| CATEGORII DOCUMENTE |
| Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
'Scrierea la persoana a treia deseori ne permite
sa ne ascundem in spatele organizatiei. '
Comunicare si codul etic al profesiei
I. C O M U N I C A R E
Bazele comunicarii.
Animalele au capacitatea de a raspunde diferit mediul lor. Principalele caracteristici ale acestui mediu pot avea efecte diferite:
- orientarea
- optinerea unui raspuns din partea celorlalte animale
- trezirea
Orientarea se refera la modalitatea de raspuns caracteristicilor fizice de baza ale mediului sau.
El percepe lumina, gravitaTia, aerul, curenTii de apa si alte elemente de acest gen.
Ex. Un peste se odihneste pe directia curentului;
Soarecii in intuneric au un reflex de orientare fata de verticala, datorita carui fapt pot sta in picioare respectind gravitatia.
Obtinerea unui raspuns din partea celorlalte animale se refera la felul in care comportamentul
de raspuns apare in relaTie cu ceea ce percepe animalul. Un comportament specific a unui alt individ sau un element specific mediului sunt legate de un anumit comportament al animalului.
Trezire se refera la raspunsuri mai puTin specifice. Fiecare cale senzitiva de transmitere a impulsurilor are o serie de cai conectate cu formaTiunea reticulara.
FormaTiunea reticulara este alcatuita din fibre nervoase si este situata la nivelul trunchiului
cerebral fiind conectata prin cai nespecifice de conducere cu toate centrele superioare
corticale pe care le stimuleaza, pregatindu-le pentru acTiune.
Modurile de comunicare.
Diferite grupuri de animale dispun de modalitaTi de comunicare specializate. Cum ar fi:
a) Comunicarea tactila
b) Semnalele sonore
c) Semnalele chimice
d) Semnalele vizuale
a) Comunicarea tactila
Comunicarea tactila este importanta mai ales pentru intervertebrate; pentru rime, care ies noaptea din pamint pentru a se imperechea, sau pentru insectele sociale.
a) Comunicarea tactila este limitata, pentru a fi utilizata ea presupune imediata proximitatea,
iar tactul isi are propriele sale variaTii.
b) Semnalele sonore
Sunetul este mult mai potrivit atunci cind comunicarea trebuie sa acopere distanTe mai mari
si poate chiar sa depaseasca obstacole cum ar fi vegetaTia densa. Sfrinciocul african foloseste
sunetele joase, ascunsi in vegetaTia deasa masculul si femela desfasoara un gen de duiet,
in care replicile pe care si le adreseaza unu altuia alterneaza.
Notele joase sunt ajutor in trecerea tufiselor dese pe distanTe mari. Comunicare la balenele cocosate poate fi recepTionate la distanTe sute de mile.
c) Semnalele chimice
Comunicarea chimica este folosita atit de insecte, cit si de mamifere. InformaTiile transmise
trebuie sa fie relativ stabile si simple. Rolul acestor semnale chimice, denumite feromoni, este de a stimula impulsul reproductiv. Se presupune ca ei joaca un rol important si in comunicarea umana. Feromonii si semnalele teritoriale trebuie sa fii suficient de persistente, motiv pentru care ei sunt alcatuit din substanTe greu volative. SubstanTele chimice pe care ei folosesc ca semnale de alarma pot fi mai puTin persistente. Ca urmare ei pot fi volative.
d) Semnalele vizuale
Varietatea semnalelor vizuale este semnificativ mai redus. Din cele mai multe ori, semnalele de alarma includ strafulgerari albe vizibile la distanTe mari. ImportanTa culorii este mai mare in cazul pestilor al reptililor si al pasarilor, si mai mic in cazul mamiferilor cu excepTia primatelor li a oamenilor.
Descrierea situaTiei in care un anumit mesaj intenTioneaza sa casifice semnalele care vor urma. Chemarea puilor la joaca, unele carnivore isi Tin fruntea aplicata pentru ma indica faptul ca toate miscarile aparent agresive care vor urma sunt facute in joc. Uneori, ciinii dau din coada, in timp ce se lupta in joaca. In acest fel animalele tinere pot invaTa sa urmareasca prada si sa atace, fara riscuri pe care il implica angajarea intr-o lupta reala.
EficienTa comunicarii sociala a animalelor.
Masurarea raspunselor primite este singura modalitate prin care putem fi siguri de funcTionarea comunicarii sociale a animalelor.
EficienTa unui semnal este dificil de evaluat. Faptul ca nu exista raspunsuri nu inseamna ca semnalul pur si simplu nu este eficient. Pot exista numeroase alte motive, cum ar fi:
Receptorul a primit mesaj, dar nu raspunde din diferite motive;
Semnalul nu a fost perceput;
Semnalul nu acTioneaza ca activator a unui set de raspunsuri reconditionate.
Ca si in cazul amimalelor, comunicarea presupune transmiterea informaTiei. Drept continut al comunicarii sunt considerate cunostintele stiintifice si de viata. In cominicare pot fi transmise deprinderile si pricepirile. Comunicarea devine nu numai un atribut al omului,respectiv al sistemelor socio-umane se susTinea in mod tradiTional, ci si al sistemelor fizice si biologice, la nivelul carora se realizeaza procese de reglare.
Procesul de comunicare se caracterizeaza prin frecventa si periodicitate, prin amplitidine sau intensitate, prin natura substanTial-calitativa a semnalelor si prin continutul mesajelor. Procesul de comunicare ne dezvaluie trei laturi esentiale:
a) Latura cantitativa, statistica
b)Latura semantica
c)Latura pragmatica
a) Latura cantitativa exprima comstituirea generala de informaTiei pe care procesul de comunicare dat o realizeaza pe durata desfasurarii lui. Ea se determina in funcTie de
numarul evenimentelor elementare (independente sau dependente) si de probabilitaTile lor
(necondiTionate si condiTiomate). Latura cantitativa a procesului de comunicare nu se
refera la conTinutul mesajului si la condiTia obiectiva necesara pentru ca mesajul sa poarte
o minima cantitate de informaTie.
b)Latura semantica a procesului de comunicare consta in stabilirea unei relaTii de corespondenta designativa, pe de oparte, intre semnal si un anumit conTinut informational, iar pe de alta parte, intre mesajul emis de sursa "tezaurul intern" al destinatarului. In relatia emitent-receptor, se va realiza latura semantica a procesului de comunicare, cind primul emite un mesaj, cel de al doilea isi va modifica starea tezaurului sau intern in concordanTa cu conTinul informaTional al mesajului. Latura semantica prezinta un nivel calitativ superior de prelucrare si integrare a informaTiei despre "obiectul" comunicarii la nivelul receptorului, care trebuie sa fie special pregatit pentru aceasta.
Emitentul va trebui: sa organizeze transmiterea semnalelor in asa fel, incit, sa corespunda relucrarii a destinatarului; sa codifice mesajul cu ajutorul unui alfabet pe carel poseda si destinatarul;
Sa organizeze fluxul mesajelor in corcondanTa cu regulile logico-gramaticale ale "limbii" in
care se face codificarea.
Receptorul trebuie sa cunoasca dinainte alfabetul si limba in care se transmit mesajele;
sa posede modelele tezaurizate ale combinaTiilor-cod prin care se transmit mesajele; sa
despuna de operatori de comparare a combinaTiilor-cod premite si modelele sale tezaurizate;
sa posede un minimum de experienTa anterioara in legata cu conTinutul mesajelor primite.
Daca reacTia sau raspunsul sau concorda cu conTinutul informaTional al mesajului, se conchide ca latura semantica a comunicarii s-a realizat; daca raspunsul nu concorda se conchide ca latura semantica nu s-a realizat.
c) Latura pragmatica a procesului comunicarii presupune stabilirea unei relaTii intre mesajul emis de sursa Ti o anumita stare de necesitate sau o sarcina de reglare a receptorului. Daca mesajul respectiv contribuie la satisfacerea starii de necesitate sau la rezolvarea sarcinii de reglare date, atunci se conchide ca s-a realizat latura pragmatica; daca nu dinpotriva. Desfasurarea proceselor specifice de reglare devine posibila numai in masura in care se realizeaza latura pragmatica a comunicarii. Comunicarea pune in evidenTa citeva caracteristici dupa care o putem evalua, si anume: complititudinea, promptitudinea si fidelitatea.
Complititudinea este data de diferenTa dintre cantitatea de informaTie emisa si ce
real transmisa destinatarului.
Promptitudinea se masoara prin durata dintre momentul apariTiei necesitaTii unui
mesaj si momentul emiterii si recepTionarii lui.
Fidelitatea exprima gradul de corespondenTa pe elimente de conTinut intre mesajul
emis si cel real transmis si recepTionat de catre destinatar.
Pentru atingerea nivelului corespunzator de fidelitate a comunicarii, se recurge la procedeul redundarii: dublarea sau triplarea numarului de semnale in codificarea mesajelor, repetarea de mai multe ori a aceluiasi mesaj; crearea unor raporturi de condiTionare semantica intre secvenTele componente ale mesajului etc. (M. Golu "Fundamentele Psihologiei II, Bucuresti 2000")
Comunicare reprezinta instiinTare, stire, veste, raport, relaTie, legatura. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare. Desi pare simplu inTelesul comunicarii este mult mai complex si plin de substrat. Comunicarea are o mulTime de inTelesuri, o mulTime de scopuri si cam tot atitea metode de exprimare si manifestare. Nu exista o definiTie concreta a comunicarii insa se poate spune cel puTin ca, comunicarea inseamna transmiterea intenTionata a datelor, a informaTiei.
Ce se inTelege prin comunicare:
o provocare constanta pentru psihologia sociala;
o activitate;
satisfacerea nevoile personale;
legatura intre tot ce are viata, etc.
Comunicarea se realizeaza pe trei niveluri:
1. Logic
2. Paraverbal
3. Nonverbal
Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire) si55% la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).
Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicTii, comunicarea poate fi eficace. Daca insa intre niveluri exista contradicTii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.
Tipuri de comunicare:
Comunicarea intrapersonala . Este comunicarea in si catre sine.
Comunicarea interpersonala. Este comunicarea intre oameni.
Comunicarea de grup. Este comunicarea intre membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alTi oamenii.
Comunicarea de masa. Este comunicarea primita de sau folosita de un numar mare de oameni.
Scopul comunicarii:
sa atenTionam pe altii.
sa informam pe altii.
sa explicam ceva.
sa distram.
sa descriem.
sa convingem, etc.
Prin comunicare se exprima ceea ce se petrece, s-a intimplat ori se doreste sa aiba loc la un anumit nivel. Ca urmare, realitatea exprimata sau de exprimat se prezinta ca fapte, sentimente si relaTii intre fapte si sentimente. Faptele, infaTisate ca incontestabile, sint alcatuite din ce se vede: inclusiv atitudini posturale, gesturi, culori, forme, figuri, dimensiuni; ce se aude: vorba, timbrul vocii, muzica, sunetele, zgomotul, ritmul, tacerea, intensitatea intervenTiei; ce se spune: cuvintul(ca sens), conTinuturile; ce se face: acTiuni, munca (organizarea ei), obiectele produse,
cercetarea, exerciTiile practice, rezultatele obTinute s.a.m.d.
Psihologii evidenTiaza trei neveluri de comunicare:
1. macro nivelul -comunicarea este considerata una din cele mai importante laturi ale modului de viaTa al personalitaTii, in care se reliefeaza clar conTinutul dominant al activitaTii.
2. mezanivelul -comunicarea la acest nivel presupune contacte pe o anumita tema. Realizarea temei se poate produce cu o singura persoana sau cu un grup se poate termina intr-o singura sedinTa sau poate necesita citeva intilniri, acte de comunicare. Convorbirea in limitele temei are inceput, mijloc si sfirsit; Adica ea prezinta un proces.
3. micronivelul -acest nivel presupune actul de comunicare, caruia ii revine rolul de
unitate elementara specifica. Un astfel de act de comunicare poate fi considerat
"intrebare-raspuns", stringerea de mina o privire semnificativa.
Asa cum am mai aratat, comunicarea este si va ramane o caracteristica fundamentala a existentei. Toate functiile sunt realizate cu ajutorul comunicarii, ca un proces de intelegere cu ajutorul transferului de informatie.
De aici rezulta cele trei aspecte majore, semnificative ale comunicarii:
IDEE (informatia): adica ideea care trebuie transmisa receptorului.
EMITATOR - RECEPTOR: comunicarea implica prezenta a cel putin doua entitati fara de care nu are sens.
SEMNAL-INTELEGERE: utilizare semnalelor (cuvintelor) astfel incat sa fie inteles de catre participantii la procesul comunicarii.
Procesul de comunicare cuprinde urmatoarele elemente:
1. Emitatorul
2. Mesajul
3. Mijlocul de comunicare
4. Linbajul comunicarii
5. Receptorul
6. Contextul
1. EMITATORUL este initatorul comunicarii, cel care elaboreaza mesajul. El alege mijlocul de comunicare si limbajul astfel incat receptorul sa-i inteleaga masajul formulat. Emitatorul are dreptul de a alege receptorul cu care doreste sa comunice.
2. MESAJUL este forma fizica in care emitatorul codifica informatia, poate fi un ordin, o idee, un gand. Mesajul are ca obiectiv informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni.
Mesajul este supus unui proces de codificare si decodificare dintre cele doua persoane, emitatorul codifica mesajul trimis iar receptorul decodifica mesajul primit. Mesajul este elementul care contine simbolurile verbale si non-verbale are un "text" - care este vizibila si are "muzica" - care poate contine o amenintare nedorita.
Exemplu: "Te rog sa treci pe la mine cand te intorci!"
3. MIJLOCUL DE COMUNICARE sau canalul de comunicare este drumul parcurs de
mesaj dinspre emitator spre receptor.
Poate fi formal -comunicare ce urmeaza structura ierarhica a organizatiei si informal
- cand comunicarea provine din interactiunile sociale si legaturile informate din cadrul
organizatiei. Aceaste din urma poate imbraca forme : idei, opinii, zvonuri.
4. LIMBAJUL DE COMUNICARE poate fi:
verbal -cu cuvinte,
non-verbal prin limbajul corpului, timpului, spatiului, lucrurilor, imbracamintelor
paraverbal-prin folosire tonalitatii,accentuarii,ritmului de vorbire
5. RECEPTORUL este persoane care primeste mesajul ,dar ascultarea mesajului este la
fel de important ca si transmiterea ei.
6. CONTEXTUL este foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna altfel intr-un birou decat pe strada.Orice comunicare are contextul lui.
Comunicarea implica minim doi parteneri. Ambii parteneri pot fi emitatori sau receptori si urmaresc in egala masura ca prin comunicare sa se faciliteze atingerea obiectivelor stabilite. Personalitatea managerului (superiorului) inhiba in multe cazuri comunicarea dintre doi parteneri. Este important sa se determine ce rol joaca fiecare in procesul de comunicare, care sunt obligatiile care le revin.
Managerul/superiorul, prin pozitia pe care o are, exercita o putere si o influenta considerabila asupra interlocutorului. Pentru unii dintre angajati conducatorul este primul reprezentant al autoritatii, o persoana inteleapta care indruma, protejeaza, sustine, da sfaturi. Acest "transfer de sentimente", de obicei inconstient, explica de ce conducatorul constituie un "model" caruia i-se atribuie imaginea de "tata" pe care nu le are intotdeauna cu adevarat. Comunicarea manageriala este puternic influentata de relatia managersubordonat si genereaza adesea la cel din urma o atitudine "ambivalenta" -atat pozitiva cat si negativa. Managerul, in calitate de emitator , trebuie sa-si dea seama ca influenta pe care o exercita asupra receptorilor poate fi foarte puternica si ca exersand aceasta influenta ia asupra sa o responsabilitate morala considerabila.
Un specific aparte il prezinta reletia emitator-receptor in cadrul comunicarii dintre conducatori. Dificultatea transmiterii mesajelor si informatiilor este cunoscuta in practica de catre cadrele de conducere, de pe nivel mediu si inferior, care constituie veriga de legatura dintre cei care raspund de activitatea organizatiei si executanti. Pozitia managerilor de mijloc ar trebui considerat ca un fel de brat prelungit al directorului, nu este comoda: ei sunt confruntanti cu muneroase greutati care, de multe ori, nu sunt bine cunoscute nici de subordonati, nici de sefii directi. Dupa conceptia conducerii de varf, cadrul mediu de conducere face parte din randul subordonatiilor iar dupa opinia executantilor este detinatorul puterii de comanda.
Managerii de mijloc ar trebui sa fie in masura sa transmita ascendent, descendent sau orizontal, datele importante deoarece au sarcina sa consilieze pe unii si sa conduca pe ceilalti.
In aceaste treapta ierarhica nevoia de informare si comunicare este deosebit de puternica. Pentru a satisface aceasta nevoie conducere de varf trebuie si includa in procesul de comunicare si informare si managerii de mijloc. O asemenea comunicare asigura un sentimant de siguranta si autoincredere, iar managerii de mijloc vad in acseata o dovada a recunoasterii realizarlor lor.
OBIECTIVELE COMUNICARII MANAGERIALE sunt :
1. receptarea corecta a mesajului
2. intelegerea corecta a mesajului
3. acceptarea masajului
4. provocarea unei reactii (o schimbare de comportament sau de atitudine)
FUNCTIILE COMUNICARII MANAGERIALE
Indeferent de sistem social, intr-o organizatie comunicarea indeplineste opt functii:
informarea, socializarea, motivatia, dialogul, educatia, promovarea culturii distractia, integrarea.
Functiile comunicarii manageriale sunt:
1. INFORMAREA
asigurerea accesului la infomatii
furnizarea informatiilor necesare desfasurarii unei activitati care sa permita
realizarea obiectivelor
furnizarea informatiilor nesesare implementarii deciziilor
2. TRANSMITEREA DECIZIILOR
comunicarea operativa a deciziilor
crearea unui climat care sa stimuleze asumarea responsabilitatii pentru indeplinirea deciziei
3. INFLUENTAREA RECEPTORULUI
organizarea de dialoguri cu angajatii cu asigurarea de feedback
stimularea comunicarii dintre angajati
impulsionarea initiativei si creativitatii
4. INSTRUIREA ANGAJATIILOT
tranmiterea cunostintetelor necesare perfectionarii prgatirii profesionale, dezvoltarii spirituale;
dobandire aptitudinilor si competentelor necesare exercitarii profesiei;
amplificarea capacitatii de a percepe si interpreta fenimenele,de a aborda si solutiona eficint problemele;
5. CREREA DE IMAGINE
asigurerea informatiilor necesare crearii de imagene personala si organizationala;
formarea unei cunostinte de arartenenta la organizatie;
6. MOTIVAREA ANGAJATIILOR
furnizare informatiilor menite sa consolideze interesul si participarea angajatilor la
realizarea sarcinilor
recunoasterea realizarilor performante
evaluarea corecta a angajatilor
intretinerea unui climat favorabil de munca
stimularea increderii in sine
cresterea raspunderii personale
7. PROMOVAREA CULTURII ORGANIZATIONALE
* tranmiterea elemntelor culturii organizationale (sloganuri, norme, sisteme de valori)
* largirea orizontului cultural al angajatiilor
* dezvoltarea imaginatiei si creativitatii
* stimularea nevoilor etice si estetice
Functia de baza a comunicarii manageriale este INFORMAREA.
Conducerea organizatiei primeste si selecteaza informatiile primite de la surse numeroase, pe care le interpreteaza si le transforma in indrumari sau decizii si le transmite mai departe.
Managerii trebuie sa controleze calitatea cailor de comunicare si sa verifice raspunsurile si reactiile la mesajele trimise
Proces decizional Comunicare
Etape caracteristici deciziei:
Functiile comunicarii manageriale trebuie privite si intelese in unitataea si interconditionare lor, astefel dupa graficul urmator mediul, sistemul managerial si sistemul operational au legatura constransa intre ele.
MEDIU
Sistemul managerial
Sistemul operational
1. Informare; 2. Transmiterea deciziilor; 3. Influentarea receptorului; 4.
Instruire; 5. Crearea de imagine; 6. Motivare; 7. Promovarea culturii
organizationale
Principiul de baza al eticii in comunicare este de a trata subordonatii ca oameni,deci ca fiinte rationale, libere, constiente, stapane pe viata lor, resonsabile de sarcinile pe care si le-au asumat. Factorii care determina o comunicare manageriala etica sunt: reglementarile guvernamentale, codurile de etica, regulamentele organizatiei si carasteristicile individului.
Factorii care influenteaza caracterul etic al comunicarii manageriale sunt:
* calitatiile pozitive ale individului ce comunica cum ar fi: credibilitetea, integritatea,
loialitatea si respectul fata de om
* respectarea sarcinilor si promisiunilor asumate
* exemplul personal al conducerii de varf
* corectitudinea informatiilor
* prejudecati
* tensiuni fizice si psihologice
Comunicarea verbala este folosita in viata de zi cu zi dar si in relatiile interumne din cadrul unei organizatii.
Comunicarea verbala trebuie tratata ca o parte integrata a responsabilitatii fiecarei persoane fata de cei din jur.
1. Orice individ trebuie sa fie pregatit atat pentu rolul de emitator cat si pentru cel de receptor, adica emitatorul are in vedere:
* pregetirea atenta a mesajului
* folosirea unei tonalitati adecvate a vocii practicarea uniu debit adecvat de 5 - 6 silabe / secunda , cu interval de separatie de 0,5
secunde intre cuvintele cheie
* verificarea intelegerii mesajului
Pregetirea receptorului consta in faptul:
* sa cunoasca ce doreste emitatorul de la el
* sa identifice partile utile din mesaj pe care sa le retina
* sa cunoasca credibilitetea emitatorului
2. Orice receptor trebuie sa se autoeduce pentru a putea "asculta activ"
ceea ce inseamna :
* crearea inei stari de spirit favorabila ascultarii
* participarea la discutie
* concentrarea atentiei asupra esentialului
* ascultare inteligenta in sensul acordarii atentiei asupra pronuntiei timbrului vocii,
gesturilor
3. Purtarea prietenoasa
De obicei oamenii cand vin in contact cu altii iau o figura serioasa, oficiala care provoaca
o impresie rece. Sunt rezervati in discutie de aceea este greu sa comunici cu ei.
Oamenii care zambesc de la prima intalnire si se poarta atat de prietenos incat discutia se desfasoara de la sine.
Retete unei cumunicari eficinte poate fi zimbet, ton prietenesc, ascultare atenta, privit in
ochii interlocutorului"Un suras nu costa nimic dar infaptuieste mult" - spune un proverb chinezesc. Managerii din varful piramidei au de obicei o figura serioasa.
Dialogul este o discutie planificata si controlata intre doua sau mai multe persoane, care are un anumti scop: transmiterea unor informatii, rezolvarea unor probleme, obtinerea de noi informatii.
Regulile unei comunicari eficiente sunt:
* orientare pozitiva a comunicarii (pe fapte placute, stimulative)
* comunicarea trebuie sa fie bilaterala(permite schimbul de mesaje, punere de intrebari)
* comunicarea sa fie securizata (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unui asupra celorlalti)
* concordanta comunicarii verbale cu cea mimico-gesturala
* evitarea ambiguitatilor (subintelegerilor, incertitudinilor)
* evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia pesate cuvantul celuilalt)
* constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale)
Comunicarea verbala se poate realiza sub mai multe forme:
* Alocutiunea: scurta cuvantare ocazionala cu o incarcarura afectiva mare avand o structura simpla - importanta evenimentului, impresii, sentimente, urari, felicitari.
* Toastul: foarte scurta cuvantare ocazionala in forma spontana si cu incarcare afectiva
foarte mare. EX: Pentru o seara deosebita si pentru tine in mod deosebit.
Conferinta
Dezbaterea
Dizertatia
Discursul: cele de mai sus sustin o tema, o idee si presupune o abordare multidisciplinara avand o structura complexa axata pe introducere, tratare, inchidere.
Telefonul este un mijloc de comunicare folosit foarte frecvent de foarte multi oameni.
Folosirea eficienta a telefonului are in vedere:
* pregetirea mesajului: inseamna sa realizam o detasare de la problemele care ne preocupau pana in acel moment si definirea prealabila a siubiectului convorbirii, obiectivul converstiei. Intr-o conversatie telefonica se include numai 2-3 idei principale;
* pregetirea pentru apelul telefonic: sa ne gandim la tonul si atitudinea pe care vom adopta, sa avem o pozitie comoda. Vom vorbi mai rar decat in mod obisnuit, dar nu trebuie sa vorbim tare ci direct in telefon;
* prezentarea corecta a mesajului:trebuie sa evitam cuvintele si formularile negative si sa
prezentam clar si la obiect mesajul;
* ascultarea interlocutorului: se asculta cu mare atentie ce ne spune interlocutorul iar daca
aceasta se opreste un timp, nu trebuie intrerupt, se va lasa timp de gandire;
* concluzia convorbirii: la sfarsitul convorbirii se reformuleaza concluzia la care s-a ajuns.
