ABORDAREA ERGONOMICA AARII LOCURILOR DE MUNCA ALE LUCRATORILOR PORTUARI

ABORDAREA ERGONOMICA A PROIECTARII LOCURILOR DE MUNCA ALE LUCRATORILOR PORTUARI

Locul de munca in cadrul proceselor de operare

in porturi

Literatura din domeniu scoate in evidenta faptul ca, echilibrul

ergonomic general se realizeaza prin realizarea echilibrului ergonomic la fiecare loc de munca.

Prin loc de munca vom intelege suprafata sau spatiul in care un lucrator portuar sau o formatie de lucratori (de exemplu o formatie de docheri), actioneaza cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectului muncii, in vederea realizarii obiectivelor planificate.

Una din conditiile pentru obtinerea unei inalte productivitati

a muncii, o constituie organizarea ergonomica a muncii pe fiecare loc de munca. O astfel de organizare trebuie sa asigure o munca continua si cu o inalta productivitate a lucratorilor usurand eforturile fizice prin:

a) organizarea ergonomica a procesului de munca pe locul de

munca; respectiv pe baza evaluarii si identificarii

solicitarilor la care este supus titularul locului de munca;

b) asigurarea unor conditii de munca ergonomice in care

munca sa se desfasoare cu un consum de energie cat mai mic

si fara pericol de imbolnavire si accidentare;

O conditie esentiala a organizarii ergonomice a muncii este

folosirea simultana si permanenta a acestor cai.

Identificarea factorilor de influenta asupra

organizarii locurilor de munca

Literatura din domeniul ergonomiei, ne pune la dispozitie o serie de metode prin care putem identifica si evalua diverse variabile ce intervin in organizarea locurilor de munca. Pot fi citate: metoda listei de control ergonomic, metoda elaborata de institutul de expertiza si recuperare a capacitatii de munca - IERCM din Bucuresti,    metoda ERGOMUN, metoda elaborata de regia nationala a uzinelor Renault (RNUR) - Franta, metoda laboratorului de ergonomie si sociologie a muncii -LEST., s.a.

Dintre aceste metode, ne vom referi in acest capitol la

metoda LEST pe care o vom aplica pe un macaragiu din cadrul unui operator portuar.Ea investigheaza factorii de influenta ai locurilor de munca grupati pe cinci domenii, astfel: solicitari ale ambiantei fizice; solicitari fizice; solicitari mentale;solicitari datorate aspectelor psihosociale; solicitari determinate de durata de munca.

Fiecare domeniu este caracterizat la randul sau printr-un

numar de factori de influenta, iar la randul lor, acestia sunt determinati de o serie de parametrii asa cum ne sugereaza tabelul nr. 5.1pe exemplul care urmeaza sa il analizam.

Aprecierea influentei si a gradului de dificultate pentru fiecare domeniu si factor (parametru) in parte se realizeaza cu ajutorul unei scale de evaluare cu 10 niveluri.

Tabelul nr.1

Culegerea informatiilor se poate face cu ajutorul unui "ghid de observatii".

Pe baza investigarii si analizei fiecarui domeniu si factor de

influenta, tinand seama de parametrii respectivi, se efectueaza evaluarea cu ajutorul nivelurilor prevazute in scala mentionata mai sus.

In faza urmatoare se analizeaza parametrii susceptibili de ameliorare, punandu-se cu prioritate accentul pe acei factori cotati cu nivelurile 8-9-10, utilizand diferite procedee, de exemplu: metoda interogativa, determinari fiziologice, masuratori de ambianta fizica s.a., masuratori tehnice si organizatorice.

In final se elaboreaza histograma imbunatatita a locului de munca, la intocmirea careia se tine seama de propunerile si recomandarile rezultate din analiza.

3 Aplicarea metodei LEST in cazul unui lucrator portuar - macararagiu de dana

Studiile de natura ergonomica au un caracter individual.

Am aratat in capitolul anterior ca echilibrul general se realizeaza prin realizarea echilibrului individual pe fiecare loc de munca in parte.

In vederea luarii masurilor optime de realizare a acestui obiectiv se impune o analiza a factorilor care determina organizarea locurilor de munca. In acest sens, vom aplica metoda LEST pe care am descris-o in capitolul anterior.

In urma aplicarii unui chestionar nenominalizat pe asupra

proceselor de munca desfasurate de un macaragiu de dana, am ajuns la urmatoarele rezultate:

Tabelul nr.2

In conformitate cu cerintele metodei, vom lua in atentie numai aprecierile privind influenta diferitelor variabile numai pentru evaluarile care sunt cuantificate prin scorurile 8-9-10.

Interpretarea rezultatelor

Se vor lua in atentie urmatorii factori de solicitare:

A. Pentru domeniul ambiantei fizice:

Gradul de solicitare determinat de temperatura scazuta a suprafetelor metalice in timpul iernii;

Curentii de aer din cauza neetanseitatii cabinei care genereaza afectiuni ale cailor respiratorii;

Nivelul zgomotului in cabina operatorului care genereaza tulburari auditive;

Deplasarea si manevrarea macaralei cu sarcini precum si vantul care genereaza tulburari de sanatate;

B. Pentru domeniul solicitarilor    fizice:

Efortul    static prelungit in pozitii fortate la manevrarea instalatiilor de ridicat si transportat pe nave (bigi, cranice, vinciuri) genereaza tulburari osteomusculare.

