Previziuni de marketing

Previziuni de marketing

Prin prospectarea pietelor se urmareste sa se prefigureze evolutia viitoare a pietei. Sfera previziunilor este foarte larga, practic oricare dintre fenomenele pietei si chiar oricare element al contactului unitatilor cu piata poate fi cercetat in perspectiva evolutiei sale viitoare.

Obiectivele previziunii

In primul rand, in obiectivul previziunii intra toate dimensiunile cantitative si calitative - structurale ale pietei.

In al doilea rand, se impune investigarea in perspectiva a unor zone de contact ale pietei, a unor cauze ale fenomenelor de piata. De pilda un tablou al cererii de consum viitoare trebuie sa se bazeze pe informatii asupra nevoilor de consum. De asemenea prognozele privind evolutia efectivelor de animale, al potentialului biologic, a modernizarii tehnologiilor, a productiei de furaje etc, vor fi valorificate in cadrul previziunilor de piata in vederea fundamentarii dinamicii ofertei, a evolutiei preturilor, etc.

In al treilea rand, obiect al previziunii il constituie insasi actiunea intreprinderilor, a producatorilor pe piata, incidenta lor asupra pietei, pozitia pe piata, de pilda: volumul vanzarilor viitoare, cote lor pe piata, impactul unor actiuni publicitare sau promotionale, etc.

In general previziunea pe piata ia in considerare un 'pachet' de fenomene ale pietei, in ansamblul de obiective. Aceasta se datoreste interdependentei dintre fenomenele de piata. in sistemul de elaborare a previziunilor de piata pe un produs sau un serviciu trebuie sa se tina seama si de relatiile de asociere sau de substituire cu alte produse sau servicii si deci de evolutia prealabila a acestora. Previziunea nivelului preturilor nu se poate izola, trebuie sa se sprijine pe previziuni asupra ofertei si cererii de marfuri, asupra stocurilor, etc.

Orizontul previziunii

Obiectul previziunii il constituie fenomenele de piata concrete, dar timpul detine un loc deosebit de important in evolutia acestora.

Previziunea inseamna incursiune in viitor, de pe platforma prezentului, dar viitorul este vast, infinit, deci se pune problema intinderii in timp a perioadei pentru care se face previziunea, respectiv orizontul de previziune si periodizarea acesteia.

Cel mai frecvent se intalneste delimitarea previziunii pe termen scurt, mediu si lung si uneori pe teren foarte scurt sau foarte lung.

Este de mentionat faptul ca actiunea data termenilor scurt, mediu si lung nu este aceeasi pentru oricare dintre fenomenele examinate.

In tara noastra in general pe termen scurt se intelege o perioada de pana la un an, corespunzatoare planurilor operative, prin termen mediu se intelege un interval cuprins intre 1 -5 ani, iar prin termen lung se intelege o perioada de cel putin 5 ani.

In functie de natura problemelor studiate, intinderea perioadei de previziune este diferita, iar timpul nu reprezinta un criteriu ci o unitate de masura.

Previziunile pe termen scurt se refera, in general, la evolutia curenta a fenomenelor de piata, a caror cunoastere serveste conducerii operative a activitati economice.

Previziunile pe termen mediu cuprind un numar mai restrans de aspecte cu privire la unele orientari ale pietei, ele servesc la fundamentarea unor decizii privind dezvoltarea intreprinderii, corectarea activitatii in functie de cerintele pietei (decizii cu privire la investitii, profilarea retelei comerciale, etc.).

Previziunile pe termen lung se refera la tendintele de durata ale pietei in functie de care se elaboreaza strategia intreprinderii.

Factorii folositi in modelele de previziune sunt diferentiati in functie de orizontul previziunii. in previziunile pe teren scurt, factorii conjuncturali au un rol important, dar in previziunile pe termen mediu si lung vor avea o pondere importanta factorii tendentionali si structurali.

In general ca unitate de masura a orizontului de previziune este luat anul. Dar intinderea efectiva a acestui orizont depinde de 'timpul propriu', care se refera la durata uzurii fizice si morale.

Prezinta mare importanta stabilirea perioadei optime de previziune, care este diferita in functie de natura produselor.

Intre perioada de previziune si perioada de reinnoire a produselor exista urmatoarea relatie: Pp= Pr - k; in care

Pp - perioada de previziune;

Pr - perioada de reinnoire;

k - factorul care exprima raportul dintre perioada de [reviziune si perioada de reinnoire.

In calitatea previziunii si coeficientul k exista o relatie functionala: cu cat creste k, cu atat scade gradul de incredere si invers.

Sistemul de clasificare a previziunilor

Diversitatea problemelor de piata care formeaza obiectul previziunii, al perioadelor la care se refera, al volumului de informatii folosit, al gradului cerut de arantare a rezultatelor, determina o mare varietate a formelor de materializare a previziunii, a metodelor concrete de previzionare.

in functie de perioada la care se refera, previziunile pot fi: pe termen scurt, mediu si lung.

Dupa modul in care urmeaza a fi formulate, se clasifica in:

previziuni punct (nivel);

previziuni interval;

previziuni termen. Acestea pot fi : cantitative (indicand valori absolute) sau calitative (indicand tendinte, orientari ale pietei).

Dupa felul incare sunt abordate fenomenele se intalnesc:

previziuni exploratoare (care contureaza in termeni probabilistici evolutia viitoare a fenomenelor);

previziuni normative (care definesc limitele viitoare ale fenomenelor).

Dupa instrumentul si tehnicile de lucru utilizate, previziunile pot fi:

grafice;

matematice (deterministe sau stohastice);

mecanice, etc.

Dupa aria geografica la care se refera:

locale;

nationale;

internationale.

Dupa frecventa elaborarii lor:

periodice;

permanente.