Convorbire trebuie incheiata intotdeauna intr-un climat amical, indiferent de rezultatul ei.
Sunt comunicari neoficiale care se transmit de la o persoana la alta. Zvonurile pot avea efecte pozitive sau pot fi fara efecte. Insa multe zvonuri au efecte negative si genereaza sentimente de nasiguranta si ostilitate. Managerul eficient chiar daca nu poate elimine aparitia zvonurilor poate controla aparitia si expansiunea lor, prin transparenta (comunicare informatiilor imediat ce le
detine)
Comunicare este esntial in stabilirea unor reletii corespunzatoare intre manager si angajat.
Comunicarea manageriala verbala este cel mai important mod de a motiva si dezvolta angajatii.
Nu exista un stil de comunicare valabil pentru toti managerii sau pentru toate situatiile, dar iata cateva reguli care pot sa creasca sansa de succes in comunicare
* o comunicare reala a managerului care are in vedere
- sa-si rezerve timp dialogului
- sa asigure un climat de comunicare adecvat
- sa fie obiectiv
- sa evite contrazicerile directe si cearta
- sa dea raspunsuri clare si la obiect pentru a evita neintelegerile
- sa comunice angajatiilor schimbarile care se fac si sa tina cont si de parerile acestora
- sa evite monopolizarea discutiei
* o ascultare activa din parte managerului concretizat in:
- disponibilitetea de a lua in considerare punctele de vedere ale interlocutorului si de a
le accepta daca sunt bune
- crearea unor ocazii de feedback, cereand interlocutorului sa explice si sa argumenteze
opiniile sale
- ascultarea masajului fara a anticipa ce va fi spus
- intelegerea comunicarii nonverbale si folosirea ei pozitiva pentru a ajuta procesul de
ascultare
* o informare corecta concretizata in:
- transparenta in comunicare
- folosirea numai de informatii corecte
- circulatie rapida a informatiilor in sens ascendent si descendent
* o comunicare tranparenta care:
- sa informeze angajatii continuu asupra schimbarilor care i-ar putea afecta
- sa protejeze angajatii de zvoniri si barfe
- sa evit starile tensionate
- sa ofere argumente rationale
Un manager competent si corect stie sa comunice cu fiecare angajat individual, stie sa-si tina promisiunile facute .
Comunicarea scrisa ,alaturi de cea verbal, reprezinta o componeneta a comunicarii umane.Caracteristicile mesajului scris sunt:
- are anumite restrictii de utilizare
- sa fie conceput explicit
- implica in control exigent privind informatiile, faptele si argumentele folosite
- poate fi exprimat sub diferite forme
- este judecat dupa fondul si forma textului
Un indicator care caracterizeaza cominicare scrisa este lizibilitetea. Pentru masurarea lui se recomanda metoda Flesch, care consta in calculul lungimii medii a propozitiei sa al numarului mediu de silabe pentru fiecare 100 de cuvinte. Pentru textele normale care trebuie citite si intelese de 83% dintre oameni, media lungimii propozitiei trebuie sa fie de 15-17 civinte, cu 147 silabe la 100 de cuvinte.
Procesul verbal - este un document oficial in care se inregistreaza o anumita constatare sau se consemneaza pe scurt discutiile si hotararile unei anumite adunari.
Minuta - este un document care consemneaza anumite lucruri, asemanadu-se cu procesul verbal de constatare. Se deosebeste de acesta prin faptul ca inregistreaza o propunere sau actiune intreprinsa la un moment dat care urmeaza a fi completata ulterior.
Scrisoarea de afaceri - in lumea afacerilor, scrisoarea este inca unul din cele mai eficiente moduri de transmitere a informatiei.
* O scisoare de afacere trebuie:
- sa castige ATENTIA cititorului;
- sa-i trezeasca si sa-i capteze INTERESUL
- sa-i aprinda DORINTA pentru ceea ce-i propune scrisoarea;
- sa-l indemne la ACTIUNE in directia sugerata de scrisoare.
* O scrisoare de afaceri trebuie intocmita cu multa grija, respectandu-se anumite reguli:
- redactare ingrijita si estetica;
- limbaj simplu, fara a exagera in acest sens;
- stilul energic pentru a sugera siguranta si incredere in sine;
- evitarea amanuntelor neimportante;
- evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate;
- evitarea unor critici nefondate.
Referatul - este documentul scris in care sunt prezentate aspecte concrete, date si aprecieri in legatura cu o anumita probleme, precum si propuneri de modificare a situatiei existente.
Structura sa este compusa din:
- prezentarea succinta a problemei abordate;
- concluzii si propuneri;
- semnatura.
Raportul - cuprinde o relatare a unei activitati (pesonale sau de grup). Se face din oficiu sau la cererea unui organ ierarhic. Se bazeaza pe cercetari amanuntite, schimburi de experienta, documentari.
Memoriul - este o prezentare amanuntita si documentata a unei probleme, a unei situatii.
Structura unui memoriu este:
- formula de adresare;
- numele, prenumele, functia si adresa celui care l-a intocmit;
- prezentarea si analiza problemei;
- solutii preconizate;
- semnatura;
- functia adresantului si organizatia.
Darea de seama - este documentul care cuprinde prezentarea si analiza activitatii
unei organizatii, intr-o anumita etapa sau justificarea unei gestiuni. Se prezinta lunar,
trimestrial, semestrial sau annual de catre conducerea in fata salariatilor sau a
actionarilor. Materialul prezentat este critic, evidentiind dificultatile si cauzele lor si
propunand solutii de remediere.
Managerul realizeaza comunicare scrisa si prin intocmirea si transmiterea unor
documente manageriale specifice, cum ar fi:
- misiunea, obiectivele, strategiile organizatiei;
- regulamentul de organizare si functionare, regulamentul de ordine interioara;
- analize si descrieri de posturi, fisa postului;
- tabloul de bord.
Caracteristicile comunicarii scrise manageriale:
ACTIVITATEA CARACTERISTICILE
1. Conceperea si redactarea documentelor
numai de catre manager, continutul este adaptat la specificul organizatiei
exprimare concisa si clara
modul de redactare asigura intelegerea si respectarea continutului de catre angajati
2. Comunicarea continutului documentelor
numai catre persoanele interesate
se apeleaza la diferite modalitati afisare, citire de catre cei interesati si semnarea pentru luare la cunostinta
asigurarea feedback-ului
COMUNICAREA GRAFICA referitoare la o anumita problema intr-o maniera sintetica, usor de perceput. Nu intotdeauna este indicat sa apelam la comunicare grafica dar utilizarea ei imbunatateste comunicarea si trezeste interesul si atentia receptorului. Imaginile folosite trebuie sa fie relevante, clare si in concordanta cu continutul mesajului.
Grafica manageriala urmareste ordonarea si prezentarea unui ansamblu de date
Comunicarea grafica este utilizata de catre manageri ca element auxiliar:
- pentru a scoate in evidenta anumite aspecte;
- pentru a pune in evidenta anumite corelatii;
- pentru a oferi o cantitate mai mare de informatii;
- pentru a facilita intelegerea mesajului;
- pentru a evita ambiguitatile.
Comunicarea manageriala grafica solicita spiritul de observare si informare facand
apel la capacitatea de gandire concreta si abstracta.
Grafica folosita de manager trebuie sa cuprinda toate datele necesare unei informari corecte indicate prin simboluri, legende, cuvinte, cifre si sa fie expresiva si estetica.
Este recomandabil sa se apeleze la comunicare vizuala numai atunci cand este nevoie si in acest caz sa fie pe intelesul auditoriului, insotind-o cu un comentariu adecvat.
Grafologia permite sa citim cu ajutorul scrisului personalitatea celui care scrie.
Interpretarea grafologica:
Liniile:
ascendente
descendente
drepte
numeroase
ondulate
ambitie
oboseala
ordine
economice
viclenie
Cuvinte:
ingrosate
spatiate
numeroase
ascendente
descendente
incredere
bunatate
economice
ardoare
fatalitate
Se poate interpreta caracterul unui om si facand analiza grafologica a semnaturii sale.
Asa de exemplu:
- iscalitura simpla si citeata indica un spirit sincer si drept;
- iscalitura dreapta este specifica celor echilibrati fizic si psihic;
- iscalitura oblica indica o persoana valoroasa, cu simtul realitatii, ier cea cu intorsaturi
un tip fara valoare;
- iscalitura neciteata exprima un om ascuns, iar cea "deosebita" o persoana care-si face
multe iluzii.
In practica alaturi de identificarea grafologica se tine seama de particularitatile hartiei, ale
cernelii, tocului.
Managerii folosesc nu numai cuvinte pentru a comunica. Acestia comunica si nonverbal cu
ajutorul gesturilor, expresiei fetei, modului cum se imbraca sau cum isi aranjeaza biroul.
Comunicarea nonverbala poate srijini, contrazice sau substui comunicarea vebala avand si
un rol regulator si de control al acesteia.
Elementele comunicarii nonverbale:
Element Concretizare
Limbajul corpului Expresia fetei, gesturi, pozitia corpului
Limbajul spatiului Modul in care utilizam spatiul personal, social, intim, public
Limbajul timpului A veni la timp sau a intarzia la o sedinta, a alege sau nu sa iti petreci
timpul cu cineva
Prezenta personala Comunica prin vestimentatie, igiena personala, accesorii vestimentare
Limbajul tacerii Comunica aprobare, dezaprobare, pastrarea unei taine, admiratie, etc.
Limbajul culorilor Culorile calde stimuleaza comunicarea, cele reci o inhiba
Limbajul paraverbal Calitatile vocii (ritm, rezonanta, viteza de vorbire).
Caracteristicile vocale (ras, plans, soptit, oftat).
Parametrii vocali (intensitate, inaltime).
Felul in care sunt interpretate limbajele nonverbale difera de la individ la individ, de
la un grup de munca la altul, de la o cultura organizationala la alta cultura, drept care se
cere o folosire a acestora cu prudenta si numai de catre specialisti.
Corpul uman "vorbeste" si uneori spune mai mult decat gura. Unele gesturi sunt innascute altele se invata.De exemplu: cand oameni sunt fericii zambesc,cand sunt suparati au o figura trista.
Gesturile omului au o semnificatie si se poate invata interpretarea lor. Daca la negocierea unei afaceri potentialul cumparator se lasa pe spate in fotoliul sau cu picioarele si mainile incrucisate sau incepe sa rasfoiasca documente in timp ce partenerul sau vorbeste inseamna ca nu este dispus sa incheie afacerea. Desfacerea hainei ca si inclinarea capului sunt considerate manifestari spre deschidere,spre o atitudine pozitiva.
Mangaierea barbii, sprijinirea capului, sau un deget pe obraz, un altul sub barbie, celelalte indoite- Ezitare, reflectare, evaluare
Capul sprijinit pe mana -Plictiseala
Lasare in spate pe scaun, mainile dupa ceafa- Superioritate
Mainile adunate cu degetele sprijinite -Incredere in sine
Palma pusa pe ceafa- Exasperare
A tine inter buze un brat al ramei de ochelari- Castigare de timp
Incrucisarea bratelor- Aparare
Exista anumite aspecte ale limbajului gesturilor care privesc pe fiecare dintre noi:
cand dai mana cu cineva, trebuie sa faci cu fermitate
cand vorbeste cineva trebuie sa-l asculti cu atentie si sa nu dai semne de pictiseala
cand vrei sa-ti impui opiniile trebuie sa stai in picioare ,cat mai drept
cand vorbesti trebuie sa-ti retii neastamparul mainilor si al degetelor
In functie de spatiul personal stabilit de un manager, de distanta pe care o alege fata de interlocutor, de locul ales pentru birou, putem afla anumite lucruri despre personalitatea sa, stilul de conducere practicat.
Studiul modului in care oamenii folosesc spatiul din jur, aranjeaza spatiul din incaperi, stabilisc distanta dintre ei se numeste proxemica.
Practica arata ca fiecare om percepe spatiul in mod diferit si ca exista diferente culturale privind folosirea spatiului.
Exista numeroase materiale de specialitate privind felul in care trebuie sa se imbrace angajatul, managerul, omul de afaceri. Parerile celor in cauza asupra eficientei acestor recomandari variaza. Imbracamintea trebuie sa fie adecvata muncii pe care o efectuam. Este indicat sa purtam haine de calitate, intr-un stil care nu se va demoda usor si cateva accesorii elegante. In functie de sex putem schimba frecvent cravata, camasa, esarfa, bluza etc. Totul trebuie sa fie curat si calcat. Chiar daca detinem functii de conducere, in situatii neoficiale, de lucru, putem practica un stil informal, la care renuntam (apelam la costum) in situatii formale.
Dintre toate resursele pe care le au managerii la dispozitie pentru a-si desfasura in conditii bune activitatea, una singura este distribuita in mod egal: timpul.
Acesta, ca resursa prezinta urmatoarele particularitati:
- nu poate fi inmagazinat sau stocat;
- orice am face timpul se consuma in acelasi ritm: 60 minute intr-o ora, 24 ore / zi etc.
- timpul neutilizat sau utilizat nerational este irecuperabil.
Folosirea eficienta a timpului de lucru presupune prezenta unor trasaturi ca memorie,
flexibilitate, spirit de observatie, capacitate de a stabili prioritati, priceperea de a contacta,
intretine si cultiva relatii amiabile, capacitate de efort.
In functie de modul in care fiecare isi gestioneaza timpul sau, putem afirma ca foloseste aceasta resursa pentru a comunica.
Stiinta care se ocupa cu studiul limbajului timpului se numeste cronemica.
A sti sa taci este o calitate a omului pretuit din cele mai vechi timpuri. Chiar si prin tacere, oamenii comunica ceva: aprobare, dezaprobare, discretie, ratiune, pastrarea unei taine, admiratie.
Un manager apeleaza la tacere ca mijloc de comunicare nonverbala, deoarece:
- dezaproba anumite opinii si nu vrea sa discute in contradictoriu;
- considera ca exista anumite fapte, situatii, asupra carora este mai bine sa cada tacerea;
- doreste sa nu divulge un secret de serviciu, o taina;
- doreste sa nu faca rau cuiva;
- apreciaza ca timpul poate rezolva o situatie delicata; crede ca daca vorbeste isi face
dusmani.
Culorile influenteaza si ele comunicarea. Ele evidentieaza atitudinea omului fata de viata si fata de cei din jur.
Corelatia culoare - personalitate
Culoarea vestimentatiei folosita de catre manager ne comunica o serie de lucruri despre acesta.
Culoarea Informatie
Rosu om plin de sentimente
Roz imi place sa iubesc, sa fiu iubita si sa am grija de altii
Portocaliu sunt organizat si hotarat sa-mi realizez planul
Galben doresc sa discutam
Verde imi place schimbarea
Bleu sunt inventiv
Bleumarin imi place sa fiu sef si sa dau ordine
Negru stiu foarte bine ce am de facut
Ce comunica culoarea vestimentatiei?
Semnificatia culorilor poate fi diferita in alte culturi. De exemplu: in timp ce in Europa negrul este culoarea tristetii, in China si Japonia albul inseamna tristete.
Culorile calde (rosu, portocaliu, galben) favorizeaza comunicarea iar cele reci (gri, verde, albastru) o inhiba. Comunicarea se desfasoara greoi si in cazul monotoniei sau varietatii excesive de culori.
Modelul Herzborg si Maslow arata ca relatia dintre oameni, comunicarea este o
multitudine de nevoi: de supravietuire, de afectiune, de necunoastere, profesionala.
Herzborg aduce o noutate si anume NEVOIA DE AUTODEPASIRE. Eric Berne
arata ca in planul comunicarii conteaza atat competentele umane cat si profesionale.
Important este INTELIGENTA SOCIALA, aceea de a fi actuali.
Cercetarile s-au facut cu copii supradotati cu IQ foarte ridicat si s-a constatat ca
acestia in majoritatea cazurilor as condus la marginalizarea sociala,pe cand copii cu IQ
normal se descurcau mult mai bine prin relatiile pe care le stabilesc, se adapteaza mult
mai bine la mediul social.
Comunicarea este:
un schimb de mesaje
o modalitate de exprimare
sistem de referinta
Nevoia de autoactualizare
Nevoia profesionala
Nevoia de recunoastere
Nevoia de relatie
Nevoia de supravietuire
A citi si a scrie sunt forme de comunicare. La fel vorbirea si ascultarea. De fapt,
acestea sunt cele patru modalitati de comunicare. Daca doriti sa va insusiti cu succes
comunicarea interpersonala trebuie sa va cultivati aptitudinea unei ascultari empatice,
intemeiat pe un caracter care sa inspire incredere, sa trezeasca dorinta in celalalt da a se
deschide.
Stephen Covay spunea:
"Cautati mai intai sa intelegi si numai apoi sa fiti intelesi" - Eric Berne - 1970
COMUNICAREA EFICIENTA
In sens larg, etica vizeaza valorizarea unei actiuni (bine/bun, rau) in termeni de mijloace si scop si in acest sens se disting doua pozitii majore. Etica deontologica sustine ca valoarea morala a unei actiuni consta in respectarea regulii, indiferent de cinsecintele ei, iar etica teleologica sustine ca valoarea unei actiuni este data de scopul ei final. Sustinatorii eticii teleologice afirma fericirea ca scop suprem al vietii, desi difera mijloacele prin care este obtinuta. Hedonismul (Aristip, J. St. Mill) promoveaza absenta durerii din corp si a suferintei din suflet ca mijloc de realizare a suferintei, iar eudemonismul (Platon, Aristotel) teoretizeaza cautarea rationala a fericirii. Ambele teorii privilegiaza ideea ca valoarea mijloacelor (placerea, intelepciunea) este determinata de valoarea scopului si se centreaza pe continutul actiunii morale. Totusi, hedonismul si eudemonismul nu stabilesc cadrul necesar si universal in care continutul unei actiuni are deplina valabilitate morala.
Etica deontologica (Imm. Kant) apreciaza ca, indiferent de scop, actiunile au valoare morala doar daca sunt guvernate de principii normative a caror respectare asigura unei actiuni caracter necesar si universal.
In replica la normativitatea principiilor morale si a demersului deductiv, etica aplicata depaseste domeniul strict teoretic si adopta un demers inductiv derivand principiile morale din analiza unor fapte concrete. Astfel, etica aplicata (M. Tooley) poate fi considerata un demers reflexiv adecvat la situatiile concrete.
O alta obiectie adusa teoriilor teleologice si deontologice o constituie universalismul lor nefondat, pentru ca nu tine cont de contextul cultural caruia ii apartin indivivizii, de codul moral presupus in infaptuirea unei actiuni.
Aristotel ( 384/322 i.H.) abordeaza domeniul eticii teoretizand in spatiul virtutilor dianoetice si stabileste intelesul moral al omului ca avand temei in cel metafizic.
Printr-o analogie intre fiinta in sine si binele in sine, identificat cu fericirea, Aristotel promoveaza o etica eudemonista, deoarece numai fericirea este activitatea care actualizeza caracteristica definitorie a omului ca fiinta care actioneaza condusa de ratiunea practica.
In domeniul idealurilor umane fericirea beneficiaza de valorizarea unui scop in sine si este conforma cu ratiunea intrucat corespunde facultatii superioare a sufletului. Astfel, se stabileste o armonie intre virtute si fericire, deoarece placerea si jocul (relaxarea) se subordoneaza virtutii in realizarea fericirii.
Onoarea, inteligenta, placerea sunt bunuri imperfecte si intermediare fericirii, care este o activitate desavarsita. Asa cum fiinta este actuala, fericirea este o stare actuala, nu doar potenta, care isi este autosuficienta. Fericirea dobandeste realitate numai intr-o activitate serioasa si nu prin joc, care este mai degraba repaus. Este lipsit de sens sa se conceapa munca in vederea relaxarii, deoarece relaxarea este definita ca lipsa activitatii si mijloc in vederea reluarii muncii. Astfel, fixand domeniul fericirii ca activitate perfecta si straina de joc, Aristotel o defineste ca viata conforma cu ratiunea, iar intr-o ierarhie a facultatilor sufletului, partea lui superioara ar procura cel mai usor fericirea deoarece ei ii revine activitatea conforma virtutilor intelectuale.
Utilitarismul lui John Stuart Mill (1806/1873) face parte din eticile hedoniste consecventialiste si considera ca o actiune este buna in masura in care contribuie la fericirea unui numar maxim de persoane, in baza unui principiu al diferentierii calitative a valorilor.
Pornind de la principiul utilitatii in realizarea fericirii, care consta in placere, Mill accentueaza asupra diferentei intre calitatea si cantitatea placerilor si justifica dezirabilitatea superioara a placerilor spirituale, nu prin ele insele, ci prin consecintele lor. Spiritele inferioare ajung mult mai usor la fericire pentru ca sunt satisfacute de placeri usor de obtinut, pe cand dorintele unui spirit superior sunt mai greu de satisfacut, dar au avantajul duratei, certitudinii si intensitatii.
Mill rezolva disputa legata de stabilirea celei mai mari fericiri afirmand ca fiecare poate hotari numai pentru sine, astfel incat dominatia intelectului asupra placerii corporale genereaza continua insatisfactie de sine, care potentiaza cautarea maximei fericiri, fara sa o cenzureze.
Morala kantiana dezvolta notele specifice ale unei gandiri deontologice, fara sa faca abstractie de implicarile interioare care fac posibila fericirea. Criticand hedonismul, pentru ca placerea este determinata sensibil, si eudemonismul, pentru ca depinde de o vointa eteronoma, Immanuel Kant (1724/1804) sustine ca actiunile care au valoare morala sunt doar acelea care rezulta dintr-o vointa autonoma.
Ca scop subiectiv fericirea implica realizarea dorintelor, dar implinirea inclinatiilor umane poate conduce si spre scopuri derizorii. De aceea, inainte de a cauta fericirea trebuie sa ne intrebam daca meritam sa fim fericiti. Conform principiului autonomiei vointei, fericirea presupune virtute exercitata din datorie, iar pentru a fi demni de fericire trebuie ca prin ratiune sa ne invingem inclinatiile.
Prin conceptul central de datorie Kant caracterizeaza actiunea implinita in mod necesar din respect pentru legea care nu este determinata de o instanta superioara. Astfel vointa autonoma isi da siesi maxime care sunt valabile doar in masura in care pot fi adoptate ca lege universala. Astfel, prin morala datoriei, imperativul categoric devine unicul principiu normativ al actiunii si impune recunoasterea si respectarea umanitatii in persoana fiecaruia. Conform tuturor teoriilor, etica acopera 'golurile' lasate de legislatie in vederea desfasurarii unei vieti linistite. Se considera ca o societate lipsita de un cod etic, practic nu poate exista, ea fiind sortita pieirii inca de la inceputuri sau de la dispariTia normelor de etica din cadrul societatii.
Necesitatea codului etic se menTine chiar si in societatea moderna ca un 'cod
comportamental nescris' pentru fiecare nivel al societaTii.
Totusi pe langa legile si normele de conduita, regulamentele de organizare si
funcTionare, regulamentele ordine interna s.a.m.d. in societatea moderna este tot mai
mare nevoie de codul etic fiecarei profesii, fiecarei activitaTi si al fiecarei entitaTi, cu atat
mai mult cu cat societatea este din ce in ce mai 'multicolora' din punct de vedere
spiritual, cultural etc., fiecare venind cu o anumita incarcatura comportamentala in cadrul
aceleiasi entitati, formand o 'noua societate'.
Astfel, si profesia de economist, indiferent ce forma imbraca aceasta, contabil
public autorizat, expert contabil, auditor financiar contabil etc. trebuie 'protejata' printr-un
cod comportamental la nivel general, cod caruia trebuie sa i se subordoneze toate
persoanele care imbraca haina profesiei atata timp cat in slujba ei sunt oameni care
provin din medii diferite si zone diferite dar avand o aceeasi pregatire profesionala de
baza, practicand aceeasi profesie fara limitari in spatiu si timp.
CUPRINSUL CODUL ETIC NATIONAL AL PROFESIONISTILOR CONTABILI
APLICAREA GENERALA A CODULUI
Introducere si principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual
Integritate
Obiectivitate
Competenta profesionala si prudenta
Confidentialitatea
Comportamentul profesional
Introducere
Acceptarea unui client
Conflicte de interese
Opinii suplimentare
Onorarii si alte tipuri de remuneratie
Marketingul serviciilor profesionale
Cadouri si ospitalitate
Obiectivitate
Independenta - misiuni de audit
Introducere
Conflicte potentiale
Intocmirea si raportarea informatiilor
Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Interese financiare
Stimulente
Definitii
CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA
CODUL ETIC NATIONAL AL PROFESIONISTILOR CONTABILI
Editura C.E.C.C.A.R., Bucuresti, 2006 Editia a 3-a, revazuta si reclasificata in conformitate cu
CODUL ETIC INTERNATIONAL AL PROFESIONISTILOR CONTABILI elaborat si revizuit de IFAC in 2005
Textul CODE OF ETICHS a fost aprobat spre publicare in limba engleza - editia 2005 - de catre
Consiliul IFAC.