C. Pentru domeniul solicitarilor mentale:

Salarizarea    necorespunzatoare in raport cu durata normala de munca.

Se impune o atentie marita pentru vehicularea

nepericuloasa a marfurilor.

D. Pentru domeniul solicitarilor psihosociale:

Modul de dispunere al macaralei genereaza solicitari privind observarea vizuala a detaliilor in zona de manipulare;

Se impune ameliorarea cu prioritate a acestor factori de solicitare.

Studiul de caz prezentat s-a dorit a fi o pledoarie pro domo

pentru implementarea conceptului de ergonomie in activitatile portuare din Romania.

Investitiile in capital (dotari, echipamente s.a.) sunt necesare

dar deosebit de costisitoare. Evident ca nu trebuie combatuta ideea investitiei in aceasta zona.

Ele vor permite in mod indubitabil, crearea premiselor pentru realizarea unui nivel de productivitate superior. O problema insa care se pune este urmatoarea: care este ponderea mijloacelor fixe noi puse in functiune pe parcursul unui an Datele statistice arata ca ponderea masinilor si utilajelor puse in functiune anual este de cel mult 8-10% din totalul celor existente. Mijloacele fixe si circulante nou introduse vor determina cresterea in viitor a randamentelor de utilizare. Si acest aspect a fost sugerat si de studiul de analiza a gestiunii resurselor umane din capitolul III.

Dar la nivelul economiei, pe termen scurt, costurile vor frana efectele pozitive ale cresterii productivitatii.

Si atunci se apeleaza la ergonomie mai precis la organizarea

ergonomica a locurilor de munca existente. Experienta a confirmat acest lucru.

In domeniul pe care-l abordam se impune o atentie deosebita

cresterii eficientei utilizarii resursei umane.

Si ne referim aici, in primul rand la lucratorii portuari.

Asa dupa cum am aratat, randamentul global este determinat

de crearea randamentului ergonomic individual la fiecare component al organizatiei in parte.

Din acest motiv, se impune in opinia noastra, formarea de

analisti pe aceasta problema in fiecare entitate organizationala din porturi, sau apelarea la firme de consultanta.

Cert este ca se impune o atentie deosebita urmatoarelor

probleme:

identificarea si evaluarea solicitarilor personalului incadrat pe fiecare post de munca in parte;

analiza critica a acestor solicitari pentru a putea sa se delimiteze doza obiectiva de cea subiectiva;

formularea de masuri adecvate pentru optimizarea solicitarilor si proiectarea corespunzatoare a locurilor de munca.

Studiul de caz    si-a propus sa identifice principalele

solicitari ale unui macaragiu portuar pe baza metodei LEST .

Rezultatele sunt partiale si ele trebuie aprofundate.

Pentru fiecare solicitare relevanta, se impune analiza critica a solicitarilor.

O remarca trebuie facuta. Realizarea cercetarii ergonomice se

face in echipa. Cele mai frecvente probleme cercetate in domeniul cercetarii organizarii ergonomice a muncii apartin unui numar limitat de domenii respectiv psihologiei, sociologiei, fiziologiei, tehnologiei, organizarii si economiei.

Specialisti din domeniile descrise mai sus, sunt chemati sa coopereze intr-o echipa interdisciplinara datorita pregatirii lor monodisciplinare pe care au primit-o in invatamant.

La inceput se vor simti straini unii de altii si isi vor pune chiar intrebarea cu ce vor contribui la eforturile comune

Sau ce legatura are pregatirea fiecaruia cu a celorlalti, despre care au informatii generale si vagi

Prima conditie deci pentru echipa interdisciplinara este dorinta de a participa cu pasiune la aceasta activitate complexa, in care se realizeaza in practica, gandirea interdisciplinara prin punerea in functiune a mecanismului de creier colectiv unificator[1].

A doua conditie priveste informarea echipei de catre fiecare

membru al sau asupra aportului pe care il poate aduce la cercetarea comuna, disciplina pe care o reprezinta precum si asupra sprijinului pe care il asteapta din partea disciplinelor cooperante.

Aceasta informare pentru a-si atinge scopul trebuie sa se

rezume la prezentarea unor cunostinte de baza din fiecare domeniu, cu un caracter practic-functional foarte pronuntat.

Pe cat posibil este necesar sa se cuprinda cat mai multe intrebari si cereri adresate celorlalte domenii.

La primul congres al Asociatiei Internationale de Ergonomie

care a avut loc la Stockholm in anul 1961 s-a semnalat necesitatea elaborarii unor instrumente si metode utile cercetatorilor.

De asemenea un accent trebuie pus pe realizarea unor

standarde de stat cu aplicabilitate obligatorie in toata economia

Existenta acestor standarde face posibila utilizarea unui instrument foarte pretios si anume atestatul ergonomic .

Aceasta idee vizionara isi gaseste astazi concretizarea in

standardele de calitate privind    resursa umana care permit proiectare sistemelor de management si securitate a muncii