 % ( pana la 10-11%, cand pierderile devin foarte mari
• puritate biologica:
• capacitatea de germinatie min 95 %

Ingrasaminte

• cerinte mari fata de fosfor, satisfacatoare la un continut asimilabil de aprox. 50 ppm P
• fosfor 60-80 kg/ha P2O5
• azot 50-70 kg/ha subst. activa
• potasiu 30-80 kg K2O / ha

Date statistice privind evolutia productiei agricole in cazul speciilor vegetale care fac obiectul proiectului

Evolutia productiei de grau pe teritoriul Romaniei

Evolutia productiei de porumb pe teritoriul Romaniei

Evolutia productiei de floarea soarelui pe teritoriul Romaniei

La nivel judetean, ponderea acestor culturi este urmatoare:

Principalele culturi agricole in judetul Buzau (dupa INS)

Modul de folosinta al fondului funciar la nivelul judetului Buzau este redat in tabelul de mai jos:

Fondul funciar al judetului Buzau, dupa modul de folosinta (dupa INS)

Incadrarea terenurilor in hartile agroecologice

Este foarte importanta cunoasterea tehnologiilor specifice de cultura ale fiecarei specii luate in calcul. Aceste tehnologii vor trebui adaptate la specificul de clima al regiunii.

Harta solurilor Romaniei (dupa FAO)

Harta climatica a precipitatiilor (dupa FAO)

Pentru fermele de productie vegetala:

Planul de cultura:

Fundamentarea rotatiei:

Anul 1 grau - foloseste azotul fixat; bun premergator pt floare

Anul  2. floarea soarelui - se recomanda cultivarea dupa cereale paioase;

Anul  3. porumb - bun premergator pentru grau.

Planul de cultura detaliat, cu delimitarea tarlalelor

Bazele de productie

Terenuri

Categoria de folosinta a terenurilor: teren arabil.

Toata suprafata de 170 hectare se afla in proprietatea societatii, conform documentelor anexate.

Intreaga suprafata de teren arabil apartine administrativ de comuna Vernesti unde este inregistrat si punctul de lucru.

Forta de munca

Locuri de munca nou create: 1 post Sef de ferma, 1 post Inginer agronom

Cladiri (fara proiect)

Cladiri (cu proiect)

Nota: prin proiectul propus nu au loc lucrari de constructii sau de interventii asupra celor existente.

Utilaje (fara proiect)

Utilaje (cu proiect)

In definitivarea listei obiectivelor investitiei s-au avut in vedere o serie de aspecte care au vizat:

-          nevoile curente ale societatii privind numarul de masini agricole;

-      nevoile curente ale societatii privind utilajele agricole si echipamentele anexe;

-          strategia de dezvoltare a societatii si nevoile viitoare de forta mecanica;

-          caracteristicile tehnice ale masinilor si utilajelor propuse prin proiect;

-          raportul cost de achizitie / randament de lucru;

-          infrastructura serviciilor de intretinere si asistenta tehnica oferita de furnizorii de masini si echipamente si utilaje agricole;

-          nivelul mediu al cheltuielilor de intretinere pentru masinile si utilajele propuse prin proiect;

-          respectarea conditiilor si normelor de mediu de catre masinile si utilajele propuse prin proiect;

-          renumele producatorilor;

-          facilitatile oferite de furnizorii de imobilizari privind livrarea masinilor si utilajelor;

-          accesul la finantare si conditii avantajoase de plata.

Lista de achizitii, sursele de aprovizionare

pentru activele ce fac obiectul proiectului

NOTA: datorita obligativitatii respectarii procedurilor de licitatie pentru bunurile care depasesc 10.000 Euro, nu cunoastem pana la aceasta data numele si adresa furnizorilor. Tabelul va fi refacut o data cu bugetul indicativ si devizele investitiei imediat dupa incheierea licitatiilor.

Lista de achizitii materii prime, materiale, servicii

semnificative pentru un ciclu de productie

Materia prima: samanta

Materiale auxiliare: ingrasaminte, insecticide/erbicide/fungicide

Consumabile: combustibil, piese de schimb

Numele societatilor sunt fictive
Lista cheltuielilor necesare infiintarii si intretinerii culturilor este descrisa amanuntit in fisele tehnologice de mai jos, pentru fiecare cultura in parte.

Datorita specificului activitatii, cantitatea de materii prime si materiale difera in functie de planta de cultura si de caracteristicile fiecarui an in parte, o medie a acestor cheltuieli defalcate pe fiecare specie cultivata este prezentata in fisele tehnologice din paginile urmatoare

Fisa tehnologica a culturii grau (cheltuieli la 1 hectar)

Fisa tehnologica a culturii floarea soarelui (cheltuieli la 1 hectar)

Fisa tehnologica a culturii porumb (cheltuieli la 1 hectar)

Principalii clienti ai societatii

 *Denumirile societatilor sunt fictive

Capacitatile de productie rezultate in urma proiectului

Piata de desfacere este cea zonala, dominata de procesatorii importanti de seminte (Spicul Baragan SA Uleiul SA si altii) care au in proprietate inclusiv silozuri de mare capacitate.

In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol.

            Segmentul de piata caruia i se adreseaza beneficiarul acestui proiect este reprezentat exclusiv de procesatorii industriali, persoane juridice. Desfacerea se face exclusiv pe baza de contracte sau precontracte negociate ante-productie.

Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt.

Trebuie mentionat ca existenta in zona a unui numar mare de societati comerciale interesate de produsele agricole brute in zona reprezinta o oportunitate in plus in vederea desfacerii productiei obtinute.

            In ceea ce priveste concurenta, aceasta este asigurata pe de o parte de exploatatiile medii, iar pe de alta parte de micii producatori individuali.

            Daca in primul caz se poate vorbi de o concurenta efectiva  datorita in principal existentei unei baze tehnice de masini si utilaje precum si a unor suprafete mari in administrare, in cel de-al doilea caz concurenta este slaba si reprezinta un procent nesemnificativ cu atat mai mult cu cat orientarea acestui segment se face catre productiile destinate comercializarii in pietele din aglomerarile urbane si consumului propriu.

Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

In ceea ce priveste politica agricola a Romaniei, prin angajamentele luate de tara noastra va trebui inlaturat accentul pus pe cresterea cantitativa a productiei. Accentul excesiv pus pe cresterea productiei a modelat politica agricola in trecut, prin promovarea interventiei in favoarea unor produse specifice si introducerea de distorsiuni pe pietele agricole.

Dat fiind mediul comercial deschis din epoca actuala, in general, si obiectivele comerciale ale aderarii la UE, in particular, factorii de decizie in domeniul agricol din Romania trebuie sa realizeze o ajustare mentala care sa se indeparteze de la cresterea productiei spre cresterea competitivitatii.

Competitivitatea necesita o mai mare eficienta si crestere a productivitatii in agricultura. Investitia in utilaje si masini agricole performante, reinnoirea permanenta a parcului de masini se incadreaza in cerintele politicii agricole romanesti in privinta aderarii la Uniunea Europeana.

* Planul de afaceri prezentat este un model care nu poate fi aplicat ca atare oricarei investitii in agricultura. Din acest model lipsesc capitole foarte importante, precum sectiunea economica, prezentarea beneficiarului, sectiunea administrativa si impactul asupra mediului al investitiei propuse. Alte capitole sunt tratate schematic (resurse umane, impactul asupra economiei la nivel local).

Pentru a obtine mai multe informatii despre realizarea planurilor de afaceri, memoriilor tehnice, studiilor de fezabilitate si a altor lucrari tehnice, va rugam sa ne contactati.