In scopul adoptarii acestui Cod, ca baza pentru cerintele de etica a profesionistilor contabili din
Romania, s-a procedat la traducerea lui de catre un colectiv de specialisti, sub autoritatea presedintelui
Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI
CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA (Bucuresti)
Codul etic national al profesionistilor contabili / Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati
din Romania - CECCAR - Ed. a 3-a, rev. - Bucuresti: Editura CECCAR, 2006
Editie revazuta si reclasificata in conformitate cu Codul Etic International al rofesionistilor Contabili
elaborat si revizuit de IFAC in 2005
APLICAREA GENERALA A CODULUI
INTRODUCERE SI PRINCIPII FUNDAMENTALE.
ABORDAREA CADRULUI CONCEPTUAL.
Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania stabileste norme de
conduita pentru profesionistii contabili si formuleaza principiile fundamentale care trebuie
respectate de catre profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune.
Profesionistii contabili din Romania actioneaza in diferite entitati si ramuri ale economiei
nationale ca liber-profesionisti sau ca angajati; scopul de baza al Codului, trebuie insa
intotdeauna respectat.
Consiliul Superior al C.E.C.C.A.R. stabileste cerintele etice detaliate, pentru ca
membrii sai sa asigure cea mai inalta calitate prestarii serviciilor profesionale si sa
mentina increderea publicului in profesie.
Codul recunoaste ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite sa
indeplineasca cele mai inalte standarde de profesionalism, sa atinga cele mai inalte
nivele de performanta si sa raspunda cerintelor interesului public. Realizarea acestor
obiective presupune satisfacerea a patru cerinte de baza:
- Credibilitatea. In intreaga societate exista nevoia de credibilitate in informatie si in
sistemele de informatii.
- Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti interesate de
a putea fi clar identificate persoanele profesioniste in domeniul contabil.
- Calitate a serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obtinute din
partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de
performanta.
- Incredere. Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poata simti
incredintati ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneaza prestarea
acestor servicii.
Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei Corpului si de a conferi lucrarilor membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt:
- stiinta, competenta si constiinta;
- independenta de spirit si dezinteres material;
- moralitate, probitate si demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa faca efortul necesar dezvoltarii acestor calitati si indeosebi:
a) sa isi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar si cunostintele de cultura generala, singurele capabile sa-i intareasca discernamantul;
b) sa acorde fiecarei tranzactii si situatii examinate toata atentia si timpul necesar pentru a-si fundamenta o opinie personala, inainte de a face propuneri;
c) sa isi exprime opinia fara nici o retinere fata de dorinta, chiar ascunsa, a celui ce il consulta si sa se pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri, exprimandu-si, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor si concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia de a nu putea sa isi exercite libertatea de gandire sau de a fi supus ingradirii indatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa isi gaseasca manifestarea deplina in exercitarea profesiei si in protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile il constituie asumarea responsabilitatii de
a actiona in interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu consta
exclusiv in a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionand in
interes public, un profesionist contabil ar trebui sa respecte si sa se conformeze
prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti,
angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte
persoane care se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru
a mentine functionarea corespunzatoare a economiei. Aceasta incredere impune
profesiunii contabile o raspundere publica. Interesul public este definit drept bunastarea
colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu;
- auditorii financiari independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
- directorii financiari au atributii in diverse domenii de management financiar si contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor entitatii economice sau publice;
- auditorii interni furnizeaza asigurarea in privinta existentei unui sistem de control
intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale entitatii;
- expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea
corecta a sistemului de impozitare;
- consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea
luarii unor decizii manageriale corecte.
Profesionistii contabili au un rol important in societate. Investitorii, creditorii, patronii
si alte sectoare ale comunitatii financiare, inclusiv guvernul si publicul conteaza pe
profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si raportari corecte, pentru un
management
financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de
afaceri si impozite. Atitudinea si comportamentul profesionistilor contabili atunci cand
presteaza astfel de servicii au un impact asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii
lor.
Profesionistii contabili pot ramane in aceasta pozitie avantajoasa numai continuand sa ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care sa demonstreze ca increderea publicului este bine fundamentata. Este in interesul profesiunii contabile din Romania de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesionistii contabili ca ele sunt executate la cel mai inalt nivel de performanta si in conformitate cu cerintele etice asociate acestor servicii.
Acest cod este structurat in trei parti. Partea A stabileste principiile fundamentale
ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si ofera un cadru conceptual pentru
aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual ofera indrumari legate de principiile
fundamentale de etica. Profesionistilor contabili li se cere sa aplice acest cadru
conceptual in identificarea amenintarilor la adresa conformitatii cu principiile fundamentale, in evaluarea importantei lor si, daca aceste amenintari sunt altfel decat in mod clar nesemnificative sa aplice masuri de protectie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel incat sa nu fie compromisa conformitatea cu principiile fundamentale.
Partile B si C ilustreaza modul in care Cadrul conceptual trebuie aplicat in situatii specifice. Ele ofera exemple de masuri de protectie care ar putea fi adecvate pentru a solutiona amenintarile la adresa conformitatii cu principiile fundamentale si, de asemenea, ofera exemple de situatii in care nu sunt disponibile masuri de protectie pentru a solutiona amenintarile si, in consecinta, activitatea sau relatia care genereaza amenintarile trebuie evitata. Partea B se adreseaza profesionistilor contabili independenti. Partea C se aplica profesionistilor contabili angajati. Profesionistii contabili independenti pot, de asemenea, gasi indrumari referitoare la situatiile lor specifice, in partea C.
Sectiunea 290 din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile
privind independenta profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe;
nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor
standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.
Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare,
obiectivele si principiile fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii
contabili, indiferent daca ei practica in calitate de liber-profesionisti sau ca angajati in
industrie, comert, sectorul public, invatamant, etc.
Un profesionist contabil trebuie sa respecte urmatoarele principii fundamentale:
(a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie sa fie drept si onest in toate relatiile
profesionale si de afaceri.
(b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa
permita prejudecatilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite
sa intervina in rationamentele profesionale sau de afaceri.
(c) Competenta profesionala si prudenta. Un profesionist contabil are o datorie permanenta de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil ar trebui sa actioneze cu prudenta si in
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea de servicii profesionale.
(d) Confidentialitate. Un profesionist contabil trebuie sa respecte confidentialitatea
informatiilor dobandite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu
trebuie sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara o autorizatie specifica, cu
exceptia cazului in care exista un drept sau o obligatie legala sau profesionala de a
dezvalui aceste informatii.
Informatiile confidentiale obtinute in cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate in avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terte parti.
(e) Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui sa se conformeze legilor si normelor relevante si ar trebui sa evite orice actiune ce poate discredita aceasta profesie.
(f) Respectul fata de normele tehnice si profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in masura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, in cazul liber-profesionistilor contabili, cu independenta (dupa cum se va vedea in Sectiunea 290 de mai jos). In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR si legislatia relevanta.
Circumstantele in care actioneaza profesionistii contabili pot permite aparitia unor
amenintari la adresa conformitatii cu principiilor fundamentale. Este imposibil de definit
fiecare situatie care lasa loc unor astfel de amenintari si de specificat masurile care
trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura misiunilor si sarcinile de serviciu pot
varia, asadar pot exista amenintari diferite, care cer aplicarea unor alte tipuri de masuri de
protectie. Un cadru conceptual care ii cere profesionistului contabil sa identifice, sa
evalueze si sa raspunda acestor amenintari conform principiilor fundamentale, si nu doar
pentru a respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este asadar, in interesul
publicului. Codul ofera un cadru general ce il poate asista pe profesionistul contabil in
identificarea, evaluarea si depasirea acestor amenintari in conformitate cu principiile
fundamentale. Daca amenintarile identificate sunt altfel decat in mod clar nesemnificative,
un profesionist contabil ar trebui, daca este cazul, sa aplice masuri de protectie pentru a
le elimina sau reduce la un nivel acceptabil, astfel incat conformitatea cu principiile
fundamentale sa nu fie compromisa.
Un profesionist contabil are obligatia de a evalua orice amenintari la adresa
conformitatii cu principiile fundamentale atunci cand are cunostinta sau se preconizeaza
ca are cunostinta de circumstante sau relatii ce pot compromite conformitatea cu
principiile fundamentale.
Un profesionist contabil trebuie sa ia in calcul atat factorii calitativi cat si cantitativi
atunci cand apreciaza importanta unei amenintari. Daca un profesionist contabil nu poate
pune in practica masuri de protectie adecvate, atunci profesionistul contabil va trebui sa
refuze sa mai furnizeze serviciul profesional respectiv, sau daca este cazul sa renunte la
clientul respectiv (in cazul unui profesionist contabil independent) sau la organizatia
angajatoare (in cazul unui profesionist contabil angajat).
Un profesionist contabil poate sa nu respecte involuntar o prevedere a acestui
Cod. O asemenea violare a Codului, poate sa nu compromita conformitatea cu principiile
fundamentale enuntate, daca o data ce incalcarea a fost descoperita ea a fost corectata
prompt si s-au luat masurile de protectie necesare.
Partile B si C ale acestui Cod includ exemple menite sa ilustreze modul de aplicare al acestui cadru conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie sa fie interpretate ca fiind o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor experimentate de un profesionist contabil ce pot constitui amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. In consecinta, nu este suficient ca un profesionist contabil sa respecte exemplele prezentate; este mai indicata aplicarea cadrului general situatiilor specifice intalnite de catre un profesionist contabil.
Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, amenintata de o mare
varietate de situatii. Multe amenintari se incadreaza in urmatoarele categorii:
(a) Amenintarea generata de interesul propriu apare atunci cand profesionistul
contabil sau un membru al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen;
(b) Amenintarea generata de auto-examinare (auto-control) poate aparea atunci
cand un rationament anterior trebuie sa fie re-evaluat de catre profesionistul
contabil responsabil de acel rationament;
(c) Amenintarea generata de favorizare poate aparea atunci cand un profesionist
contabil promoveaza o pozitie sau o opinie pana la un punct in care obiectivitatea
sa poate fi compromisa;
(d) Amenintarea generata de familiaritate poate aparea atunci cand, in virtutea unei
relatii stranse, un profesionist contabil simpatizeaza prea mult cu interesele altor
parti; si
(e) Amenintarea generata de intimidare apare atunci cand un profesionist contabil
poate fi impiedicat sa actioneze obiectiv prin intermediul unei amenintari, reale sau
presupuse.
Partile B si respectiv C ale acestui Cod, furnizeaza exemple ale situatiilor ce pot
genera astfel de clase de amenintari pentru profesionistii contabili independenti si
angajati. Profesionistii contabili independenti pot, de asemenea, gasi indrumari relevante
pentru situatiile specifice pe care le intalnesc, in Partea C.
Masurile de protectie ce pot elimina sau reduce la un nivel acceptabil acest gen de
amenintari se impart in doua mari categorii:
(a) masuri de protectie create de profesie, legislatie sau reglementari;
(b) masuri de protectie in mediul de munca.
Masurile de protectie create de profesie, legislatie sau reglementari includ, dar nu
sunt limitate la:
. cerinte educationale, de formare si experienta la intrarea in profesie;
. cerinte de dezvoltare profesionala continua;
. reglementari de guvernare corporativa;
. standarde profesionale;
. proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala sau reglementara;
. examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor unui
profesionist contabil de catre o terta parte imputernicita prin lege.
Partile B si respectiv C ale acestui Cod, prezinta masurile de protectie in mediul de
munca al profesionistilor contabili independenti si al celor angajati.
Unele masuri de protectie pot creste probabilitatea de identificare sau de
eliminare a comportamentului lipsit de etica. Astfel de masuri de protectie, care pot fi
generate de profesia contabila, de legislatie, reglementari sau de organizatia angajatoare,
includ dar nu sunt limitate la:
. sisteme de reclamatii eficace, gestionate publice de catre compania angajatoare,
de catre profesie sau un organism de reglementare, care ii imputerniceste pe
colegi, angajatori sau reprezentanti ai marelui public sa atraga atentia asupra unui
comportament ne-profesional sau lipsit de etica.
. o obligatie explicita de a raporta incalcari ale prevederilor etice.
Natura masurilor de protectie care trebuie aplicate va varia in functie de situatie. In
exercitarea unui rationament profesional, un profesionist contabil ar trebui sa ia in
considerare ceea ce considera inacceptabil o terta parte credibila si informata, care
cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv importanta unei amenintari si masurile de
protectie aplicate.
In evaluarea conformitatii cu principiile fundamentale, unui profesionist contabil i se
poate cere sa decida asupra unui conflict privind aplicarea principiilor fundamentale.
In initierea unui proces de solutionare fie formal, fie informal, un profesionist
contabil trebuie sa ia in considerare urmatoarele, fie individual fie impreuna, ca parte a
unui proces de solutionare:
- fapte relevante;
- chestiuni etice implicate;
- principii fundamentale legate de problema pusa in discutie;
- procedurile interne implementate; si
- modalitati de actiune alternative
Luand in considerare aceste chestiuni, un profesionist contabil trebuie sa
determine modalitatile adecvate de actiune care respecta principiile fundamentale
identificate. Profesionistul contabil trebuie, de asemenea, sa ia in calcul consecintele
fiecarei modalitati posibile de actiune in parte. Daca problema ramane nerezolvata,
profesionistul contabil trebuie sa se consulte cu alte persoane din cadrul firmei sau al
organizatiei angajatoare pentru a obtine sprijin in obtinerea unei solutii.
Cand o chestiune implica un conflict cu o organizatie sau in cadrul unei organizatii
un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sa ia in considerare consultarea cu
persoanele insarcinate cu guvernarea organizatiei, precum consiliul de administratie sau
comitetul de audit.
Este in interesul profesionistului contabil sa documenteze fondul economic al
problemei si detaliile privitoare la discutiile avute sau la deciziile luate, cu privire la
respectiva problema.
Daca un conflict important nu poate fi rezolvat, un profesionist contabil poate dori
sa obtina sprijin profesional de la organismul profesional relevant sau de la consilierii
juridici, pentru a obtine indrumari pe probleme etice, fara a incalca clauza de
confidentialitate. De exemplu, un profesionist contabil poate intalni un caz de frauda, prin
raportarea caruia ar incalca clauza de confidentialitate. Profesionistul contabil trebuie
atunci sa ia in considerare consilierea juridica pentru a determina daca este obligat sa
raporteze acest lucru.
Daca, dupa epuizarea tuturor posibilitatilor relevante, conflictul etic ramane
nerezolvat, un profesionist contabil ar trebui, daca acest lucru este posibil, sa refuze sa
mai continue asocierea cu problema care a generat conflictul. Profesionistul contabil
poate determina ca, in situatia respectiva, este mai indicat sa se retraga din echipa
misiunii sau dintr-o sarcina specifica, sau sa renunte la acea misiune, companie sau
organizatie angajatoare.
Uneori profesionistii contabili se intalnesc cu situatii care pot da nastere la conflicte
de interese. Asemenea conflicte pot aparea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema
relativ neinsemnata, pana la cazul extrem de frauda si activitati ilegale similare. Nu este
posibil sa se incerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri in care ar putea
aparea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie sa fie in permanenta constient
de aceasta si sa fie prudent in fata factorilor care pot da nastere la conflicte de interese.
Trebuie notat faptul ca, o diferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta
parte nu constituie o problema etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz
necesita o investigatie din partea celor interesati.
Se recunoaste, totusi, ca pot exista factori specifici care intervin cand
responsabilitatile unui profesionist contabil pot intra in conflict de interese cu cerintele
interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare:
- poate exista pericolul presiunii din partea unei autoritati superioare, director sau
partener; sau atunci cand exista relatii personale sau de familie care pot da nastere
posibilitatii exercitarii unei presiuni asupra lor. Intr-adevar, trebuie descurajate
relatiile sau interesele care ar putea influenta sau ameninta integritatea
profesionistului contabil.
- unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelor
profesionale si/sau tehnice.
- poate aparea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intre
superiorul profesionistului contabil si normele profesionale de comportament care ii
sunt impuse.
- poate aparea un conflict cand este publicata o informatie inselatoare, care poate
fi in avantajul angajatorului sau al clientului si de care poate beneficia sau nu
profesionistul contabil, ca rezultat a acelei publicari.
La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionistii contabili
angajati pot intalni situatii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau
de rezolvarea unui conflict etic. Cand se confrunta cu probleme etice importante, pentru a
rezolva acest conflict, profesionistii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de catre
organizatia, (intreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva
conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
- sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca
problema nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat si profesionistul contabil
se decide sa mearga la nivelul superior urmator de conducere, superiorul ierarhic
imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. Daca se descopera ca seful
ierarhic superior este implicat in problema conflictuala, profesionistul contabil
trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Cand seful
ierarhic superior este seful compartimentului urmatoarele niveluri superioare care
pot controla activitatea urmeaza sa fie directorii de resort, Consiliul de
administratie, sau Adunarea generala (dupa caz).
- sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un consilier
independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obtine o intelegere
a posibilelor evolutii ale situatiei.
- daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea completa a tuturor
posibilitatilor de control intern, in ultima instanta profesionistul contabil nu poate
avea alta solutie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) decat sa-si dea
demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzator
al acelei organizatii (intreprinderi).
Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa
se asigure ca, in cadrul organizatiei (intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt stabilite
anumite politici in vederea rezolvarii conflictelor.
Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca
membrii lor care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activitati confidentiale de
consiliere. In acest sens in cadrul C.E.C.C.A.R. functioneaza Comisia de etica
profesionala, comisiile de apel, Tribunalul arbitral si comisiile de disciplina.
Membrii Corpului au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale
sau asociatii profesionale, potrivit prevederilor legale.
a) In vederea asigurarii unei stranse legaturi cu Corpul, gruparile profesionale au
obligatia sa trimita consiliului filialei pe teritoriul careia isi au sediul, in termen de o
luna de la data constituirii:
- declaratie, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire,
cuprinzand numele, prenumele, calitatea si adresa fondatorilor, indicarea sediului social si un exemplar al statutului;
- in acelasi termen, forme si detalii, modificarile aduse celor prevazute la
alineatul precedent;
- declaratia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei
respective, contra dovada de primire.
b) Sindicatele sau asociatiile profesionale trebuie sa respecte in mod deosebit:
- atributiile consiliilor Corpului si ale celorlalte organe de pe langa aceste
consilii, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 65/1994;
- drepturile si obligatiile membrilor Corpului si ale societatilor comerciale
recunoscute de Corp, care rezulta din reglementarile legale si din
Regulamentul de organizare si functionare a Corpului si din prezentul Cod.
De asemenea, o actiune clara, in mod liber disciplinata si orientata catre
binele comun, nu numai al profesiei, dar mai ales al intereselor economice
generale ale tarii, trebuie sa gaseasca pe langa consiliile Corpului o larga
audienta, intelegere si aplicare.
c) In indeplinirea obligatiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se obliga
sa stimuleze si sa patroneze libera asociere a angajatilor contabili din economie,
care nu sunt profesionisti contabili membri ai Corpului, in scopul sprijinirii acestora
sa isi mentina si dezvolte competentele profesionale prin insusirea Standardelor
internationale de contabilitate, a normelor tehnice si profesionale existente.
Un profesionist contabil care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii
este indreptatit sa propuna cea mai buna solutie in favoarea unui client sau a unui
angajator cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. In nici un caz nu trebuie
sa fie diminuate integritatea si obiectivitatea, iar opinia profesionistului contabil trebuie sa
fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului sau a angajatorului daca
exista elemente rezonabile pentru solutia respectiva.
Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea
ca declaratia fiscala si consultanta in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala.
Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt constienti de
limitele legate de serviciile si consultanta fiscala si ca nu interpreteaza gresit exprimarea
opiniei drept o afirmare a existentei unui fapt real.
Un profesionist contabil care intreprinde sau asista la pregatirea unei declaratii
fiscale trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru continutul
declaratiei revine in primul rand clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie
sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaratia fiscala este corect intocmita pe
baza informatiei primite.
Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinta materiala date clientului ori
unui angajator trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota in dosarul
de lucru.
Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau comunicare in care exista motiv sa se creada ca:
a) ar contine o declaratie falsa sau inselatoare;
b) ar contine declaratii sau informatii furnizate neglijent sau fara nici o cunoastere
reala a faptului ca ele sunt adevarate sau false, sau
c) ar omite sau ascunde informatia ceruta a fi prezentata si o asemenea omitere
sau ascundere poate induce in eroare autoritatile fiscale.
Un profesionist contabil poate pregati declaratiile fiscale implicand folosirea
estimarilor daca o asemenea practica este in general admisa sau daca circumstantele
date nu permit obtinerea de informatii exacte. Atunci cand sunt folosite estimarile, ele
trebuie sa fie prezentate in asa fel incat sa nu lase impresia ca aceste date sunt exacte.
Profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca sumele estimate sunt rezonabile in
aceasta situatie.
Un profesionist contabil, in mod obisnuit, se poate baza in pregatirea unei
declaratii fiscale pe informatia furnizata de client sau angajator, in cazul in care informatia
pare rezonabila. Cu toate ca nu se cere examinarea sau revizuirea documentelor, ori a
altor evidente in sprijinirea informatiei, profesionistul contabil trebuie sa incurajeze, atunci
cand este cazul, furnizarea acestor date.
In plus, profesionistul contabil:
- trebuie sa foloseasca atunci cand este posibil declaratiile fiscale ale clientului din anii anteriori;
- este necesar sa faca in mod rezonabil verificari, atunci cand informatia
prezentata pare sa fie incorecta sau incompleta;
- este incurajat sa faca referiri la registrele si inregistrarile operatiunilor respective.
Cand un profesionist contabil descopera o eroare sau o omisiune in declaratia fiscala a anului
anterior (cu care poate sa fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau ca
nu s-a completat sau nu s-a inregistrat declaratia fiscala ceruta, el trebuie:
- sa il sfatuiasca prompt pe client sau angajator in legatura cu eroarea sau omisiunea si sa recomande informarea autoritatilor fiscale. In mod normal profesionistul contabil nu este obligat sa informeze autoritatile fiscale, iar aceasta nu poate fi facuta fara permisiunea clientului sau angajatorului;
- daca clientul sau angajatorul nu corecteaza eroarea, profesionistul contabil:
. trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca nu este posibil sa lucreze pentru ei in legatura cu acea declaratie sau cu alte informatii prezentate autoritatilor; si
. trebuie sa ia in consideratie daca continuarea misiunii sale cu clientul sau angajatorul este in concordanta cu responsabilitatile sale profesionale.
- daca profesionistul contabil ajunge la concluzia ca poate fi continuata relatia
profesionala cu clientul sau cu angajatorul, trebuie luate toate masurile rezonabile
pentru a se asigura ca eroarea nu este repetata in declaratiile fiscale viitoare;
- in imprejurarea in care profesionistul contabil a incetat sa mai actioneze pentru
client sau pentru angajator el trebuie sa comunice decizia sa clientului sau
angajatorului si nu trebuie sa dea informatii tertilor, fara consimtamantul clientului
sau al angajatorului, cu exceptia cazului in care aceasta i se cere prin lege.
Conformitatea cu principiile fundamentale reglementate de Cod poate fi
amenintata si in urmatoarele situatii:
cand profesionistul contabil efectueaza lucrari pentru agentii economici sau
pentru institutiile la care au si calitatea de salariat, indiferent de natura si durata
contractului de munca.
cand profesionistul contabil efectueaza lucrari pentru
agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionistului contabil
se afla in raporturi contractuale, ca de exemplu:
a - profesionistul contabil angajat in industrie, comert, educatie, etc. sau intr-o societate de expertiza, presteaza servicii profesionale pentru o entitate care se afla in relatie contractuala cu angajatorul sau;
b - profesionistul contabil angajat intr-o institutie publica, presteaza servicii profesionale pentru o entitate cu care institutia se afla in raporturi juridice de drept comercial, fiscal, etc.
cand profesionistul contabil efectueaza lucrari pentru agentii economici sau
pentru institutiile cu care angajatorii profesionistului contabil se afla in concurenta;
cand profesionistul contabil efectueaza lucrari pentru agentii economici sau institutii, sau persoane fizice, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul patru inclusiv sau soti ai administratorilor;
cand profesionistul contabil efectueaza lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese. Exista conflict de interese in urmatoarele situatii:
a. acceptarea numirii sau desemnarii in calitate de expert intr-o cauza, daca:
- expertul sau un membru al familiei sale se afla intr-o relatie de munca, de familie, comerciala sau de alta natura cu una din partile cauzei;
- expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relatii contractuale de orice fel cu una din parti in ultimii 2 ani;
- expertul, are cunostinta sau ar fi trebuit sa stie, in virtutea functiilor pe care le detine in structurile alese si executive ale Corpului, ca in cauza respectiva au existat sau exista litigii in curs la comisia de disciplina sau la alte organe si instante ale Corpului, privind un membru al Corpului.
b. acceptarea numirii sau desemnarii in calitate de expert in mai multe faze succesive ale aceleiasi cauze, cum ar fi:
- expert in faza de cercetare si in faza de judecata;
- expert numit intr-o faza si expert (consilier) al unei parti in alta faza;
c. obtinerea de lucrari in imprejurari legate de exercitarea functiilor si atributiilor aferente calitatii de organ ales sau numit in structurile de conducere si de executie ale filialei CECCAR;
d. participarea la actiuni, fapte sau cauze in rol dublu: de profesionist in practica publica si de organ ales sau numit in structurile de conducere si de executie ale filialei Corpului, ca de exemplu:
- luarea de hotarari, decizii si semnarea de corespondenta in numele filialei sau a comisiei de disciplina, daca in cauza respectiva un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplina a efectuat lucrari sau a participat in vreun fel in calitate de liber profesionist contabil;
- judecarea in cadrul comisiei de disciplina a filialei a unor fapte in legatura cu cauze la care au participat in vreun fel, in calitate de liber profesionisti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplina, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective.
cand profesionistul contabil efectueaza lucrari in situatia in care exista elemente
care atesta starea de incompatibilitate.
Principiul integritatii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si onesti in relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implica, de asemenea, tranzactii corecte si juste.
Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea:
- contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare.
Nu se va considera ca un profesionist contabil incalca paragraful 110.2 daca el furnizeaza un raport modificat pentru a respecta cerintele paragrafului 110.2.
Principiul obiectivitatii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu isi
compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei
nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus in situatii in care obiectivitatea ii este afectata.
Este imposibil ca toate aceste situatii sa fie definite si descrise. Relatiile care aduc un plus
de confuzii sau influenteaza in mod negativ rationamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea in imprejurari diferite. Liber-profesionistii contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteaza servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc in diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregatesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre in profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional.
In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit
cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzatoare
urmatorilor factori:
a) Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita
presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
b) Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar
exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea
relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie
sa domine un caracter rezonabil.
c) Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele
altora sa incalce obiectivitatea.
d) Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru
serviciile profesionale contabile si-au insusit principiul obiectivitatii.
Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la
mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si daunatoare
asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaza.
Principiul competentei profesionale si al prudentei impune urmatoarele obligatii
profesionistilor contabili:
(a) mentinerea cunostintelor si aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau angajatorii sai sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente; si
(b) sa actioneze cu prudenta in conformitate cu standardele tehnice si profesionale, atunci cand ofera servicii profesionale.
Servicii profesionale competente necesita un rationament solid in aplicarea cunostintelor si aptitudinilor profesionale in furnizarea unor astfel de servicii. Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
(a) Obtinerea unui nivel de competenta profesionala;
(b) Mentinerea unui nivel de competenta profesionala
Mentinerea unui nivel de competenta profesionala necesita o permanenta constientizare si intelegere a evolutiilor relevante pe plan profesional tehnic si in mediul de afaceri. Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate tinand cont de un interval de timp. Un profesionist contabil ar trebui sa se asigure treptat ca cei care isi desfasoara activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaza de instruire si supervizare adecvata.
Daca este cazul, un profesionist contabil ar trebui sa ii atentioneze pe clienti, angajatori si alti utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita intelegerea eronata a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
Principiul confidentialitatii impune ca obligatie profesionistilor contabili, de a se
abtine de la:
(a) Dezvaluirea de informatii confidentiale in afara firmei sau organizatiei
angajatoare ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri, cu exceptia
cazului in care a fost autorizat in mod special sa faca publica o anumita informatie
sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a face publice acele
informatii.
(b) Folosirea informatiilor confidentiale dobandite in timpul executarii sarcinilor de
serviciu in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti.
Un profesionist contabil trebuie sa respecte intotdeauna confidentialitatea, chiar si
intr-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie sa fie constient de posibilitatea unor
scurgeri de informatii, in special in situatii ce implica o asociere de afaceri pe termen lung
cu un asociat sau cu un afin.
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sa mentina confidentialitatea in
prezentarea de informatii catre un posibil client sau angajator.
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sa ia in considerare mentinerea
confidentialitatii in cadrul firmei sau al organizatiei angajatoare.
Un profesionist contabil trebuie sa faca tot posibilul pentru a se asigura ca
personalul aflat sub controlul sau si persoanele care ii furnizeaza consultanta sau
asistenta respecta principiul confidentialitatii.
Obligatia de confidentialitate continua si dupa incheierea relatiei dintre
profesionistul contabil si client sau angajator. Cand profesionistul contabil schimba
organizatia angajatoare sau obtine un nou client el are dreptul sa utilizeze experienta
anterioara. Profesionistul contabil nu ar trebui, totusi, sa foloseasca sau sa divulge
informatii confidentiale primite sau obtinute dintr-o relatie profesionala sau de afaceri.
In urmatoarele situatii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati sa divulge
informatii confidentiale:
- Atunci cand divulgarea este autorizata de catre client sau angajator;
- Atunci cand divulgarea este autorizata prin lege, de exemplu:
. pentru a furniza documente sau alte probe in cursul unor proceduri judiciare; si
. pentru a aduce la cunostinta autoritatilor publice in masura eventuale incalcari ale legii.
- Atunci cand exista o obligatie profesionala sau un drept de a le divulga atunci cand nu este interzis prin lege:
. pentru a se conforma controlului calitatii unui corp membru sau al organismului profesional;
. pentru a raspunde unei anchete sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau al unui organism normalizator.
. pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil in cursul procedurilor judiciare; si
. pentru a respecta standardele tehnice si cerintele etice.
Atunci cand profesionistul contabil a determinat ca informatia confidentiala poate fi divulgata, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
- Daca interesele tuturor partilor, inclusiv ale tertelor parti ale caror interese ar
putea fi afectate, ar fi prejudiciate in cazul in care clientul sau angajatorul consimt
ca profesionistul contabil sa divulge informatii;
- Daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si daca pot fi sustinute cu dovezi, in masura in care acest lucru este posibil; cand situatia implica fapte sau opinii nefondate, trebuie sa se recurga la rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie facuta, daca este disponibil; si
- Ce tip de comunicare este preconizata si cui i se adreseaza; mai exact, profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa reactioneze ca atare.
Principiul comportamentului profesional impune ca obligatie profesionistilor
contabili de a se conforma legilor si reglementarilor relevante si de a evita orice actiuni
care pot discredita profesia contabila. Acestea includ actiuni pe baza carora, o terta parte
rationala si informata, la curent cu toate informatiile relevante, ar concluziona ca este
afectata in mod negativ buna reputatie a profesiei.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care o
efectueaza, profesionistii contabili nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre
profesia lor. Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care
le poseda si experienta pe care o detin;
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind
munca desfasurata de altii.
PROFESIONISTII CONTABILI INDEPENDENTI
INTRODUCERE
Aceasta parte a Codului ilustreaza felul in care cadrul conceptual continut in
Partea A trebuie aplicat de profesionistii contabili independenti.
Exemplele din urmatoarele sectiuni nu se doresc a fi, si nici nu trebuie sa fie interpretate a
fi o lista exhaustiva a tuturor cazurilor intalnite de un profesionist contabil independent
care ar putea atrage amenintari la conformitatea cu principiile fundamentale. In consecinta nu este suficient ca un profesionist contabil din practica publica sa respecte doar exemplele prezentate; mai degraba, el ar trebui sa aplice cadrul cazurilor specifice cu care se confrunta.
Un profesionist contabil in practica publica nu ar trebui sa se angajeze in orice afaceri, ocupatie, sau activitate care ii afecteaza sau care ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputatie a profesiei si care ca rezultat ar fi incompatibila cu prestarea serviciilor profesionale.
Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectata intr-o gama larga de cazuri. Multe amenintari se impart in urmatoarele categorii:
- de interes propriu,
- de auto-examinare (auto-control),
- de favorizare,
- de familiaritate, si
- de intimidare.
Aceste amenintari sunt discutate in Partea A din acest Cod. Natura si semnificatia amenintarilor pot diferi in functie de natura serviciului prestat
Exemple de circumstante care pot genera amenintari de interes propriu pentru un
contabil profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la:
. un interes financiar in firma client sau detinerea unui interes impreuna cu un client;
. dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client al certificarii;
. intretinerea unei relatii de afaceri stransa cu un client;
. preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client;
. potentiala angajare la un client;
. onorarii neprevazute legate de angajamente de certificare
. un imprumut catre sau de la un client al certificarii sau de la oricare din directorii
sau functionarii acestuia;
Exemple de circumstante care pot genera amenintari de auto-examinare(autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la:
. descoperirea unei erori semnificative in timpul unei re-evaluari a muncii profesionistului contabil independent.
. Raportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost
implicata in elaborarea sau implementarea lor
. pregatirea datelor originale utilizate pentru pregatirea unor inregistrari care fac
obiectul unei misiuni de certificare.
. un membru al echipei de certificare care ocupa, sau a ocupat recent, functia de
director sau functionar al clientului de certificare;
. un membru al echipei de certificare care este, sau a fost recent, angajat al
clientului de certificare intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si
semnificativa asupra subiectului in cauza.
. prestarea unor servicii pentru un client al certificarii care afecteaza direct subiectul in cauza
Exemple de circumstante care pot genera o amenintare de favorizare includ, dar nu sunt limitate la:
. promovarea actiunilor intr-o entitate cotata atunci cand acea entitate este un client de audit al situatiilor financiare.
. apararea unui client al certificarii in cazul unor litigii sau in rezolvarea disputelor cu terte parti.
Exemple de circumstante care pot genera o amenintare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la situatiile cand:
. un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care ocupa
functia de director sau functionar al clientului de certificare;
. un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care, ca
angajat al clientului, este in pozitia de a exercita o influenta directa si semnificativa
asupra subiectului misiunii de certificare;
. un fost partener al firmei ocupa functia de director sau functionar al clientului sau
este angajat intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa
asupra subiectului misiunii de certificare;
. acceptarea unor cadouri sau a ospitalitatii din partea clientului , cu exceptia
cazului in care valoarea acestora este nesemnificativa.
. asocierea de lunga durata a unui membru important al echipei de certificare cu
clientul certificarii;
Exemple de circumstante care pot genera amenintarea de intimidare includ, dar nu
sunt limitate la:
. amenintarea inlocuirii sau a concedierii facuta de clientul certificarii;
. amenintarea cu litigiul;
. exercitarea unei presiuni in vederea reducerii inadecvate a cantitatii de munca
executata pentru a reduce onorariile.
Un profesionist contabil independent va observa de asemenea ca situatiile
specifice dau nastere unor amenintari specifice la conformitatea cu unul sau mai multe
principii fundamentale. Astfel de amenintari specifice, evident, nu pot fi clasificate. Fie in
relatii profesionale sau de afaceri, un contabil profesionist independent ar trebui sa fie tot
timpul atent la astfel de cazuri si amenintari.
Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel
acceptabil se impart in doua mari categorii:
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari; si
- masuri de protectie in mediul de lucru.
Exemple de masuri de protectie create de catre profesie, legislatie sau
reglementari sunt descrise in paragraful 100.12 din Partea A a acestui Cod.
In mediul de lucru, masurile de protectie relevante vor varia de la caz la caz.
Masurile de protectie din cadrul mediului de lucru cuprind masuri de protectie la nivelul
firmei si masuri de protectie specifice misiunii. Un profesionist contabil independent ar
trebui sa-si exercite rationamentul profesional pentru a determina cum sa abordeze cel
mai bine o amenintare identificata. Atunci cand isi exercita rationamentul, un profesionist
contabil in practica publica ar trebui sa considere daca un tert rezonabil si in cunostinta
de cauza, cunoscand toate informatiile relevante inclusiv semnificatia amenintarii si
masurile de protectie aplicate, ar fi de acord ca acestea sunt rezonabile. Aceasta consideratie ar
fi afectata de catre probleme cum ar fi semnificatia amenintarii, natura misiunii si structura
firmei.
Masurile de protectie din intreaga firma in cadrul mediului de lucru ar putea include:
. pozitia de conducator al firmei care subliniaza importanta respectarii principiilor fundamentale;
. pozitia de conducator al firmei care accentueaza preconizarea faptului ca membrii
echipei de certificare vor actiona in interesul public;
. politici si proceduri pentru a implementa si monitoriza controlul calitatii misiunilor de certificare;
. politici documentate de independenta privind identificarea amenintarilor la adresa
conformitatii cu principiile fundamentale, evaluarea importantei acestor amenintari
si identificarea si aplicarea masurilor de protectie pentru a elimina sau reduce pana
la un nivel acceptabil amenintarile, diferite de cele care sunt in mod evident lipsite
de importanta;
. Pentru firmele care presteaza misiuni de certificare, politici documentate privind
independenta, privind identificarea amenintarilor la adresa independentei,
evaluarea semnificatiei acestor amenintari si evaluarea si aplicarea masurilor de
protectie pentru a elimina sau reduce aceste amenintari, atele decat cele care sunt
in mod clar nesemnificative, la un nivel acceptabil;
. Politici si proceduri interne documentate care prevad respectarea principiilor fundamentale.
. politici si proceduri care vor permite identificarea intereselor sau relatiilor dintre
firma sau membrii echipei de certificare si clientii certificarii;
. politici si proceduri pentru a monitoriza si, atunci cand este necesar, pentru a
gestiona credibilitatea datelor privind veniturile ce provin de la un singur client al certificarii;
. utilizarea unor parteneri diferiti si echipe cu tendinte separate de raportare in
vederea prestarii serviciilor de non-certificare pentru un client al certificarii;
. politici si proceduri pentru a interzice indivizilor care nu sunt membrii echipei de
certificare sa influenteze inadecvat rezultatele misiunii de certificare;
. comunicarea la timp a politicilor si procedurilor unei firme, precum si a oricaror schimbari ale acestora, catre toti partenerii si personalul profesional, inclusiv instruirea si educarea corespunzatoare a acestora in ceea ce priveste astfel de politici si proceduri;
. desemnarea unui membru cu experienta al conducerii drept responsabil pentru
supravegherea functionarii adecvate a sistemului de control al calitatii;
. metode de consiliere a partenerilor si a personalului profesional al clientului
certificarii si al entitatilor asociate fata de care trebuie sa isi pastreze independenta;
. un mecanism disciplinar de promovare a conformitatii cu politicile si procedurile;
si
. politici si proceduri publicate care sa ii incurajeze si sa ii abiliteze pe angajati sa
comunice nivelelor superioare din cadrul firmei orice problema legata conformitatea
cu principiile fundamentale care ii preocupa;
Masurile de protectie specifice misiunii in mediul de lucru ar putea sa includa:
. implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca efectuata
sau macar pentru oferi consiliere daca este necesar;
. consultarea unei terte parti, cum ar fi un comitet de directori independent, un
organ profesional normalizator sau un alt profesionist contabil;
. discutarea problemelor de etica cu persoane insarcinate cu guvernarea din cadrul clientului;
. prezentarea naturii serviciilor prestate si a marimii onorariilor percepute catre
persoanele insarcinate cu guvernarea clientului;
. implicarea altei firme pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din misiunea de certificare;
. Rotatia personalului echipei de certificare.
Depinzand de natura misiunii, un profesionist contabil independent poate de
asemenea sa se bazeze pe masurile de protectie pe care le-a implementat clientul sau.
Totusi, nu este posibil sa puna baza doar pe astfel de masuri de protectie pentru a reduce amenintarile la un nivel acceptabil.
Masurile de protectie in interiorul clientului certificarii, includ urmatoarele situatii:
. Atunci cand clientul alege firma independenta pentru desfasurarea misiunii,
persoane din afara managementul ratifica sau aproba aceasta alegere;
. clientul certificarii are angajati competenti care pot lua decizii manageriale;
. clientul a implementat proceduri interne care asigura alegeri obiective in
mandatarea misiunilor de non-certificare; si
. clientul detine o structura de guvernarea corporativa care asigura o supraveghere
corespunzatoare si comunicarea informatiilor privind serviciile unei firme.
Inainte de acceptarea unei noi relatii cu un client, un contabil profesionist
independent ar trebui sa ia in considerare faptul daca acceptarea ar crea anumite
amenintari la conformitatea cu principiile fundamentale.
Problemele clientului care, daca apar la suprafata, ar putea ameninta
conformitatea cu principiile fundamentale includ de exemplu implicarea clientului in
activitati ilegale (cum ar fi spalarea banilor), minciuna sau practici de raportare financiara
care pot fi puse sub semnul intrebarii.
Semnificatia oricaror amenintari ar trebui sa fie evaluata. Daca amenintarile
identificate sunt altfel decat clar nesemnificative, ar trebui luate in considerare masuri de
protectie si aplicate, dupa cum este cazul, pentru a le elimina si pentru a le reduce la un
nivel acceptabil.
Masurile de protectie corespunzatoare ar putea include obtinerea cunostintelor si
intelegerea clientului, a proprietarilor sai, a celor din conducere si a celor responsabili
pentru guvernarea sa si pentru activitatile de afaceri sau obtinerea certitudinii ca clientul
este angajat sa-si imbunatateasca practicile de guvernare corporativa sau instrumente de
control intern.
Atunci cand nu este posibila reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil, un
profesionist contabil independent ar trebui sa refuze sa intre in relatii cu clientul.
Deciziile privind acceptarea ar trebui revizuite periodic pentru misiunile repetate la
acelasi client.
Un profesionist contabil independent ar trebui sa fie de acord sa ofere acele servicii
pentru care are competenta de a le presta. Inainte de a accepta o misiune specifica la un
client, un profesionist contabil independent ar trebui sa ia in considerare daca acceptarea
ar da nastere la orice amenintari la conformitatea cu principiile fundamentale. De
exemplu, o amenintare a interesului personal la adresa competentei profesionale si la a
prudentei apare daca echipa misiunii nu poseda sau nu poate dobandi competentele
necesare pentru a desfasura angajamentul (misiunea) cum trebuie.
Un profesionist contabil independent ar trebui sa evalueze semnificatia
amenintarilor identificate si, daca sunt altfel decat nesemnificative, ar trebui aplicate, dupa
caz, masuri de protectie pentru a le elimina si a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de
masuri de protectie ar putea include:
. Dobandirea unui bagaj de cunostinte corespunzator asupra naturii afacerii
clientului, asupra complexitatii operatiunilor sale, asupra cerintelor specifice
misiunii si asupra scopului, naturii si ariei de aplicabilitate a activitatii ce urmeaza a
fi prestata.
. Dobandirea cunostintelor privind sectoarele industriale relevante sau aspecte cheie.
. Detinerea sau obtinerea experientei in ceea ce priveste cerintele relevante de
raportare si ale organelor de reglementare.
. Alocarea unui personal suficient si cu toate competentele necesare.
. Utilizarea unor experti, acolo unde este necesar.
. Convenirea unui orizont de timp realist pentru realizarea misiunii.
. Respectarea politicilor si procedurilor de control a calitatii elaborate pentru a oferi
o asigurare rezonabila ca misiunile specifice sunt acceptate numai atunci cand pot
fi realizate cu competenta.
Atunci cand un profesionist contabil independent intentioneaza sa se bazeze pe
consilierea sau activitatea unui expert, profesionistul contabil independent trebuie sa
evalueze daca aceasta incredere este garantata. Profesionistul contabil independent
trebuie sa tina cont de factori cum sunt reputatia, experienta, resursele disponibile si
standardele profesionale si etice aplicabile. Aceste informatii pot fi obtinute dintr-o
asociere anterioara cu respectivul expert sau din consultarea cu alte parti.
Un profesionist contabil independent care este solicitat pentru a inlocui un alt
profesionist contabil independent, sau care doreste sa aplice pentru o misiune detinuta in
prezent de catre un alt profesionist contabil independent, trebuie sa stabileasca daca
exista motive, profesionale sau de alta natura, pentru a nu accepta misiunea, cum ar fi
circumstante care ameninta conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate
exista o amenintare la adresa competentei profesionale si a prudentei daca un
profesionist contabil independent accepta misiunea inainte de a cunoaste toate faptele
necesare.
Trebuie evaluata importanta tuturor amenintarilor. In functie de natura misiunii,
acest lucru ar putea presupune comunicarea cu acel profesionist contabil existent pentru
a determina faptele si circumstantele care stau la baza modificarii propuse, astfel incat
profesionistul contabil independent sa poata decide daca este corespunzator sa accepte
misiunea. De exemplu, este posibil ca motivele aparente pentru modificarea survenita in
misiune sa nu reflecte in totalitate faptele si este posibil ca acestea sa indice contradictii
cu acel profesionist contabil existent care sa influenteze decizia de a accepta numirea.
Un profesionist contabil existent se afla sub restrictia confidentialitatii. Masura in
care profesionistul contabil independent poate si trebuie sa discute cu profesionistul
contabil propus depinde de natura misiunii si de:
- obtinerea permisiunii clientului de a face acest lucru; sau
- cerintele legale sau etice privind acest tip de comunicari sau prezentari.
In absenta unor instructiuni specifice din partea clientului, profesionistul contabil
existent nu trebuie, in general, sa ofere in mod voluntar informatii despre afacerile
clientului. Circumstantele in care ar putea fi corespunzator sa se divulge informatii
confidentiale sunt prezentate anterior in acest Cod.
Daca se identifica amenintari care sunt, in mod clar, mai mult decat
nesemnificative, trebuie avute in vedere si aplicate masuri de protectie pentru a le elimina
sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
Aceste masuri de protectie pot include:
- discutarea fara retineri a afacerilor clientului cu acel profesionist contabil existent
in intregime ;
- solicitarea profesionistului contabil existent sa ofere informatiile cunoscute cu
privire la orice fapte sau circumstante care, dupa parerea acestuia, ar trebui aduse
la cunostinta profesionistului contabil propus inainte ca acesta sa decida daca
accepta sau nu misiunea;
- atunci cand se raspunde cererilor de a inainta oferte, sa se prezinte in respectiva
oferta ca, inainte de a accepta misiunea, va fi solicitat contactul cu acel profesionist
contabil existent, astfel incat sa se poata cerceta daca exista motive profesionale sau de orice alta natura din cauza carora numirea nu ar trebui acceptata.
Un profesionist contabil independent trebuie, in general, sa obtina permisiunea clientului, de preferabil in scris, de a initia discutiile cu acel profesionist contabil existent. Odata obtinuta permisiunea, profesionistul contabil existent trebuie sa respecte reglementarile legale si de alta natura care guverneaza astfel de cereri. Atunci cand profesionistul contabil existent ofera informatii, acestea trebuie sa fie oferite cu onestitate si fara ambiguitate. Daca profesionistul contabil propus nu reuseste sa comunice cu profesionistul contabil existent, cel propus trebuie sa incerce sa obtina informatii cu privire la orice amenintari posibile prin alte metode, cum ar fi chestionarea partilor terte sau investigatii de fond privind conducerea superioara sau cei insarcinati cu guvernarea clientului.
Atunci cand amenintarile nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea metodelor de protectie, si nu pot fi obtinute, prin alte modalitati, informatii satisfacatoare cu privire la fapte, un profesionist contabil independent trebuie sa refuze misiunea.
Unui profesionist contabil independent i se poate solicita sa realizeze activitati
complementare sau suplimentare fata de activitatea profesionistului contabil existent.
Aceste imprejurari pot da nastere la amenintari potentiale fata de competenta
profesionala si fata de prudenta, amenintari care rezulta din, de exemplu, informatii
incomplete sau lipsa informatiilor. Masurile de protectie fata de aceste amenintari includ
anuntarea profesionistului contabil existent cu privire la activitatea propusa, situatie care
da contabilului existent ocazia de a oferi orice informatii relevante necesare desfasurarii
corespunzatoare a activitatii.
Un profesionist contabil independent trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru a
identifica circumstantele in care ar putea aparea un conflict de interese. Acest tip de
circumstante ar putea genera amenintari la adresa respectarii principiilor fundamentale.
De exemplu, o amenintare la adresa obiectivitatii poate aparea atunci cand un
profesionist contabil independent concureaza direct cu un client sau are o asociere in
participatie sau un acord similar cu un competitor important al clientului. O amenintare la
adresa obiectivitatii sau confidentialitatii poate fi generata si atunci cand un profesionist
contabil independent presteaza servicii pentru clienti ale caror interese sunt in conflict sau
pentru clienti care au o disputa cu privire la aspectul sau tranzactia in cauza.
Un profesionist contabil independent trebuie sa evalueze importanta oricaror
amenintari. Evaluarea include aprecierea, inainte de acceptarea sau continuarea relatiei
sau misiunii specifice cu un client, daca profesionistul contabil independent are interese
de afaceri sau relatii cu acel client sau cu o terta parte care ar putea genera amenintari.
Daca exista si alte amenintari cu exceptia celor nesemnificative, trebuie luate in
considerare si aplicate masurile de protectie necesare pentru a elimina amenintarile sau
pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
In functie de circumstantele care genereaza conflictul, masurile de protectie trebuie, in general sa includa urmatoarele actiuni ale profesionistului contabil independent:
Notificarea clientului cu privire la interesul de afaceri sau la activitatile firmei
care ar putea reprezenta un conflict de interese si obtinerea consimtamantului
clientului de a actiona in asemenea imprejurari;
Notificarea tuturor partilor relevante cu privire la faptul ca profesionistul contabil
independent actioneaza in numele a doua sau mai multe parti intr-un aspect in
privinta caruia interesele lor sunt in conflict si obtinerea consimtamantului
acestora de a actiona astfel;
Notificarea clientului cu privire la faptul ca profesionistul contabil independent
nu actioneaza in mod exclusiv pentru nici un client pentru furnizarea serviciilor
propuse (de exemplu, intr-un sector anume al pietei sau in ceea ce priveste un
anumit serviciu) si obtinerea consimtamantului clientului de a actiona astfel.
De asemenea, trebuie luate in considerare urmatoarele masuri de protectie suplimentare:
Utilizarea unor echipe distincte ale misiunii;
Proceduri de impiedicare a accesului la informatii (de exemplu, o stricta separare fizica a unor astfel de echipe, completarea confidentiala si securizata a datelor);
Indrumari clare pentru membrii echipei misiunii privind aspectele de siguranta si confidentialitate;
Utilizarea acordurilor de confidentialitate semnate de catre angajati si partenerii firmei;
Examinarea regulata a aplicarii masurilor de protectie de catre o persoana
cu experienta si care nu este implicata in misiunile relevante ale clientilor.
Atunci cand un conflict de interese reprezinta o amenintare la adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, inclusiv obiectivitatea, confidentialitatea sau comportamentul profesional, amenintare care nu poate fi eliminata sau redusa la un nivel acceptabil prin aplicarea masurilor de protectie, profesionistul contabil independent trebuie sa concluzioneze ca nu este corespunzator sa accepte o anume misiune sau ca este necesara demisionarea din una sau mai multe misiuni care sunt in conflict. Cand un profesionist contabil independent a solicitat consimtamantul unui client de a actiona pentru o alta parte intr-o problema in care interesele celor doi sunt in conflict, iar acest consimtamant i-a fost refuzat de catre client, atunci acesta nu trebuie sa continue sa actioneze in numele uneia dintre partile implicate in problema care da nastere unui conflict de interese.
Situatiile in care un profesionist contabil independent este solicitat sa ofere o a
doua opinie cu privire la aplicarea standardelor sau principiilor de contabilitate, raportare
sau a altor standarde sau principii in anumite circumstante sau anumitor tranzactii de
catre o companie sau o entitate care nu este un client curent, sau in numele acesteia, pot
genera amenintari fata de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate
exista o amenintare fata de competenta profesionala si fata de prudenta in circumstante
in care o a doua opinie nu se bazeaza pe acelasi set de fapte ca cel pe care il are la
dispozitie profesionistul contabil existent, sau se bazeaza pe probe necorespunzatoare.
Importanta amenintarii va depinde de circumstantele cererii si de alte fapte si declaratii
disponibile, relevante pentru exprimarea unui rationament profesional.
Atunci cand este solicitat sa ofere o astfel de opinie, un profesionist contabil
independent trebuie sa evalueze importanta amenintarilor si, daca acestea sunt altfel
decat nesemnificative, trebuie avute in vedere si aplicate masurile de protectie necesare
pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de
protectie pot include obtinerea permisiunii clientului de a contacta contabilul existent,
descrierea, in cadrul comunicarii cu acel client, a limitarilor aferente oricarei opinii si
furnizarea unei copii a opiniei profesionistului contabil existent.
Daca entitatea sau compania ce solicita opinia nu va permite comunicarea cu acel
profesionist contabil existent, un profesionist contabil independent trebuie sa evalueze
daca, in circumstantele date este corespunzator sa ofere opinia ceruta.
Atunci cand incepe negocierile privind serviciile profesionale, un profesionist
contabil independent poate percepe orice onorariu pe care il considera corespunzator.
Faptul ca un profesionist contabil independent percepe un onorariu mai mic decat altul nu
este, in sine, ne-etic; cu toate acestea, pot exista amenintari fata de conformitatea cu
principiile fundamentale care apar din nivelul onorariului perceput. De exemplu, o
amenintare cauzata de interesul propriu fata de competenta profesionala si fata de
prudenta este generata daca respectivul onorariu perceput este atat de mic incat ar putea
fi dificil sa se realizeze misiunea in conformitate cu standardele tehnice si profesionale
aplicabile.
Importanta unor astfel de amenintari depinde de factori cum ar fi nivelul onorariului
perceput si serviciile pentru care se aplica. Tinand cont de aceste potentiale amenintari,
trebuie avute in vedere si aplicate masurile de protectie necesare pentru a le elimina sau
pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Masurile de protectie care pot fi aplicate includ:
. Atragerea atentiei clientului cu privire la conditiile misiunii si, in special, cu
privire la baza pe care sunt percepute comisioanele si cu privire la ce servicii
sunt acoperite de comisionul perceput.
. Alocarea timpului si personalului calificat necesare pentru realizarea sarcinii.
Comisioanele contingente sunt adesea utilizate pentru anumite tipuri de misiuni de
alta natura decat cele de certificare. Totusi, ele pot genera, in anumite circumstante,
amenintari fata de respectarea principiilor fundamentale. Ele ar putea genera o
amenintare a obiectivitatii de catre interesul propriu. Importanta acestor amenintari
depinde de factori precum
- natura misiunii.
- gama valorilor posibile ale onorariului.
- baza pentru determinarea onorariului.
- daca rezultatul tranzactiei este examinat de o terta parte independenta.
Importanta unor astfel de amenintari trebuie evaluata si, daca acestea sunt altfel decat nesemnificative, trebuie avute in vedere si aplicate masurile de protectie necesare
pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de
protectie pot include:
. un pre-contract scris cu clientul privind baza de remunerare.
. prezentarea pentru grupul tinta de utilizatori a activitatii realizate de catre
profesionistul contabil independent si a bazei de remunerare.
. politici si proceduri de control al calitatii.
. examinarea de catre o terta parte obiectiva a activitatii realizate de catre
profesionistul contabil independent.
Atunci cand un profesionist contabil independent solicita noi misiuni prin publicitate
sau alte tipuri de marketing, pot exista amenintari la adresa conformitatii cu principiile
fundamentale. De exemplu, o amenintare de catre interesul propriu a conformitatii cu
principiul comportamentului profesional este generata daca serviciile, realizarile sau
produsele sunt promovate intr-un mod care este inconsecvent cu acest principiu.
Un profesionist contabil independent nu trebuie sa compromita profesia atunci
cand promoveaza serviciile profesionale. Profesionistul contabil independent trebuie sa fie
onest si loial si nu trebuie:
. Sa exagereze calitatea serviciilor oferite, a calificarilor detinute sau a experientei
castigate.
. Sa faca referiri compromitatoare la comparatii nefundamentate cu activitatea
altora.
Daca profesionistul contabil independent are indoieli cu privire la caracterul
adecvat al unei anumite forme de publicitate sau promovare, profesionistul contabil
independent trebuie sa se consulte cu organismul profesional relevant.
Profesionistii contabili pot face uz numai de titlurile sau diplomele eliberate de stat
sau de scoli sau institutii de invatamant atestate legal.
In intelesul prezentului Cod termenii specifici au urmatoarea semnificatie:
prin 'Publicitate' se intelege comunicarea catre public a informatiilor asupra
serviciilor oferite sau a calificarilor pe care le poseda un profesionist
contabil, in scopul obtinerii de lucrari;
'Anuntul' este comunicarea catre public a unor fapte privind un profesionist
contabil, care nu sunt destinate pentru promovarea acestui profesionist sau
a societatii sale;
'Oferta', directa sau indirecta, este concretizata in demersurile facute pe
langa un eventual client, in scopul de a-i propune servicii profesionale.
In intelesul enuntat la paragraful anterior, publicitatea si oferta sunt permise
exclusiv pentru liber-profesionistii contabili - membrii activi ai Corpului.
Sunt interzise:
- inserarile personale facute in presa, in publicatiile profesionale sau altele, prin
scrisori, afise, circulare, reclame, cinema, TV, radio-difuziune si, in general, toate
procedeele publicitare, atunci cand acestea folosesc comparatii cu alti membri sau
prin modul de prezentare si continut aduc prejudicii in vreun fel altor membri;
- oferta, atunci cand prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife
reduse sau alte avantaje, precum si cand face in vreun fel uz de un mandat politic
sau de o misiune sau functie administrativa.
Anunturile sunt permise in urmatoarele cazuri:
a) anunturile in presa cu conditia sa nu contravina regulilor de etica profesionala,
trebuind de asemenea:
sa aiba un caracter sobru si informativ;
sa respecte un format corespunzator pentru fiecare publicatie;
b) inserarea in presa locala a unor avize informand publicul despre o prima
deschidere de cabinet sau schimbare de adresa;
c) inserarile in anuare, carti de telefon, cataloage de firme etc. sunt autorizate cu conditia de a fi limitate la indicarea informatiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul.
Se pot tipari brosuri de prezentare a cabinetului sau a societatii de expertiza ce se
vor distribui elevilor, studentilor sau candidatilor la un post oferit de acestea sau clientilor;
brosura va trebui sa cuprinda, obligatoriu, informatii despre istoricul, principiile de
comportament, lucrarile executate, numele si prenumele clientilor, modalitatea de
recrutare, formarea si evolutia in cariera a membrilor cabinetului sau societatii.
Profesionistii contabili pot folosi emblema Corpului pe hartia cu antet destinata corespondentei.
Emblema Corpului este compusa din:
- o carte-registru, simbolizand insemnul profesiei;
- un caduceu - toiagul de crainic al zeului Hermes, avand ca insemn divin doi serpi incolaciti, pretuit in Grecia antica, ca avand valoare de simbol diplomatic; emblema Corpului simbolizeaza rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care il are atunci cand reda imaginea fidela,
corecta si completa a patrimoniului contabilizat sau expertizat;
- deviza 'Stiinta, Independenta, Moralitate' - atribute esentiale ale exercitarii profesiei.
Consiliul Superior si Consiliile filialelor pot efectua sau autoriza efectuarea oricarei
publicitati colective pe care o considera utila, in interesul profesiei.
Detaliile si modalitatile de aplicare a dispozitiilor referitoare la marketing-ul
serviciilor profesionale sunt reglementate prin hotarari ale Consiliului Superior.
Este posibil ca unui profesionist contabil independent sau unui afin sau unei rude
apropiate a acestuia sa i se ofere cadouri sau ospitalitate din partea unui client. O astfel
de oferta genereaza amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. De
exemplu, amenintari ale obiectivitatii de catre interesul propriu pot fi create daca este
acceptat un cadou din partea unui client; amenintari ale intimidarii la adresa obiectivitatii
pot aparea din divulgarea in public a unor astfel de oferte.
Importanta unor astfel de amenintari depinde de natura, valoarea si interesul din
spatele ofertei. Atunci cand sunt oferite unui profesionist contabil independent cadouri si
ospitalitate pe care o terta parte credibila le-ar considera in mod clar nesemnificative,
acesta poate concluziona ca oferta este facuta in cursul normal al afacerilor, fara intentia
specifica de a influenta luarea deciziilor sau de a obtine informatii. In astfel de cazuri,
profesionistul contabil independent poate concluziona, in general, ca nu exista o
amenintare importanta la adresa conformitatii cu principiile fundamentale.
Daca este clar ca amenintarile evaluate nu sunt nesemnificative, trebuie avute in
vedere si aplicate masurile de protectie necesare pentru a le elimina sau pentru a le
reduce la un nivel acceptabil. Atunci cand amenintarile nu pot fi eliminate sau reduse la
un nivel acceptabil prin aplicarea masurilor de protectie, un profesionist contabil
independent nu trebuie sa accepte o astfel de oferta.
Un profesionist contabil independent trebuie sa aiba in vedere, atunci cand ofera
orice servicii profesionale, daca exista amenintari la adresa conformitatii cu principiule
fundamental al obiectivitatii care rezulta din interese in relatiile cu un client sau cu
directori, functionari sau angajati. De exemplu, o amenintare a obiectivitatii de catre
familiaritate poate fi generata de o relatie de familie, relatie apropiata personala sau
relatie de afaceri.
Un profesionist contabil independent care ofera un serviciu de audit trebuie sa fie
independent fata de clientul auditarii. Independenta de fapt si de drept este necesara
pentru a permite profesionistului contabil independent sa exprime o opinie, si sa fie
perceput ca exprimand o concluzie neafectata de erori, conflict de interese sau influenta
necorespunzatoare a altor parti.
Indrumarile specifice privind cerintele de independenta pentru profesionistii
contabili independenti atunci cand realizeaza o misiune de audit sunt tratare in sectiunea
'IndependenTa - misiuni de certificare'.
Existenta amenintarilor la adresa obiectivitatii in oferirea oricarui serviciu
profesional va depinde de circumstantele particulare ale misiunii si de natura activitatii pe
care profesionistul contabil independent o realizeaza.
Un profesionist contabil independent trebuie sa evalueze importanta amenintarilor
identificate, si, daca acestea nu sunt nesemnificative, trebuie avute in vedere si aplicate
masurile de protectie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel
acceptabil. Astfel de masuri de protectie pot include:
. Retragerea din echipa misiunii.
. Proceduri de supraveghere.
. Terminarea relatiei financiare sau de afaceri care genereaza amenintarea.
. Discutarea problemei cu nivelurile superioare ale conducerii firmei.
. Discutarea problemei cu cei insarcinati cu guvernarea clientului.
In cazul unei misiuni de audit este in interesul public si, prin urmare, stipulat de
prezentul Cod Etic, ca membrii echipelor de audit, ai firmelor si, atunci cand este aplicabil,
ai firmelor din grup sa fie independenti fata de clientii de audit.
Misiunile de audit au ca scop sporirea increderii utilizatorilor cu privire la rezultatul
unei evaluari sau a unei masurari a unui aspect in conformitate cu o serie de criterii.
Cadrul general international pentru Misiunile de audit (Cadrul general de audit), emis de
Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Certificare, descrie obiectivele si
elementele misiunilor de audit si identifica misiunile la care se aplica Standardele
Internationale de Audit (ISA), Standardele Internationale privind misiunile de examinare
(ISRE), Standardele internationale privind misiunile de asigurare (ISAE) si Standardele
Internationale privind misiunile conexe (ISRS). Pentru o descriere a elementelor si
obiectivelor unei misiuni de audit trebuie sa se faca referiri la Cadrul General de
Asigurare.
Independenta implica:
Independenta de spirit (de drept). Starea de spirit care permite emiterea unei opinii fara a fi afectat de influente care compromit judecata profesionala si care permite individului sa actioneze cu integritate, sa-si exercite obiectivitatea si scepticismul profesional.
Independenta in aparenta (de fapt). Evitarea faptelor si a situatiilor care sunt atat
de importante incat o terta parte informata si rezonabila, care cunoaste toate informatiile
relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate, ar concluziona in mod rezonabil ca
integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al
echipei de certificare au fost compromise.
Multe circumstante diferite sau combinatii de circumstante pot fi relevante si, prin
urmare, este imposibil sa se defineasca fiecare situatie care poate genera amenintari la
adresa independentei si sa se specifice masurile de protectie corespunzatoare pentru a
reduce aceste amenintari. In plus, natura misiunilor de certificare poate fi diferita si, prin
urmare, pot exista diferite tipuri de amenintari care sa necesite aplicarea unor anumite
masuri de protectie. Un cadru general conceptual care sa stipuleze mai degraba ca
firmele si membrii echipelor de certificare sa identifice, sa evalueze si sa solutioneaza
amenintarile la adresa independentei, decat sa respecte un set de reguli specifice, care
pot fi arbitrare, este, prin urmare, in interesul public.
Membrii echipelor misiunilor, ai firmelor si ai firmelor din grup trebuie sa aplice cadrul general conceptual din Sectiunea 100 acelor circumstante specifice luate in considerare. In plus fata de identificarea relatiilor dintre firma, firmele din grup dintre membrii echipei misiunii si clientul misiunii, trebuie evaluat daca relatiile dintre persoanele din afara echipei misiunii si clientul misiunii genereaza o amenintare la adresa independentei.
Exemplele prezentate in aceasta sectiune sunt menite sa ilustreze aplicarea
cadrului general conceptual si nu sunt menite sa fie, sau nu trebuie interpretate ca fiind o
lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care ar putea genera amenintari la adresa
independentei. Prin urmare, nu este suficient ca un membru al echipei de audit, o firma
sau o firma din retea sa respecte pur si simplu exemplele prezentate, mai degraba ei ar
trebui sa aplice cadrul fiecarui caz specific cu care se confrunta.
Natura amenintarilor la independenta si masurile de protectie aplicabile necesare
pentru a elimina amenintarile sau pentru a le aduce la un nivel acceptabil difera
depinzand de caracteristicile misiunii individuale de audit: daca este o misiune de audit a
situatiilor financiare sau un alt tip de misiune de certificare; in cel din urma caz, scopul,
informatia privind subiectul cheie si utilizatorii tinta ai raportului. O firma ar trebui prin
urmare sa evalueze circumstantele relevante, natura misiunii de audit si amenintarile la
independenta atunci cand decide daca este potrivit sau nu sa accepte sau sa continue o
misiune si cand decide natura masurilor de protectie necesare si a faptului daca un
anumit individ ar trebui sa fie membru al echipei de audit.
Misiunile de audit bazate pe situatiile financiare sunt relevante pentru o gama larga
de utilizatori potentiali; prin urmare, in plus fata de independenta de drept, independenta
de fapt este foarte semnificativa. In consecinta, pentru clientii auditului situatiilor
financiare, membrii echipei de certificare, firma si firmele din retea se cere sa fie independenti fata de clientul auditului situatiilor financiare. Astfel de cerinte de independenta includ interziceri privind anumite relatii dintre membrii echipei de certificare si directori, functionari si angajati ai clientului care se afla in pozitia de a exercita influenta directa si semnificativa asupra informatiei din aspectul cheie (situatiile financiare). De asemenea, ar trebui acordata atentie faptului ca amenintarile la independenta sunt semnificativa asupra subiectului in cauza performanta in pozitia de a exercita influenta directa si create de catre relatii cu angajatii clientului aflati(pozitia financiara, financiara si fluxurile de trezorerie).
Intr-o misiune de certificare bazata pe declaratii in care clientul nu este un client al
auditului situatiilor financiare, li se cere membrilor echipei de certificare si firmei sa fie
independenti de clientul certificarii (partea responsabila, care este responsabila pentru
informatia din subiectul in cauza si care poate fi responsabil si pentru subiectul in cauza).
Astfel de cerinte de independenta includ interziceri privind anumite relatii dintre membrii
echipei de certificare si directori, functionari si angajati ai clientului care se afla in pozitia
de a exercita influenta directa si semnificativa asupra informatiei din aspectul cheie. De
asemenea, ar trebui acordata atentie si asupra faptului ca amenintarile la independenta
sunt create de catre relatii cu angajatii clientului aflati in pozitia de a exercita influenta
directa si semnificativa asupra subiectului cheie. Ar trebui de asemenea sa fie acordata
atentie oricaror amenintari despre care firma are motive sa creada ca sunt generate de
catre interesele firmei de retea si relatiile acesteia.
In majoritatea misiunilor de certificare bazate pe declaratii, care nu sunt misiuni de
audit al situatiilor financiare, partea responsabila raspunde pentru subiectul in cauza si
pentru informatiile din acesta. Totusi, in anumite misiuni, partea responsabila s-ar putea
sa nu raspunda si pentru subiectul in cauza. De exemplu, atunci cand un profesionist
contabil in practica publica este angajat pentru a efectua o misiune de certificare pe un
raport pe care un consultant de mediu l-a intocmit privind practicile de dezvoltare durabila
ale companiei, raport care urmeaza a fi distribuit utilizatorilor tinta, consultantul de mediu
este partea responsabila pentru informatia din subiectul cheie dar compania este
responsabila pentru subiectul cheie (practicile de dezvoltare durabila).
In misiunile de certificare bazate pe declaratii care nu sunt misiuni de auditare a
situatiilor financiare, atunci cand partea responsabila este responsabila pentru informatia
din subiectul in cauza, dar nu si pentru subiectul in cauza, membrilor misiunii de
certificare si celor din firma li se cere sa fie independenti fata de partile responsabile
pentru informatia din subiectul in cauza (clientul certificarii). In plus, ar trebui acordata
atentie oricaror amenintari despre care firma are motive sa creada ca au fost create de
catre interese si relatii intre un membru al echipei de certificare, firma, o firma de retea si
partea responsabila pentru subiectul in cauza.
Intr-o misiune de certificare de raportare directa membrilor echipei de certificare si
firmei li se cere sa fie independenti de clientul certificarii (partea responsabila pentru
subiectul in cauza).
In anumite misiuni de certificare, fie ca sunt bazate pe declaratii, fie cu raportare
directa care nu sunt misiuni de auditare a situatiilor financiare s-ar putea sa existe mai
multe parti responsabile. In astfel de misiuni, atunci cand se determina daca este
necesara aplicarea prevederilor din aceasta sectiune fiecarei parti responsabile, s-ar
putea ca firma sa tina cont de faptul ca un interes sau o relatie intre firma sau un membru
al echipei de certificare, si o parte responsabila ar putea sa dea nastere la o amenintare
la adresa independentei care nu este nesemnificativa in contextul informatiei din subiectul
cheie. Aceasta va lua in considerare factori cum ar fi:
- Importanta informatiei legate de aspectul cheie (sau aspectul cheie in sine)
pentru care partea responsabila respectiva este responsabila; si
- Gradul de interes public care este asociat cu misiunea.
Daca firma determina faptul ca amenintarea la independenta creata de catre o
astfel de relatie cu o anumita parte responsabila ar fi in mod cert nesemnificativa s-ar
putea sa nu fie necesara aplicarea tuturor prevederilor acestei sectiuni acelei parti responsabile.
Amenintarile si masurile de protectie identificate in aceasta sectiune sunt in
general discutate in contextul intereselor sau relatiilor dintre firma, firmele din retea,
membrii echipei de certificare si clientul certificarii. In cazul unui client de audit al situatiilor
financiare care este o entitate cotata, firma si orice firma din retea sunt solicitate sa
analizeze interesele si relatiile care implica entitatile afiliate clientului. In mod ideal, aceste
entitati si interesele si relatiile trebuie sa fie identificate inainte. Pentru toti ceilalti clienti de
certificare, atunci cand echipa de certificare are motive sa creada ca o entitate legata a
unui astfel de client de certificare este relevanta pentru evaluarea independentei firmei
clientului, echipa de certificare trebuie sa analizeze acea entitate legata atunci cand
evalueaza independenta si cand aplica masurile de protectie corespunzatoare.
Evaluarea amenintarilor la adresa independentei si activitatile ulterioare trebuie sa
fie sustinute de probele obtinute inainte de acceptarea misiunii si in timpul desfasurarii
acesteia. Obligatia de a face o astfel de evaluare si de a intreprinde actiuni apare atunci
cand o firma, o firma din retea sau un membru al echipei de certificare cunoaste sau ar
putea in mod rezonabil sa cunoasca circumstantele sau relatiile care ar putea compromite
independenta. Ar putea exista ocazii in care firma, firma din retea sau o persoana incalca
neintentionat prevederile acestei sectiuni. Daca apare o astfel de incalcare, aceasta nu
compromite in general independenta cu privire la un client de certificare, cu conditia ca
firma sa aiba implementate politici si proceduri adecvate de control al calitatii pentru
promovarea independentei si, odata descoperita, incalcarea sa fie corectata prompt si sa
fie aplicate masurile de protectie necesare.
In aceasta sectiune se fac referiri la amenintarile importante si la cele clar
nesemnificative pentru evaluarea independentei. La analizarea semnificatiei unei anumite
probleme, trebuie sa fie luati in considerare atat factorii calitativi, cat si cei cantitativi. O
problema trebuie sa fie considerata ca fiind in mod clar nesemnificativa numai daca se
ajunge la concluzia ca este atat comuna, cat si lipsita de consecinte.
Obiectivul acestei sectiuni este acela de a asista firmele si membrii echipelor de
certificare pentru:
- Identificarea amenintarilor la adresa independentei;
- A evalua daca aceste amenintari sunt in mod clar nesemnificative; si
- In cazurile in care amenintarile nu sunt in mod clar nesemnificative, identificarea
si aplicarea masurilor de protectie adecvate pentru eliminarea sau reducerea
amenintarilor la un nivel acceptabil.
Trebuie sa se acorde intotdeauna atentie concluziei de inacceptabilitate la care a
ajuns un tert informat si rezonabil, care cunoaste toate informatiile relevante. In situatiile
in care nu sunt disponibile masuri de protectie pentru reducerea amenintarilor la un nivel
acceptabil, singurele actiuni posibile sunt acelea de a elimina activitatile sau interesele
care genereaza amenintarea sau refuzul de a accepta sau continua misiunea de certificare.
Aceasta sectiune se incheie cu o anexa care cuprinde cateva exemple privind modul in care aceasta abordare conceptuala a independentei trebuie sa se aplice circumstantelor si relatiilor specifice. Exemplele prezinta amenintari la adresa independentei care pot fi generate de circumstante si relatii specifice. Rationamentul profesional este utilizat pentru determinarea masurilor de protectie adecvate pentru eliminarea amenintarilor la adresa independentei sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. In unele exemple, amenintarile la adresa independentei sunt atat de semnificative incat singurele actiuni posibile sunt acelea de a elimina activitatile sau interesele care pot genera amenintarea sau de a refuza acceptarea sau continuarea misiunii de certificare. In alte exemple, amenintarea poate fi eliminata sau redusa la un nivel acceptabil prin aplicarea masurilor de protectie. Nu se intentioneaza ca exemplele
sa fie exhaustive.
Unele exemple din anexa la aceasta sectiune indica modul in care se aplica cadrul
intr-o misiune de audit al situatiilor financiare pentru o entitate cotata. Atunci cand o
organizatie membra decide sa nu faca diferenta intre entitatile cotate si alte entitati,
exemplele care sunt legate de misiunile de audit al situatiilor financiare pentru entitatile
cotate ar trebui sa fie luate in considerare pentru aplicarea asupra tuturor misiunilor de
audit al situatiilor financiare.
Atunci cand se identifica amenintarile care nu sunt in mod clar nesemnificative, iar firma decide sa accepte sau sa continue misiunea de certificare, decizia trebuie sa fie documentata. Documentatia trebuie sa includa o descriere a amenintarilor identificate si a masurilor de protectie aplicate pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil.
Evaluarea importantei oricaror amenintari la adresa independentei si a masurilor
de protectie necesare pentru reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil ia in considerare interesul public. Unele entitati pot fi de interes public deoarece, ca urmare a activitatilor lor, a dimensiunii lor sau a statutului lor corporativ, au o mai mare varietate de actionari.
Exemplele de astfel de entitati pot include companiile cotate, institutiile de credit,
companiile de asigurari si fondurile de pensii. Din cauza puternicului interes public in
situatiile financiare ale entitatilor cotate, unele paragrafe din aceasta sectiune trateaza
probleme suplimentare care sunt relevante pentru auditul situatiilor financiare ale
entitatilor cotate. Trebuie sa se acorde atentie aplicarii cadrului general in legatura cu
auditul situatiilor financiare ale entitatilor cotate fata de alti clienti de audit al situatiilor
financiare care ar putea fi importante pentru interesul public.
Comitetele de audit au un rol important in guvernarea corporativa atunci cand sunt
independente in raport cu conducerea clientului si pot asista Consiliul Director in
ajungerea la concluzia ca o firma este independenta in indeplinirea rolului sau de audit.
Ar trebui sa existe o comunicare permanenta intre firma si comitetul de audit (sau alt
organism de guvernare daca nu exista un comitet de audit) al entitatilor cotate cu privire la
relatii si alte probleme care ar putea, in opinia firmei, sa ameninte independenta.
Firmele trebuie sa-si stabileasca politici si proceduri legate de comunicarile privind
independenta cu comitetele de audit sau cu alte persoane insarcinate cu guvernarea
clientului. In cazul auditului situatiilor financiare ale entitatilor cotate, firma trebuie sa
comunice oral si in scris, cel putin anual, toate relatiile si alte probleme dintre firma,
firmele din retea si clientul de audit al situatiilor financiare pe care rationamentul
profesional al firmei le poate considera ca afecteaza independenta. Problemele care vor fi
comunicate variaza in functie de circumstanta si trebuie sa fie stabilite de catre firma, dar
in general, trebuie sa trateze aspectele importante identificate in aceasta sectiune.
Membrii echipei de certificare si firma trebuie sa fie independenti de clientul de
certificare in timpul perioadei misiunii de certificare. Perioada misiunii incepe atunci cand
echipa de certificare incepe sa presteze servicii de certificare si se termina odata cu
publicarea raportului de certificare, cu exceptia cazului in care misiunea de certificare are
o natura recurenta. Daca misiunea de certificare se preconizeaza a se repeta, perioada
misiunii de certificare se termina cu notificarea de oricare dintre parti a terminarii relatiei
profesionale sau a publicarii raportului de certificare, oricare are loc mai tarziu.
In cazul misiunii de audit al situatiilor financiare, perioada misiunii include perioada
acoperita de situatiile financiare raportate de catre firma. Atunci cand o entitate devine un
client de audit al situatiilor financiare in timpul sau dupa perioada acoperita de situatiile
financiare pe care le va raporta firma, firma va analiza daca pot fi generate amenintari
asupra independentei de catre:
- Relatiile financiare sau de afaceri cu clientul de audit in timpul sau dupa perioada
acoperita de situatiile financiare, dar inainte de acceptarea misiunii de audit al
situatiilor financiare; sau
- Serviciile anterioare prestate catre clientul de audit.
In mod similar, in cazul unei misiuni de certificare care nu este o misiune de audit
al situatiilor financiare, firma trebuie sa analizeze daca relatiile financiare sau de afaceri
sau serviciile anterioare pot genera amenintari la adresa independentei.
Daca se presteaza un alt serviciu in afara celui de certificare pentru clientul de
audit al situatiilor financiare in timpul sau dupa perioada acoperita de situatiile financiare
dar inainte de inceperea serviciilor profesionale legate de auditul situatilor financiare, iar
serviciul va fi interzis in timpul perioadei misiunii de audit, trebuie sa se analizeze
amenintarile la adresa independentei, daca exista, care sa rezulte din serviciul respectiv.
Daca amenintarea nu este in mod clar nesemnificativa, masurile de protectie trebuie sa
fie analizate si aplicate ca fiind necesare pentru reducerea amenintarii la un nivel
acceptabil.
Astfel de masuri de protectie pot include:
. Discutarea problemelor de independenta legate de prestarea de alte servicii in
afara de cele de certificare cu cei insarcinati cu guvernarea clientului, cum ar fi
comitetul de audit;
. Obtinerea recunoasterii clientului asupra responsabilitatii pentru rezultatele altor
servicii in afara celor de certificare;
. Interzicerea personalului care a prestat alte servicii in afara celor de certificare de a participa la misiunea de audit a situatiilor financiare; si
. Angajarea unei alte firme pentru revizuirea rezultatelor altor servicii in afara celor
de certificare sau angajarea unei alte firme pentru a presta din nou alte servicii in
afara celor de certificare, in masura necesara pentru a-i da posibilitatea de a-si
asuma responsabilitatea acelui serviciu.
Un alt serviciu decat cel de certificare prestat pentru un client de audit necotat
pentru situatiile financiare nu va prejudicia independenta firmei atunci cand clientul devine
o entitate cotata, cu conditia ca:
(a) Alt serviciu in afara celui de certificare prestat anterior sa fie permis conform
acestei sectiuni pentru clientii necotati de audit al situatiilor financiare;
(b) Serviciul va fi incheiat intr-o perioada rezonabila de timp in care clientul devine
o entitate cotata, daca este permis conform acestei sectiuni pentru clientii de audit
al situatiilor financiare care sunt entitati cotate; si
(c) Firma a implementat masuri de protectie adecvate pentru eliminarea
amenintarilor la adresa independentei care sunt generate de serviciile anterioare
sau pentru reducerea acestora pana la un nivel acceptabil.
EXEMPLE PRIVIND MODUL DE ABORDARE CONCEPTUALA A
INDEPENDENTEI IN CIRCUMSTANTE SPECIFICE
(Anexa la secTiunea Independenta misiunii de certificare)
Introducere
Urmatoarele exemple descriu circumstantele specifice si relatiile care pot genera
amenintari la adresa independentei. Exemplele descriu potentialele amenintari generate
si masurile de protectie adecvate pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel
acceptabil in fiecare circumstanta. Exemplele nu sunt exhaustive. In practica, firma,
firmele in retea si membrii echipei de certificare vor fi solicitati sa stabileasca implicatiile
unor circumstante si relatii similare, dar diferite si sa determine daca pot fi aplicate masuri
de protectie, incluzand masurile de protectie din paragrafele anterioare, pentru a
raspunde in mod satisfacator amenintarilor la adresa independentei.
Unele exemple trateaza clientii de audit in timp ce altele trateaza clientii certificarii
care nu sunt clienti de audit al situatiilor financiare. Exemplele ilustreaza cum trebuie sa
fie aplicate masurile de protectie pentru a indeplini cerintele pentru membrii echipei de
certificare, pentru firma si firmele in retea pentru ca acestea sa fie independente fata de
un client de audit al situatiilor financiare si pentru ca membrii echipei de certificare si firma
sa fie independenti fata de un client al certificarii care nu este un client de audit al
situatiilor financiare. Exemplele nu includ rapoartele de certificare pentru un client al
certificarii de non-audit a caror utilizare este restrictionata in mod expres de catre
utilizatori identificati. In cazul unor astfel de misiuni, membrii echipei de certificare, rudele
de gradul intai si afinii acestora trebuie sa fie independenti fata de clientul certificarii. Mai
mult, firma nu trebuie sa detina un interes financiar important, direct sau indirect, in
clientul certificarii.
Exemplele ilustreaza cum se aplica cadrul general pentru clientii de audit al
situatiilor financiare si pentru alti clienti de certificare. Exemplele trebuie sa fie citite in
conjunctura cu paragrafele care explica faptul ca, in majoritatea misiunilor de certificare,
exista o parte responsabila care cuprinde si clientul de certificare.
Totusi, in unele misiuni de certificare, exista doua parti responsabile. In astfel de circumstante, trebuie sa se ia in considerare amenintarile despre care firma are motive sa creada ca pot fi create de interesele si relatiile dintre un membru al echipei de certificare, firma, o firma din retea si partea responsabila cu problema respectiva.
Interpretarea din aceasta anexa ofera indrumari suplimentare privind aplicarea
cerintelor legate de independenta cuprinse in aceasta sectiune pentru misiunile de
certificare care nu reprezinta misiuni de audit al situatiilor financiare.
Un interes financiar intr-un client al certificarii poate genera o amenintare de
interes propriu. In evaluarea importantei amenintarii si a masurilor de protectie adecvate
care urmeaza sa fie aplicate pentru a elimina amenintarea sau pentru a o reduce pana la
un nivel acceptabil, este necesar sa se examineze natura interesului financiar. Aceasta
include o evaluare a rolului persoanei care detine interesul financiar, importanta
interesului financiar si tipul acestuia (direct sau indirect).
Atunci cand se evalueaza tipul interesului financiar, trebuie sa se ia in considerare
faptul ca interesele financiare pot varia de la interese in care persoana nu are nici un
control asupra vehiculului investitiei sau a interesului financiar detinut (de exemplu, un
fond mutual, un fond inchis de investitii sau un vehicul intermediar similar) pana la acelea
in care persoana detine controlul asupra interesului financiar (de exemplu, ca
administrator) sau este capabil sa influenteze deciziile privind investitia. Atunci cand se
evalueaza importanta oricarei amenintari la adresa independentei, este important sa se ia
in considerare gradul de control sau influenta care poate fi exercitata asupra
intermediarului, a interesului financiar detinut, sau a unei strategii de investitie. Atunci
cand exista control, interesul financiar trebuie considerat ca fiind direct. Invers, atunci
cand detinatorul interesului financiar nu are nici o capacitate de a exercita un astfel de
control, interesul financiar trebuie considerat ca fiind indirect.
Prevederi aplicabile tuturor clientilor certificarii.
Daca un membru al echipei de certificare, sau ruda de gradul I detine un interes
financiar direct, sau un interes financiar indirect important in clientul certificarii,
amenintarea de interes propriu generata va fi atat de importanta incat singurele masuri de
protectie disponibile pentru a elimina amenintarea sau pentru a o reduce la un nivel
acceptabil ar fi:
. sa se cedeze interesul financiar direct inainte ca persoana sa devina membru al
echipei de certificare;
. sa se cedeze in totalitate interesul financiar indirect sau sa se cedeze o valoare
suficienta din acesta astfel incat interesul ramas sa nu mai fie important, inainte ca
persoana sa devina membru al echipei de certificare; sau
. sa se elimine membrul echipei de certificare din misiunea de certificare.
Daca un membru al echipei de certificare, sau o ruda de gradul I a acestuia
primeste, de exemplu sub forma unei mosteniri, a unui cadou sau ca rezultat al unei
fuziuni, un interes financiar direct sau indirect important in clientul certificarii, se va genera
o amenintare de interes propriu. Urmatoarele masuri de protectie trebuie aplicate pentru a
elimina amenintarea sau pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil:
. Sa se cedeze interesul financiar la data convenabila cea mai apropiata; sau
. sa se elimine membrul echipei de certificare din misiunea de certificare.
Pe parcursul perioadei dinaintea cedarii interesului financiar sau a eliminarii individului din echipa de certificare, trebuie sa se ia in considerare daca sunt necesare
masuri de protectie suplimentare in scopul reducerii amenintarii pana la un nivel
acceptabil. Astfel de masuri de protectie ar putea include:
. discutarea problemei cu cei insarcinati cu guvernarea, cum ar fi comitetul de audit; sau
. implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca realizata
sau pentru a acorda consultanta, dupa cum este necesar.
Atunci cand un membru al echipei de certificare cunoaste faptul ca un afin detine
un interes financiar direct sau indirect important in clientul certificarii, poate aparea o
amenintare de interes personal. In evaluarea importantei oricarei amenintari, trebuie sa se
ia in considerare natura relatiei dintre membrul echipei de certificare si afin precum si
importanta interesului financiar. Odata ce a fost evaluata importanta amenintarii, trebuie
luate in considerare si aplicate masuri de protectie, dupa cum este necesar. Astfel de
masuri de protectie ar putea include:
. Afinul va ceda intregul interes financiar sau o parte suficienta din acesta la data
convenabila cea mai apropiata;
. discutarea problemei cu cei insarcinati cu guvernarea, cum ar fi comitetul de
audit;
. implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a luat parte la misiunea
de certificare, pentru a revizui munca efectuata de catre membrul echipei de
certificare al carui afin este implicat, sau pentru a acorda consultanta, dupa cum
este necesar; sau
. indepartarea persoanei respective din misiunea de certificare.
Atunci cand o firma sau un membru al echipei de certificare detine un interes
financiar direct sau indirect important in clientul de certificare ca administrator, poate
aparea o amenintare de interes personal prin posibila influenta a administratorului asupra
clientului de certificare. In consecinta, un astfel de interes trebuie sa fie detinut numai
atunci cand:
- membrul echipei de certificare, o ruda de gradul I si firma nu sunt beneficiari ai depozitului;
- interesul detinut de catre fond in clientul de certificare nu este important pentru fond;
- fondul nu poate exercita o influenta semnificativa asupra clientului de certificare; si
- membrul echipei de certificare sau firma nu are o influenta semnificativa asupra nici
unei decizii cu privire la investitii ce implica un interes financiar in clientul de certificare.
Este necesar sa se analizeze daca o amenintare de interes propriu poate fi
generata de catre interesele financiare ale persoanelor din afara echipei de certificare, ale
rudelor de gradul I si ale afinilor acestora. Astfel de persoane ar include:
- parteneri si rudele lor de gradul I, care nu sunt membri ai echipei de certificare;
- parteneri si angajati din conducere care furnizeaza clientului certificarii servicii de
non-certificare; si
persoane care au o relatie personala apropiata cu un membru al echipei de certificare.
Daca interesele detinute de catre astfel de persoane pot genera o amenintare de
interes propriu va depinde de factori precum:
- structura organizatorica, operationala si de raportare a firmei; si
- natura relatiei dintre persoana respectiva si membrul echipei de certificare.
Trebuie evaluata importanta amenintarii si, daca amenintarea nu este
nesemnificativa in mod clar, trebuie luate in considerare si aplicate masuri de protectie
asa cum este necesar pentru a reduce amenintarea pana la un nivel acceptabil. Astfel de
masuri de protectie ar putea include:
. atunci cand este cazul, politici in scopul limitarii posesiei unor astfel de interese;
. discutarea problemei cu cei insarcinati cu guvernarea, cum ar fi comitetul de audit; sau
. implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a luat parte la misiunea
de certificare, pentru a revizui munca efectuata sau pentru a acorda consultanta,
dupa cum este necesar.
O incalcare neintentionata a prevederilor acestei sectiuni care se refera la un
interes financiar intr-un client al certificarii, nu ar afecta independenta firmei, a firmei din retea sau a unui membru al echipei de certificare atunci cand:
- firma si firma din retea au stabilit politici si proceduri care cer tuturor profesionistilor sa raporteze prompt firmei orice incalcare ce deriva din cumpararea, mostenirea sau alta achizitionare a unui interes financiar in clientul certificarii;
- firma si firma din retea notifica prompt profesionistul ca trebuie sa se cedeze interesul financiar; si
- cedarea are loc la cea mai apropiata data practica dupa identificarea aspectului, sau profesionistul este indepartat din echipa de certificare.
290.112 Atunci cand a avut loc o incalcare neintentionata a acestei sectiuni privitoare la
un interes financiar intr-un client al certificarii, firma trebuie sa analizeze daca trebuie
aplicate masuri de protectie. Asemenea masuri de protectie ar putea include:
. implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a luat parte la misiunea
de certificare pentru a revizui munca efectuata de catre membrul echipei de certificare; sau
. excluderea individului din orice proces important de luare a deciziilor privind
misiunea de certificare.
Prevederi aplicabile clientilor de audit al situatiilor financiare
Daca o firma sau o firma din retea are un interes financiar direct intr-un client de
audit al situatiilor financiare ale firmei, amenintarea de interes personal generata ar fi atat
de semnificativa, incat nici o masura de protectie nu ar putea reduce amenintarea la un
nivel acceptabil. In consecinta, renuntarea la interesul financiar ar fi singura masura
adecvata pentru a permite firmei realizarea misiunii.
Daca o firma sau o firma din retea are un interes financiar semnificativ indirect intrun
client de audit al firmei pentru situatiile financiare ale acestuia, se genereaza, de
asemenea, o amenintare privind prelevanta interesului personal. Singurele actiuni
adecvate pentru a permite firmei sa realizeze misiunea ar fi ca firma sau firma din retea
fie sa renunte la interesul indirect in totalitate, fie sa renunte la un procent suficient din
acesta, astfel incat interesul ramas sa nu mai fie important.
Daca o firma sau o firma din retea are un interes financiar semnificativ intr-o
entitate care detine un interes de control intr-un client de audit al situatiilor financiare,
amenintarea de interes propriu generata ar fi atat de semnificativa incat nici o masura de
protectie nu ar putea reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Singurele actiuni
adecvate pentru a permite firmei sa realizeze misiunea ar fi ca firma sau firma din retea
fie sa renunte la interesul financiar in totalitate, fie sa renunte la un procent suficient de
mare din acesta, astfel incat interesul ramas sa nu mai fie important.
Daca planul de pensii al unei firme sau al unei firme din retea are un interes
financiar intr-un client de audit al situatiilor financiare, poate aparea o amenintare de
interes propriu. Prin urmare, trebuie evaluata semnificatia oricarei astfel de amenintari
generate si, daca amenintarea nu este nesemnificativa in mod clar, trebuie luate in
considerare si aplicate masuri de protectie, dupa cum este necesar, pentru a elimina
amenintarea sau pentru a o reduce la un nivel acceptabil.
Daca alti parteneri, inclusiv partenerii care nu realizeaza misiuni de certificare, sau
rudele lor de gradul I detin, in biroul in care partenerul misiunii presteaza servicii legate de
auditul situatiilor financiare, un interes financiar direct sau un interes financiar indirect
important in acel client de audit, amenintarea generata de interesului personal ar putea fi
atat de semnificativa incat nici o masura de protectie nu ar putea reduce amenintarea la
un nivel acceptabil. Prin urmare, astfel de parteneri sau rudele lor de gradul I nu trebuie
sa detina nici un interes financiar intr-un astfel de client de audit.
Biroul in care partenerul misiunii desfasoara auditul situatiilor financiare nu este, in
mod necesar, biroul in care acel partener este numit. Prin urmare, atunci cand partenerul
misiunii este localizat intr-un birou diferit de cel al celorlalti membri ai echipei de
certificare, trebuie sa se determine rational in care birou practica partenerul activitati
legate de respectivul audit.
Daca alti parteneri si angajati din conducere care furnizeaza clientului de audit alte
servicii in afara celor de certificare, cu exceptia acelora a caror implicare este in mod clar
lipsita de importanta, sau a rudelor de gradul I, detin un interes financiar direct sau un
interes financiar important indirect in clientul de audit, amenintarea generata de interesul
personal ar fi atat de semnificativa incat nici o masura de protectie nu ar putea reduce
amenintarea la un nivel acceptabil. Prin urmare, astfel de angajati sau rudele lor de gradul
I nu trebuie sa detina nici un interes financiar intr-un astfel de client de audit.
Un interes financiar intr-un client de audit care este detinut de o ruda de gradul I a
(a) unui partener localizat in biroul in care partenerul misiunii desfasoara auditul, sau
(b) unui partener sau angajat din conducere care furnizeaza clientului de audit alte
servicii in afara celor de certificare, nu este considerat ca genereaza o amenintare
inacceptabila daca este primit ca rezultat al drepturilor lor de angajare (de exemplu,
dreptul la pensie sau dreptul la optiuni pe actiuni) si, acolo unde este necesar, se aplica
masuri de protectie corespunzatoare pentru a reduce orice amenintare la adresa
independentei la un nivel acceptabil.
Poate fi generata o amenintare de interes personal daca firma sau firma din retea
sau un membru al echipei de certificare are un interes intr-o entitate si un client de audit
al situatiilor financiare sau un director, ofiter sau un detinator care il controleaza, detine,
de asemenea, o investitie in acea entitate. Independenta nu este compromisa in ceea ce
priveste clientul de audit daca respectivele interese ale firmei, firmei din retea sau ale
membrului echipei de certificare si ale clientului de audit sau directorului, ofiterului sau
detinatorului controlului sunt lipsite de importanta, iar clientul de audit nu poate exercita o
influenta semnificativa asupra entitatii. Daca un interes este semnificativ fie pentru firma,
fie pentru firma din retea sau pentru clientul de audit, iar clientul de audit poate exercita o
influenta semnificativa asupra entitatii, nu este disponibila nici o masura de protectie
pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil, iar firma sau firma din retea fie trebuie
sa cedeze interesul respectiv, fie sa refuze misiunea de audit. Orice membru al echipei de
certificare, care detine un astfel de interes semnificativ, trebuie:
- sa cedeze interesul;
- sa cedeze o parte suficienta din interes astfel incat interesul ramas sa nu mai fie
semnificativ;
- sa se retraga din audit.
Prevederi aplicabile clientilor certificarii de non-audit al situatiilor financiare :
Daca o firma detine un interes financiar direct intr-un client de certificare care nu
este un client de audit, amenintarea generata de interesul personal ar fi atat de
semnificativa incat nici o masura de protectie nu ar putea reduce amenintarea la un nivel
acceptabil. In consecinta, cedarea interesului financiar ar fi singura actiune adecvata care
ar permite firmei sa realizeze misiunea.
Daca o firma detine un interes financiar material indirect intr-un client al certificarii
care nu este un client de audit al situatiilor financiare, se genereaza, de asemenea, o
amenintare de interes personal. Singura actiune adecvata care sa permita firmei sa
realizeze misiunea ar fi fie ca firma sa cedeze interesul indirect in totalitate, fie sa cedeze
un procent suficient din acesta astfel incat interesul ramas sa nu mai fie important.
Daca o firma detine un interes financiar important intr-o entitate care are un interes
de control intr-un client al certificarii care nu este un client de audit al situatiilor financiare,
amenintarea generata de interesul personal ar fi atat de semnificativa incat nici o masura
de protectie nu ar putea reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Singura actiune
adecvata pentru a permite firmei sa realizeze misiunea ar fi fie ca firma sa cedeze
interesul financiar in totalitate, fie sa cedeze un procent suficient din acesta astfel incat
interesul ramas sa nu mai fie important.
Imprumuturi si garantii
Un imprumut de la sau o garantie pentru un imprumut luata de un client al
certificarii care este o banca sau o institutie similara nu ar genera o amenintare la adresa
independentei, cu conditia ca imprumutul sau garantia sa fie facut(a) pe baza unor
proceduri, conditii si cerinte normale de imprumut si ca imprumutul sa fie lipsit de
importanta atat pentru firma, cat si pentru clientul certificarii. Daca imprumutul este
important pentru clientul certificarii sau pentru firma, poate fi posibil ca, prin intermediul
aplicarii unor masuri de protectie, sa se reduca amenintarea generata de interesul
personal pana la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie ar putea include
implicarea unui profesionist contabil suplimentar din afara firmei sau a firmei din retea,
pentru a revizui munca efectuata.
Un imprumut sau o garantie acordat(a) de un client al certificarii care este o banca
sau o institutie similara, unui membru al echipei de certificare sau unei rude de gradul I a
acestuia nu ar genera o amenintare la adresa independentei cu conditia ca imprumutul sa
fie facut pe baza unor proceduri, conditii si cerinte normale de imprumut. Exemplele de
astfel de imprumuturi includ ipotecile pe casa, soldurile bancare debitoare, imprumuturile
pentru masini si soldul cartilor de credit.
In mod similar, depozitele facute sau conturile de brokeraj ale unei firme sau ale
unui membru al echipei de certificare cu un client al certificarii care este o banca, un
broker sau o institutie similara nu ar genera o amenintare la adresa independenta cu
conditia ca depozitul sau contul sa fie detinut in conditii comerciale normale.
Daca firma sau un membru al echipei de certificare acorda un imprumut unui client
al certificarii care nu este o banca sau o institutie similara, sau garanteaza imprumutul
unui astfel de client al certificarii, amenintarea generata de interesul personal ar fi atat de
semnificativa incat nici o masura de protectie nu ar putea reduce amenintarea la un nivel
acceptabil, decat daca imprumutul sau garantia sunt lipsite de importanta atat pentru
firma sau membrul echipei de certificare, cat si pentru clientul certificarii.
In mod similar, daca firma sau un membru al echipei de certificare accepta un
imprumut de la sau are un imprumut garantat de un client al certificarii care nu este o
banca sau o institutie similara, amenintarea generata de interesul personal ar fi atat de
semnificativa incat nici o masura de protectie nu ar putea reduce amenintarea la un nivel
acceptabil, decat daca imprumutul sau garantia sunt lipsite de importanta atat pentru firma
sau membrul echipei de certificare, cat si pentru clientul certificarii.
Exemplele din paragrafele anterioare se refera la imprumuturi si garantii intre firma
si clientul certificarii. In cazul unei misiuni de audit al situatiilor financiare, prevederile
tebuie aplicate firmei, tuturor firmelor din retea si clientului de audit.
Relatii stranse de afaceri cu clientii certificarii
O relatie stransa de afaceri intre o firma sau un membru al echipei de certificare si
clientul certificarii sau conducerea acestuia, sau intre firma, o firma din retea si un client
de audit al situatiilor financiare va implica un interes comercial sau un interes financiar
comun si poate duce la amenintari generate de interesul personal si intimidare.
rmatoarele sunt exemple de astfel de relatii:
- detinerea unui interes material financiar intr-o asociere in participatie cu un client al
certificarii sau cu un detinator de control, director, ofiter sau un alta persoana care
exercita functii de conducere pentru acel client;
- aranjamente pentru a combina unul sau mai multe servicii sau produse ale firmei cu unul
sau mai multe servicii sau produse ale clientului certificarii si pentru a comercializa
achetul cu referire la ambele parti; si
- aranjamente privind distributia sau comercializarea in conformitate cu care firma actioneaza ca distribuitor sau comerciant al produselor sau serviciilor clientului certificarii, sau clientul certificarii actioneaza ca distribuitor sau comerciant al produselor sau erviciilor firmei.
In cazul unui client de audit al situatiilor financiare, cu exceptia cazului in care
interesul financiar nu este important, iar relatia este in mod clar nesemnificativa pentru
firma, pentru firma din retea si pentru clientul de audit, nici o masura de protectie nu ar
putea reduce amenintarea la un nivel acceptabil. In cazul unui client al certificarii care nu
este un client de audit al situatiilor financiare, daca interesul financiar nu este lipsit de
importanta, iar relatia nu este in mod clar nesemnificativa pentru firma si pentru clientul
certificarii, nici o masura de protectie nu ar putea reduce amenintarea la un nivel
acceptabil. In consecinta, in toate aceste circumstante, singurele solutii posibile sunt:
- incheierea relatiei de afaceri;
- reducerea complexitatii relatiei astfel incat interesul financiar sa fie lipsit de
importanta, iar relatia sa fie in mod clar nesemnificativa; sau
- refuzarea misiunii de certificare.
Exceptand situatia in care orice astfel de interes financiar este nesemnificativ, iar
relatia este in mod clar nesemnificativa pentru membrul echipei de certificare, singura
masura de protectie adecvata ar fi eliminarea persoanei din echipa de certificare.
In cazul unui client de audit al situatiilor financiare, relatiile de afaceri care implica
un interes detinut de catre firma, de firma din retea sau de un membru al echipei de
certificare sau rudele lor de gradul I intr-o entitate afiliata, atunci cand clientul de audit sau
un director sau ofiter al clientului de audit sau orice grup al acestuia detine, de asemenea,
un interes in acea entitate, nu genereaza amenintari la adresa independentei cu conditia
ca:
- relatia sa fie in mod clar nesemnificativa pentru firma, firma din retea si clientul de audit;
- interesul detinut sa fie lipsit de importanta pentru investitor sau grupul de investitori; si
- interesul sa nu ii acorde investitorului sau grupului de investitori capacitatea de a
controla entitatea afiliata.
Achizitionarea de bunuri si servicii de la un client al certificarii de catre firma (sau
de la un client de audit al situatiilor financiare de catre o firma din retea) sau de un
membru al echipei de certificare, nu ar genera, in general, o amenintare la adresa
independentei, cu conditia ca tranzactia sa se incadreze in cursul normal al afacerii si sa
se desfasoare in conditii obiective. Cu toate acestea, astfel de tranzactii pot fi de o
asemenea natura sau magnitudine incat sa genereze o amenintare de interes propriu.
Daca amenintarea generata nu este in mod clar nesemnificativa, trebuie luate in
considerare si aplicate masuri de protectie, dupa cum este necesar, pentru a reduce
amenintarea pana la un nivel acceptabil. Asemenea masuri de protectie ar putea include:
. eliminarea sau reducerea magnitudinii tranzactiei;
. indepartarea individului din echipa de certificare; sau
. discutarea acestui aspect cu cei insarcinati cu guvernarea, cum ar fi
comitetul de audit.
Relatii familiale si personale
Relatiile familiale si personale intre un membru al echipei de certificare si un
director, un ofiter sau anumiti angajati, in functie de rolul acestora, ai clientului certificarii,
pot duce la amenintari generate de interesul personal, familiaritate sau intimidare. Nu este
posibil sa se descrie in detaliu importanta amenintarilor pe care le pot genera astfel de relatii.
Importanta va depinde de un numar de factori, inclusiv responsabilitatile individului
referitoare la misiunea de certificare, gradul de apropiere a relatiei si rolul membrului
familiei sau al altei persoane in cadrul companiei clientului certificarii. In consecinta, exista
un spectru larg de circumstante care trebuie evaluate si de masuri de protectie care
trebuie aplicate pentru a reduce amenintarea pana la un nivel acceptabil.
Atunci cand o ruda de gradul I a unui membru al echipei de certificare ocupa
functia de director, ofiter sau este angajata a clientului certificarii si se afla in pozitia de a
exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza al misiunii de
certificare, sau a fost intr-o astfel de pozitie in orice perioada acoperita de misiune,
amenintarile la adresa independentei pot fi reduse la un nivel acceptabil numai prin
indepartarea individului din echipa de certificare. Gradul de apropiere a relatiei este de
asemenea natura incat nici o alta masura de protectie nu ar putea reduce amenintarea la
adresa independentei pana la un nivel acceptabil. Daca nu se utilizeaza aplicarea acestei
masuri de protectie, singura solutie este retragerea din misiunea de certificare. De
exemplu, in cazul auditarii unor situatii financiare, daca sotia / sotul unui membru al
echipei de certificare este angajat(a) intr-o pozitie prin care exercita o influenta directa si
semnificativa asupra pregatirii rapoartelor contabile sau situatiilor financiare ale clientului
de audit, amenintarea la adresa independentei ar putea fi redusa la un nivel acceptabil
numai prin indepartarea persoanei respective din echipa de certificare.
Atunci cand o ruda de gradul I a unui membru al echipei de certificare este
angajata intr-un post de unde poate exercita o influenta directa si semnificativa asupra
subiectului in cauza al misiunii de certificare, pot aparea amenintari la adresa
independentei. Importanta amenintarilor va depinde de factori precum:
- pozitia pe care o detine ruda de gradul I in cadrul companiei client; si
- rolul profesionistului din echipa de certificare.
Importanta amenintarii trebuie evaluata si, daca amenintarea nu este in mod clar
nesemnificativa, trebuie luate in considerare si aplicate masuri de protectie, dupa cum
este necesar, pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de
protectie ar putea include:
. eliminarea persoanei din echipa de certificare;
. acolo unde este posibil, structurarea responsabilitatilor echipei de certificare astfel
incat profesionistul sa nu se confrunte cu probleme care intra in responsabilitatea
rudei de gradul I ; sau
. politici si proceduri pentru a imputernici personalul sa comunice conducerii firmei
orice aspect legat de independenta si obiectivitate care l-ar putea preocupa.
Atunci cand un afin al unui membru al echipei de certificare este director, ofiter sau
angajat al clientului de certificare intr-un post de unde poate exercita o influenta directa si
semnificativa asupra subiectului in cauza al misiunii de certificare, pot aparea amenintari
la adresa independentei. Importanta amenintarilor va depinde de factori precum:
- pozitia pe care o detine afinul in cadrul companiei clientului; si
- rolul profesionistului din echipa de certificare.
Importanta amenintarii trebuie evaluata si, daca amenintarea nu este in mod clar
nesemnificativa, trebuie luate in considerare si aplicate masuri de protectie, dupa cum
este necesar, pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de
protectie ar putea include:
. eliminarea persoanei din echipa de certificare;
. acolo unde este posibil, structurarea responsabilitatilor echipei de certificare astfel
incat profesionistul sa nu se confrunte cu probleme care intra in responsabilitatea
rudei de gradul I ; sau
. politici si proceduri pentru a imputernici personalul sa comunice conducerii firmei
orice aspect legat de independenta si obiectivitate care l-ar putea preocupa.
In plus, amenintarile generate de interesul personal, familiaritate sau intimidare pot
aparea atunci cand o persoana care nu este ruda de gradul I sau afin al echipei de
certificare are o relatie apropiata cu membrul echipei de certificare si ocupa functia de
director, ofiter sau este angajat al clientului certificarii, aflandu-se in pozitia de a exercita o
influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza al misiunii de certificare. Prin
urmare, membrii echipei de certificare sunt responsabili pentru identificarea oricaror astfel
de persoane si pentru consultarea in conformitate cu procedurile firmei. Evaluarea importantei
oricarei amenintari generate si a masurilor de protectie adecvate in vederea eliminarii
amenintarii sau a reducerii acesteia la un nivel acceptabil va include aspecte cum ar fi
gradul de apropiere a relatiei si rolul persoanei in cadrul companiei clientului certificarii.
Este necesar sa se analizeze daca amenintarile generate de interesul personal,
familiaritate sau intimidare pot aparea in cazul unei relatii personale sau de familie intre
un partener sau angajat al firmei care nu este un membru al echipei de certificare si un
director, un ofiter sau un angajat al clientului certificarii aflat in pozitia de a exercita o
influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza al misiunii de certificare. Prin
urmare, partenerii si angajatii firmei sunt responsabili pentru identificarea oricaror astfel
de relatii si pentru consultarea in conformitate cu procedurile firmei. Evaluarea importantei
oricarei amenintari generate si a masurilor de protectie adecvate in vederea eliminarii
amenintarii sau a reducerii acesteia pana la un nivel acceptabil vor include aspecte cum
ar fi gradul de apropiere a relatiei, interactiunea profesionistului firmei cu echipa de
certificare, pozitia detinuta in cadrul firmei si rolul persoanei in cadrul clientului certificarii.
O incalcare neintentionata a acestei sectiuni, asa cum se refera la relatiile familiale si personale,
nu ar afecta independenta unei firme sau a unui membru al echipei de certificare atunci cand:
- firma a stabilit politici si proceduri care solicita ca toti profesionistii sa raporteze prompt firmei
orice incalcari ce rezulta din schimbari in statutul de angajare al rudelor de gradul I sau al afinilor
lor sau alte relatii personale care genereaza amenintari la independenta;
- fie responsabilitatile echipei de certificare sunt restructurate astfel incat profesionistul sa nu
fie confruntat cu aspecte care se afla sub responsabilitatea persoanei cu care el sau ea este
in relatie de rudenie sau cu care are o relatie personala fie, daca acest lucru profesionistul din
nu este posibil, firma indeparteaza prompt echipa de certificare;
- se acorda o atentie suplimentara revizuirii muncii profesionistului.
Atunci cand a avut loc o incalcare neintentionata a acestei sectiuni cu privire la
relatiile familiale si personale, firma trebuie sa ia in considerare daca trebuie aplicate
masuri de protectie. Astfel de masuri de protectie ar putea include:
. implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a luat parte la misiunea
de certificare, pentru a revizui munca efectuata de catre membrul echipei de certificare; sau
. excluderea individului din orice proces decizional important cu privire la misiunea de certificare.
Angajarea la clientii certificarii
Independenta unei firme sau a membrului echipei de certificare poate fi periclitata
daca un director, un ofiter sau un angajat al clientului certificarii aflat in pozitia de a
exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza al misiunii de
certificare a fost un membru al echipei de certificare sau un partener al firmei. Astfel de
circumstante pot genera amenintari asociate interesului personal, familiaritatii si intimidarii,
in special atunci cand intre persoana si fosta sa firma se pastreaza relatii semnificative. In
mod similar, independenta unui membru al echipei de certificare poate fi amenintata
atunci cand o persoana participa la misiunea de certificare stiind sau avand motive sa
considere ca el sau ea urmeaza sau se poate alatura clientului certificarii in viitor.
Daca un membru al echipei de certificare, partener sau fost partener al firmei s-a
alaturat clientului certificarii, semnificatia amenintarilor generate privitoare la interesul
personal, familiaritate sau intimidare va depinde de urmatorii factori:
- pozitia pe care persoana a ocupat-o la clientul certificarii;
- gradul de implicare al individului in cadrul echipei de certificare;
- perioada de timp care a trecut de cand persoana a fost membru al echipei de certificare sau al firmei; si
- pozitia anterioara a individului in cadrul echipei de certificare sau al firmei.
Importanta amenintarii trebuie evaluata si, daca amenintarea nu este in mod clar
nesemnificativa, trebuie luate in considerare si aplicate masuri de protectie, dupa cum
este necesar, pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de
protectie ar putea include:
. sa se determine cat de adecvata sau de necesara este modificarea planului de
certificare pentru misiunea de certificare;
. desemnarea unei echipe de certificare pentru misiunea de certificare ulterior, care
sa aiba o experienta suficienta cu privire la persoana care s-a alaturat clientului
certificarii;
. implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost un membru al
echipei de certificare, pentru a revizui munca efectuata sau, altfel, pentru a acorda
consultanta, dupa cum este necesar; sau
. revizuirea controlului calitatii misiunii de certificare.
In toate cazurile, sunt necesare toate masurile de protectie urmatoare pentru
a reduce amenintarea pana la un nivel acceptabil:
. persoana vizata nu are dreptul la nici un beneficiu sau plata din partea firmei,
decat daca acestea sunt facute in conformitate cu aranjamente fixe
predeterminate. Mai mult, orice suma datorata persoanei nu trebuie sa fie atat de
semnificativa incat sa ameninte independenta firmei;
. persoana nu mai participa sau nu pare sa participe la activitatile de afaceri sau
profesionale ale firmei.
O amenintare generata de interesul personal apare atunci cand un membru al
echipei de certificare participa la misiunea de certificare desi stie sau are motive sa
considere ca ea sau el urmeaza sau se poate alatura clientului certificarii in viitor. Aceasta
amenintare poate fi redusa pana la un nivel acceptabil prin aplicarea tuturor masurilor de
protectie urmatoare:
. politici si proceduri care cer persoanei sa notifice firma atunci cand incep
negocieri serioase de angajare la clientul certificarii;
. eliminarea persoanei din misiunea de certificare.
In plus, trebuie sa se analizeze daca trebuie sa se efectueze sau nu o revizuire independenta a
tuturor evaluarilor semnificative pe care le-a facut persoana respectiva pe parcursul misiunii.
Servicii recente furnizate clientilor certificarii
Prezenta in echipa de certificare a unui fost ofiter, director sau angajat al clientului
certificarii, poate reprezenta o amenintare generata de interesul personal, de autorevizuire
si de familiaritate. Acest fapt ar fi adevarat in special atunci cand un membru al
echipei de certificare trebuie sa raporteze, de exemplu, subiectul in cauza pe care el sau
ea l-a pregatit sau elementele situatiilor financiare pe care el sau ea le-a evaluat in timp
ce era angajat(a) la clientul certificarii.
Daca, pe parcursul perioadei acoperite de raportul de certificare, un membru al
echipei de certificare a lucrat ca ofiter sau director al clientului certificarii, sau a fost un
angajat intr-un post din care exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului
in cauza al activitatii de certificare, amenintarea generata ar fi atat de semnificativa incat
nici o masura de protectie nu ar putea reduce amenintarea la un nivel acceptabil. In
consecinta, astfel de persoane nu trebuie numite in echipa de certificare.
Daca, inainte de perioada acoperita de raportul de certificare, un membru al
echipei de certificare a lucrat ca ofiter sau director al clientului certificarii sau a fost un
angajat pe un post din care exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului
in cauza al activitatii de certificare, aceasta poate reprezenta o amenintare generata de
interesul personal, auto-revizuire si familiaritate. De exemplu, astfel de amenintari ar fi
generate daca o decizie luata sau o lucrare realizata de catre persoana respectiva in
perioada anterioara, in timp ce era angajata a clientului certificarii, va fi evaluata in
perioada curenta ca parte a activitatii curente de certificare. Importanta amenintarilor va
depinde de factori precum:
- pozitia pe care persoana a detinut-o in cadrul companiei clientului certificarii;
- perioada de timp care a trecut de cand persoana a parasit compania clientului certificarii; si
- rolul pe care persoana il ocupa in echipa de certificare.
Importanta amenintarii trebuie evaluata, iar in cazul in care amenintarea nu este in
mod clar nesemnificativa, trebuie luate in considerare si aplicate masuri de protectie,
dupa cum este necesar, pentru a reduce amenintarea pana la un nivel acceptabil. Astfel
de masuri de protectie ar putea include:
. implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca efectuata
de persoana respectiva ca parte a echipei de certificare sau pentru a acorda
consultanta, dupa caz; sau
. discutarea aspectului cu cei din conducere, cum ar fi comitetul de audit.
Serviciul ca ofiter sau director in consiliul de conducere al clientilor certificarii
Daca un partener sau angajat al firmei lucreaza in calitate de ofiter sau director in
consiliul de conducere al clientului certificarii, amenintarile generate de auto-revizuire si
de interesul personal ar fi atat de semnificative incat nici o masura de protectie nu ar
putea reduce amenintarile pana la un nivel acceptabil. In cazul unei misiuni de audit al
situatiilor financiare, daca un partener sau angajat al unei firme in retea ar urma sa
lucreze in calitate de ofiter sau director in consiliul unui client de audit, amenintarile
generate ar fi atat de semnificative incat nici o masura de protectie nu le-ar putea reduce
pana la un nivel acceptabil. In consecinta, daca o astfel de persoana ar urma sa accepte
o asemenea pozitie, singurul curs de actiune este de a refuza implicarea in actiune, sau
de a se retrage din activitatea de certificare.
Postul de Secretar al Companiei are diferite implicatii in diferite jurisdictii.
Indatoririle pot fi administrative, precum administrarea personalului si mentinerea
inregistrarilor si registrelor companiei, pana la indatoriri diverse de tipul certificarii ca firma
se conformeaza reglementarilor sau consultanta cu privire la probleme de conducere
corporativa. In general, aceasta pozitie este considerata ca implicand un grad apropiat de
asociere cu entitatea si poate duce la amenintari generate de auto-revizuire si favorizare.
Daca un partener sau un angajat al firmei sau al unei firme in retea este Secretarul
Companiei pentru un client de audit, amenintarile generate de auto-revizuire si favorizare
ar fi, in general, atat de semnificative incat nici o masura de protectie nu le-ar putea
reduce pana la un nivel acceptabil.
Atunci cand practica este in mod specific permisa sub incidenta legislatiei locale, a
regulilor profesionale sau a practicii, indatoririle si functiile asumate trebuie sa se limiteze
la cele de rutina si de natura formala administrativa ca, de exemplu, pregatirea minutelor
si pastrarea rapoartelor legale.
Serviciile administrative de rutina care ajuta la munca de secretariat a companiei
sau activitatea de consultanta referitoare la problemele administrative de secretariat ale
companiei, nu sunt percepute in general ca afectand independenta, cu conditia ca echipa
manageriala a clientului sa fie cea care ia toate deciziile relevante.
Colaborarea indelungata a personalului de conducere cu clienti ai certificarii
Utilizarea aceluiasi personal de conducere intr-o activitate de certificare pe
parcursul unei perioade lungi de timp poate duce la o amenintare generata de
familiaritate. Importanta amenintarii va depinde de factori ca, de exemplu:
- perioada de timp in care persoana a fost membra a echipei de certificare;
- rolul persoanei in echipa de certificare;
- structura firmei; si
- natura activitatii de certificare.
Importanta amenintarii trebuie evaluata, iar in cazul in care amenintarea nu este in
mod clar nesemnificativa, trebuie luate in considerare si aplicate masuri de protectie,
dupa caz, pentru a reduce amenintarea pana la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de
protectie ar putea include:
- rotatia personalului de conducere din echipa de certificare;
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost un membru al
echipei de certificare, pentru a revizui munca efectuata de catre personalul din
conducere sau pentru a acorda consultanta, dupa caz; sau
- controale de calitate interne independente.
Clienti de audit al situatiilor financiare care sunt entitati cotate
Colaborarea cu acelasi partener responsabil cu revizuirea controlului calitatii
misiunii intr-un audit al situatiilor financiare pe o perioada lunga de timp poate duce la o
amenintare generata de familiaritate. Aceasta amenintare este in mod particular relevanta
in contextul de audit al entitatilor cotate si trebuie luate masuri de protectie in astfel de
situatii pentru a reduce o astfel de amenintare pana la un nivel acceptabil. Prin urmare,
pentru auditul situatiilor financiare ale entitatilor cotate:
- partenerul misiunii si persoana responsabila cu revizuirea controlului calitatii misiunii
trebuie schimbati dupa exercitarea oricareia dintre responsabilitati sau a combinatiei
dintre cele doua pe o perioada predeterminata, care nu trebuie sa depaseasca, in mod
normal, sapte ani; si
- partenerul schimbat dupa o perioada predeterminata de timp nu are dreptul sa participe
la misiunea de audit pana cand nu a trecut o alta perioada de timp, in mod normal de 2 ani.
Atunci cand un client de audit al situatiilor financiare devine o entitate cotata, perioada de timp
in care partenerul misiunii sau persoana responsabila cu revizuirea controlului calitatii a lucrat
pentru clientul de audit in acea functie trebuie luata in considerare in determinarea momentului
in care partenerul trebuie schimbat. Cu toate acestea, persoana respectiva poate continua sa
serveasca drept partener al misiunii sau ca persoana responsabila cu revizuirea controlului
calitatii pentru inca doi ani inainte de a se efectua rotatia.
Desi partenerul misiunii sau persoana responsabila cu revizuirea controlului calitatii
va fi schimbat(a) dupa o astfel de perioada predeterminata, in anumite circumstante,
poate fi necesar un anumit grad de flexibilitate privind momentul rotatiei. Exemple de
astfel de circumstante includ:
- situatiile in care continuitatea partenerului misiunii are o importanta deosebita
pentru clientul de audit al situatiilor financiare, de exemplu, in cazul cand vor exista
schimbari majore in structura clientului de audit, schimbari care, in mod normal, ar
coincide cu rotatia persoanei respective; si
- situatii in care, datorita marimii firmei, rotatia nu este posibila sau nu constituie o
masura de protectie adecvata.
In toate aceste circumstante, in care persoana nu este rotata dupa o astfel de
perioada predeterminata, trebuie luate masuri de protectie echivalente pentru a reduce
orice amenintari pana la un nivel acceptabil.
Atunci cand o firma are doar cativa angajati care detin cunostintele si experienta
necesare pentru a servi drept partener al misiunii sau ca persoana responsabila cu
revizuirea controlului calitatii pentru un client de audit al situatiilor financiare care este
companie cotata, rotatia poate sa nu constituie o masura de protectie adecvata. In aceste
circumstante firma trebuie sa ia alte masuri de protectie pentru a reduce amenintarea
pana la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie ar presupune si implicarea unui
profesionist contabil suplimentar care nu a fost asociat echipei de certificare, pentru a
revizui munca efectuata sau pentru a acorda consultanta, dupa caz. Aceasta persoana ar
putea fi cineva din afara firmei sau cineva din interiorul firmei care nu a fost asociat
echipei de certificare.
Prestarea de alte servicii in afara celor de certificare pentru clientii certificarii
In mod traditional, firmele au furnizat clientilor certificarii o gama de alte servicii in afara
celor de certificare care sunt compatibile cu abilitatile si experienta lor. Clientii certificarii
apreciaza beneficiile pe care le primesc din colaborarea cu aceste firme care cunosc bine
afacerea si care isi folosesc cunostintele si abilitatile si in alte domenii. Mai mult,
furnizarea unor astfel de servicii in afara celor de certificare va face, adesea, ca echipa de
certificare sa obtina informatii privind afacerea si activitatea clientului certificarii, ceea ce
este foarte util activitatii de certificare. Cu cat este mai cuprinzatoare cunoasterea afacerii
clientului certificarii, cu atat mai bine va intelege echipa de certificare procedurile si
controlul clientului certificarii, precum si riscurile asociate afacerilor si cele financiare cu
care se confrunta acesta. Cu toate acestea, furnizarea de alte servicii in afara celor de
certificare poate constitui o amenintare la adresa independentei firmei, a unei firme in
retea sau a membrilor echipei de certificare, in special cu privire la amenintarile percepute
la adresa independentei. In consecinta, este necesara evaluarea importantei oricarei
amenintari generate de prestarea unor astfel de servicii. In unele cazuri poate fi posibila
eliminarea sau reducerea amenintarii generate, prin aplicarea de masuri de protectie. In
alte cazuri, nu exista nici o masura de protectie care sa reduca amenintarea pana la un
nivel acceptabil.
Urmatoarele activitati ar duce, in general, la amenintari generate de interesul
personal sau de auto-revizuire, atat de importante incat numai evitarea activitatii sau
refuzul implicarii in misiunea de certificare ar reduce amenintarile pana la un nivel acceptabil:
- autorizarea, executarea sau consumarea tranzactiei sau, cu alte cuvinte, exercitarea autoritatii
in numele clientului certificarii, sau detinerea autoritatii de a proceda astfel;
- determinarea recomandarilor firmei care trebuie implementate; si
- raportarea, de pe un post de conducere, catre cei insarcinati cu guvernarea.
Exemplele prezentate in paragrafele urmatoare sunt tratate in contextul prestarii de
alte servicii in afara celor de certificare pentru un client al certificarii. Amenintarile
potentiale la adresa independentei vor aparea, cel mai frecvent, atunci cand un alt serviciu in
afara celui de certificare va fi furnizat unui client de audit al situatiilor financiare.
Situatiile financiare ale unei entitati furnizeaza informatii financiare despre o gama larga
de tranzactii si evenimente in care a fost implicata entitatea. Cu toate acestea, subiectul
in cauza al unor alte servicii de certificare poate fi limitat ca natura. Totusi, amenintarile la
adresa independentei pot aparea, de asemenea, atunci cand o firma furnizeaza un al
serviciu in afara celui de certificare asociat unei misiuni de certificare de non-audit. In
astfel de cazuri trebuie sa se ia in considerare gradul de implicare a firmei in subiectul in
cauza al misiunii de certificare de non-audit, daca poate aparea vreo amenintare generata
de auto-revizuire si daca amenintarile la adresa independentei pot fi reduse pana la un nivel
acceptabil prin aplicarea de masuri de protectie, sau daca misiunea de noncertificare trebuie refuzata. Atunci cand alt serviciu in afara celui de certificare nu este asociat misiunii de certificare de non-audit, amenintarile la adresa independentei vor fi, in general, clar nesemnificative.
Urmatoarele activitati pot genera, de asemenea, amenintari de auto-revizuire sau
interes personal:
- detinerea custodiei activelor unui client al certificarii;
- supraveghea angajatilor clientului certificarii in realizarea activitatilor lor normale
de rutina; si
- elaborarea unor documente sursa sau a unor date initiale, in forma electronica
sau in alta forma, prin care se evidentiaza desfasurarea unei tranzactii (de exemplu,
ordine de achizitionare, inregistrari ale statelor de plata si comenzile clientilor).
Importanta oricarei amenintari generate trebuie evaluata si, in cazul in care
amenintarea nu este in mod clar nesemnificativa, trebuie analizate si aplicate masuri de
protectie, dupa caz, pentru a elimina amenintarea sau pentru a o reduce pana la un nivel
acceptabil. Astfel de masuri de protectie ar putea include:
. luarea de masuri astfel incat personalul ce furnizeaza astfel de servicii sa nu fie
implicat in misiunea de certificare;
. implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a oferi consiliere cu
privire la impactului potential al activitatilor asupra independentei firmei si a echipei
de certificare; sau
. alte masuri de protectie relevante stabilite prin reglementari nationale.
Noile evolutii in afaceri, evolutia pietelor financiare, schimbarile rapide in
tehnologia informatiilor si consecintele pentru gestiune si control fac imposibila elaborarea
unei liste complete care sa includa toate situatiile atunci cand se furnizeaza alte servicii in
afara celor de certificare pentru un client de certificare care ar putea genera amenintari la
adresa independentei si diferitele masuri de protectie care ar putea elimina aceste
amenintari sau le-ar reduce pana la un nivel acceptabil. Cu toate acestea, in general, o
firma poate furniza servicii dincolo de misiunea de certificare, cu conditia ca orice
amenintari la adresa independentei sa fi fost reduse pana la un nivel acceptabil.
Urmatoarele masuri de protectie pot fi, in mod special, relevante pentru reducerea
pana la un nivel acceptabil a amenintarilor generate de prestarea unor altor servicii decat
cele de certificare catre clienti de certificare:
. politici si proceduri care sa interzica profesionistilor angajati sa ia decizii de conducere pentru
clientul de certificare, sau sa-si asume responsabilitatea pentru astfel de decizii.
. discutarea aspectelor legate de independenta referitoare la prestarea de alte servicii
decat cele de certificare cu cei insarcinati cu guvernarea cum ar fi comitetul de audit;
. politici in cadrul companiei clientului certificarii cu privire la responsabilitatea de
supraveghere a altor servicii decat cele de certificare de catre firma;
. implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a oferi consiliere privind
impactul potential al altei misiuni in afara celei de certificare asupra independentei
membrului echipei de certificare si a firmei;
. implicarea unui profesionist contabil suplimentar din afara firmei pentru a oferi
certificare cu privire la un aspect sensibil din cadrul misiunii de certificare;
. obtinerea recunoasterii clientului certificarii cu privire la responsabilitatea pentru
rezultatele muncii realizate de catre firma;
. informarea celor insarcinati cu guvernarea, cum ar fi comitetul de audit, asupra
naturii si valorii onorariilor percepute; sau
. incheierea de aranjamente, astfel incat personalul ce furnizeaza alte servicii
decat cele de certificare sa nu fie implicat in misiunea de certificare.
Inainte ca firma sa accepte o misiune pentru a furniza un alt serviciu decat cel de
certificare unui client al certificarii, trebuie analizat daca prestarea unui astfel de serviciu
ar genera o amenintare la adresa independentei. In situatiile in care o amenintare
generata nu este in mod clar nesemnificativa, o alta misiune decat cea de certificare
trebuie sa fie refuzata, cu exceptia cazului in care pot fi aplicate masuri de protectie
adecvate pentru a elimina amenintarea sau pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil.
Prestarea unor anumite servicii in afara de cele de certificare unor clienti de audit
poate genera amenintari la adresa independentei care sa fie atat de semnificative incat
nici o masura de protectie sa nu le poata elimina sau reduce pana la un nivel acceptabil.
Cu toate acestea, prestarea de astfel de servicii pentru o entitate asociata, precum
elemente ale situatiilor financiare divizate sau distincte ale unor astfel de clienti, poate fi
permisa atunci cand orice amenintare la adresa independentei firmei a fost reduse pana
la un nivel acceptabil prin aranjamente cu acea entitate, elementele situatiilor financiare
divizate sau distincte urmand a fi auditate de catre o alta firma sau cand o alta firma
presteaza din nou alt serviciu in afara celui de certificare intr-o asemenea masura incat
sa-i permita acesteia asumarea responsabilitatii pentru acel serviciu.
Pregatirea registrelor contabile si a situatiilor financiare
Asistarea unui client de audit al situatiilor financiare cu privire la aspecte cum ar fi pregatirea
registrelor contabile sau a situatiilor financiare poate reprezenta o amenintare generata
de auto-revizuire atunci cand situatiile financiare sunt auditate ulterior de catre firma.
Este responsabilitatea conducerii clientului de audit al situatiilor financiare sa se
asigure ca registrele contabile sunt tinute si situatiile financiare sunt elaborate, desi se
poate solicita asistenta din partea firmei. Daca personalul firmei sau al firmei in retea ce
furnizeaza o astfel de asistenta ia deciziile la nivel de conducere, amenintarea generata
de auto-revizuire nu ar putea fi redusa pana la un nivel acceptabil prin nici o masura de
protectie. In consecinta, personalul nu trebuie sa ia astfel de decizii. Exemple de
asemenea decizii la nivelul conducerii includ urmatoarele:
- stabilirea sau schimbarea intrarilor in registru, sau a clasificarilor pentru conturi
sau tranzactii sau a altor inregistrari contabile fara a obtine aprobarea clientului de
audit al situatiilor financiare;
- autorizarea sau aprobarea tranzactiilor; si
- pregatirea documentelor sursa sau a datelor initiale (inclusiv deciziile privind
ipotezele de evaluare), sau operarea de schimbari in astfel de documente sau date.
Procesul de audit implica un dialog intens intre firma si conducerea clientului de
audit al situatiilor financiare. Pe parcursul acestui proces, conducerea solicita si primeste
informatii semnificative care privesc aspecte precum principiile contabile si prezentarea
situatiilor financiare, in ce masura sunt adecvate controalele si metodele utilizate in
determinarea valorilor declarate ale activelor si pasivelor. Asistenta tehnica de aceasta
natura si consilierea privind principiile de contabilitate pentru clientii de audit al situatiilor
financiare reprezinta mijloace adecvate pentru promovarea prezentarii corecte a situatiilor
financiare. Furnizarea unei astfel de consilieri nu constituie, in general, o amenintare la
adresa independentei firmei. In mod similar, procesul de auditare a situatiilor financiare
poate implica asistarea unui client de audit in rezolvarea problemelor legate de
reconcilierea conturilor, analizarea si acumularea informatiilor pentru raportare regulata,
asistarea elaborarii situatiilor financiare consolidate (inclusiv conversia conturilor statutare
locale pentru a fi conforme cu politicile de contabilitate ale grupului si tranzitia la un cadru
general diferit de raportare ca, de exemplu, Standardele Internationale de Raportare
Financiara), pregatirea proiectelor pentru elementele de prezentat, propunerea ajustarii
intrarilor in registru si furnizarea de asistenta si consiliere in pregatirea conturilor statutare
locale ale filialelor. Aceste servicii sunt considerate a fi o parte normala a procesului de
audit si ele nu reprezinta, in circumstante normale, amenintari la adresa independentei.
Exemplele din urmatoarele 4 paragrafe indica faptul ca amenintarile generate de autoexaminare
pot aparea daca firma este implicata in pregatirea registrelor contabile sau a
situatiilor financiare si acele situatii financiare vor constitui, ulterior, subiectul in cauza al
unei misiuni de auditare a firmei. Aceasta notiune poate fi aplicata si in situatiile in care
subiectul in cauza al misiunii de certificare nu il constituie situatiile financiare. De
exemplu, o amenintare generata de auto-examinare ar aparea daca firma ar elabora si
pregati informatii financiare estimate si, ulterior, ar furniza certificare pe baza acestor
informatii financiare estimate. In consecinta, firma trebuie sa evalueze importanta oricarei
amenintari generate de auto-examinare prin furnizarea unor astfel de servicii. Daca
amenintarea generata de auto-examinare nu este in mod clar nesemnificativa, trebuie
luate in considerare si aplicate masuri de protectie, dupa caz, pentru a reduce
amenintarea pana la un nivel acceptabil.
Firma sau o firma in retea poate furniza unui client de audit al situatiilor financiare
care nu este o entitate cotata, servicii de contabilitate si de tinere a registrelor, inclusiv
servicii legate de statele de plata, de natura mecanica sau de rutina, cu conditia ca orice
amenintare generata de auto-revizuire sa fie redusa pana la un nivel acceptabil. Exemple
de astfel de servicii includ:
- inregistrarea tranzactiilor pentru care clientul de audit a determinat sau aprobat
clasificarea adecvata a conturilor;
- inregistrarea tranzactiilor codate in cartea mare a clientului de audit;
- pregatirea situatiilor financiare pe baza informatiilor din bilantul de verificare; si
- inregistrarea intrarilor aprobate ale clientului de audit in bilantul de verificare.
Importanta oricarei amenintari generate trebuie evaluata si, daca amenintarea nu este in
mod clar nesemnificativa, trebuie luate in considerare si aplicate masuri de protectie,
dupa caz, pentru a reduce amenintarea pana la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de
protectie ar putea include:
. stabilirea unor aranjamente astfel incat aceste servicii sa nu fie prestate de catre
un membru al echipei de certificare;
. implementarea unor politici si proceduri pentru a interzice persoanei ce furnizeaza
astfel de servicii sa ia orice decizii administrative in numele clientului de audit;
. solicitarea ca informatiile sursa pentru intrarile contabile sa fie emise de clientul de audit;
. solicitarea ca ipotezele de baza sa fie identificate si aprobate de catre clientul de audit; sau
. obtinerea aprobarii clientului de audit pentru orice intrari propuse in registru sau
alte schimbari ce afecteaza situatiile financiare.
Furnizarea de servicii de contabilitate si de tinere a registrelor, inclusiv servicii
legate de statele de plata si de pregatirea situatiilor financiare sau a informatiilor
financiare care constituie baza situatiilor financiare in functie de care este intocmit
raportul de audit, in numele unui client de audit care este o entitate cotata, poate avea un
efect negativ asupra independentei firmei sau a firmei in retea sau, cel putin, poate da
impresia unei independente limitate. In consecinta, nici o alta masura de protectie decat
interzicerea unor astfel de servicii, in afara situatiilor de urgenta si a situatiilor cand
serviciile intra sub incidenta mandatului statutar de audit, nu ar putea reduce amenintarea
generata pana la un nivel acceptabil. Prin urmare, o firma sau o firma din retea nu trebuie
sa furnizeze astfel de servicii entitatilor cotate care sunt clienti de audit al situatiilor
financiare, cu exceptia situatiilor limitate, prezentate mai jos.
Prestarea de servicii de contabilitate si de tinere a registrelor de natura mecanica
sau de rutina pentru diviziuni sau filiale ale clientilor de audit al situatiilor financiare care
sunt entitati cotate nu trebuie sa fie considerata ca fiind o limitare a independentei in
raport cu clientul de audit, cu conditia ca urmatoarele conditii sa fie indeplinite:
- serviciile sa nu implice exercitiul judecatii;
- diviziunile sau filialele pentru care se presteaza serviciul sa nu fie importante, luate
impreuna, pentru clientul de audit, sau serviciile furnizate sa nu fie importante, luate
impreuna, pentru diviziunea sau filiala respectiva; si
- onorariile aplicate firmei sau firmei in retea pentru astfel de servicii sa fie in mod clar,
luate impreuna, lipsite de importanta.
Daca se furnizeaza astfel de servicii, toate masurile de protectie urmatoare trebuie aplicate:
. firma sau firma in retea nu trebuie sa-si asume nici un rol de conducere si nici sa
ia decizii administrative;
. clientul cotat de audit trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru rezultatele muncii; si
Personalul ce furnizeaza serviciile nu trebuie sa participe la audit.
Prestarea de servicii de contabilitate si de tinere a registrelor pentru clientii de audit
in situatii de urgenta sau in alte situatii neobisnuite, atunci cand este imposibil pentru
clientul de audit sa incheie alte acorduri, nu trebuie sa fie considerata ca generand o
amenintare inacceptabila la adresa independentei, cu conditia ca:
- firma sau firma in retea nu-si asuma nici un rol managerial si nici nu ia decizii manageriale;
- clientul de audit isi asuma responsabilitatea pentru rezultatele muncii; si
- cei din personalul care furnizeaza serviciile nu sunt membri ai echipei de certificare.
O evaluare cuprinde emiterea ipotezelor cu privire la evolutiile viitoare, aplicarea anumitor
metodologii si tehnici si combinarea acestora in scopul calcularii unei anumite valori sau a unei
serii de valori pentru un activ, pentru o datorie sau pentru o afacere in totalitatea ei.
O amenintare generata de auto-examinare poate aparea atunci cand o firma sau o
firma in retea realizeaza o evaluare pentru un client de audit al situatiilor financiare care
urmeaza sa fie incorporata in situatiile financiare ale clientului.
Daca serviciul de evaluare implica evaluarea unor aspecte importante pentru situatiile financiare,
iar evaluarea implica un grad semnificativ de subiectivitate, amenintarea generata
de auto-examinare nu ar putea fi redusa pana la un nivel acceptabil prin aplicarea nici unei
masuri de protectie. In consecinta, astfel de servicii de evaluare nu trebuie sa fie prestate sau,
alternativ, singura masura ar fi retragerea din misiunea de audit al situatiilor financiare.
Prestarea de servicii de evaluare pentru un client al auditului situatiilor financiare,
servicii care nu sunt, nici separat, nici impreuna, importante pentru situatiile financiare,
sau care nu implica un grad semnificativ de subiectivitate, poate genera o amenintare de
auto-examinare care ar putea fi redusa pana la un nivel acceptabil prin aplicarea de
masuri de protectie. Astfel de masuri de protectie ar putea include:
. implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost un membru al
echipei de certificare, pentru a revizui munca efectuata sau pentru a acorda consiliere, dupa caz;
. confirmarea, impreuna cu clientul de audit cu privire la intelegerea ipotezelor de baza ale
evaluarii si metodologia ce urmeaza sa fie utilizate si obtinerea aprobarii pentru utilizarea lor;
. obtinerea confirmarii din partea clientului de audit cu privire la asumarea
responsabilitatii pentru rezultatele muncii realizate de firma; si
. stabilirea unor acorduri astfel incat personalul care furnizeaza asemenea servicii
sa nu participe la misiunea de audit.
Pentru a determina eficacitatea masurilor de protectie mentionate mai sus, trebuie
luate in considerare urmatoarele aspecte:
- gradul de cunostinte, experienta si capacitatea detinute de client in evaluarea
aspectelor avute in vedere si gradul lor de implicare in determinarea si aprobarea
problemelor importante de rationamentul profesional;
- gradul in care sunt aplicate metodologii si indrumari profesionale stabilite atunci
cand se presteaza un anumit serviciu de evaluare;
- pentru evaluarile care implica metodologii standard sau deja stabilite, gradul de
subiectivitate inerenta cu privire la aspectul avut in vedere;
- credibilitatea si complexitatea informatiilor de baza;
- gradul de dependenta fata de evenimentele viitoare care ar putea genera o
volatilitate inerenta importanta a valorilor implicate; si
- amploarea si claritatea prezentarii situatiilor financiare.
Atunci cand o firma sau o firma in retea efectueaza un serviciu de evaluare pentru
un client de audit al situatiilor financiare in scopul depunerii unui dosar sau a achitarii unei
taxe catre o autoritate fiscala, a calcularii sumei taxei datorate de catre clientul certificarii,
sau in scopul planificarii taxelor, nu s-ar genera o amenintare semnificativa la adresa
independentei deoarece astfel de evaluari sunt, in general, supuse revizuirii externe, de
exemplu de catre o autoritate fiscala.
Atunci cand o firma realizeaza o evaluare care face parte din obiectul unei misiuni de certificare care nu este o misiune de audit, firma trebuie sa ia in considerare orice amenintari generate
de auto-examinare. Daca amenintarea generata de auto-examinare este altfel decat in mod clar
nesemnificativa, trebuie luate in considerare si aplicate masuri de protectie, dupa caz, pentru a elimina amenintarea sau pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil.
In multe jurisdictii, firmei i se poate cere sa presteze servicii fiscale catre un client
de audit. Serviciile fiscale cuprind o gama larga de servicii, inclusiv cele privind
onformitatea, planificarea, emiterea opiniilor formale privind impozitarea si consilierea in
rezolvarea disputelor fiscale. Astfel de angajamente nu sunt considerate, in general, ca
generand amenintari la adresa independentei.
O amenintare generata de auto-examinare poate aparea atunci cand o firma sau o
firma in retea presteaza servicii de audit intern pentru un client de audit al situatiilor
financiare. Serviciile de audit intern pot cuprinde o extensie a serviciilor de audit ale firmei,
dincolo de cerintele standardelor de audit general acceptate, consilierea in realizarea
misiunilor de audit intern ale unui client sau externalizarea acestor misiuni. In evaluarea
oricaror amenintari la adresa independentei va trebui sa fie luata in considerare natura
serviciului. In acest scop, serviciile de audit intern nu includ servicii operationale de audit
intern care nu sunt asociate controalelor contabile interne, sistemelor financiare sau
situatiilor financiare.
Serviciile care implica o extindere a procedurilor necesare pentru a efectua un
audit in conformitate cu Standardele Internationale de Audit nu trebuie sa fie considerate
ca avand un impact negativ asupra independentei cand este vorba de un client de audit,
cu conditia ca personalul firmei sau cel al firmei in retea sa nu actioneze sau sa para a
actiona de pe o pozitie echivalenta cu cea a unui membru al conducerii clientului de audit.
Atunci cand firma sau o firma in retea furnizeaza consiliere in realizarea misiunilor de audit
intern ale unui client de audit al situatiilor financiare sau preia externalizarea anumitor activitati,
orice amenintare generata de auto-examinare poate fi redusa pana la un nivel acceptabil
prin certificarea ca exista o separare clara intre conducere si controlul auditului intern de catre
echipa manageriala a clientului de audit si activitatile de audit interne ca atare.
Realizarea unei parti importante a activitatilor de audit intern al situatiilor financiare ale clientului
de audit poate constitui o amenintare generata de auto-examinare, iar o firma sau o firma
in retea trebuie sa ia in considerare amenintarile si sa fie precaute inainte de preluarea
unor astfel de misiuni. Trebuie stabilite masuri de protectie adecvate, iar firma sau firma in
retea trebuie, mai ales, sa se asigure ca respectivul client de audit isi recunoaste
responsabilitatile de stabilire, mentinere si monitorizare a sistemului de controale interne
. Masurile de protectie care trebuie aplicate in orice circumstante, pentru a reduce
orice amenintari generate pana la un nivel acceptabil, includ certificarea ca:
. clientul de audit este responsabil pentru activitatile de audit intern si isi recunoaste
responsabilitatea de a stabili, mentine si monitoriza sistemul de control intern;
. clientul de audit desemneaza un angajat competent, preferabil din conducere,
pentru a fi responsabil de activitatile de audit intern;
. clientul de audit, comitetul de audit sau organismul de supervizare aproba aria de
aplicabilitate, riscul si frecventa activitatii de audit intern;
. clientul de audit este responsabil pentru evaluarea si determinarea recomandarilor firmei
care trebuie implementate;
. clientul de audit evalueaza oportunitatea procedurilor de audit intern realizate si a rezultatelor
acestora cu ajutorul, printre altele, obtinerii si analizarii rapoartelor firmei; si
. rezultatele si recomandarile ce rezulta din activitatile de audit intern sunt raportate
in mod adecvat comitetului de audit sau organismului de supervizare.
De asemenea, trebuie sa se ia in considerare daca astfel de servicii de noncertificare
trebuie sa fie prestate doar de catre angajatii care nu sunt implicati in misiuni
de audit si cu pozitii de raportare diferite in cadrul firmei.
Prestarea de servicii de catre o firma sau o firma in retea catre un client de audit al
situatiilor financiare care implica fie proiectarea, fie implementarea sistemelor de tehnologie
a informatiei financiare care sunt utilizate pentru a genera informatii ce formeaza o parte a
situatiilor financiare ale clientului poate duce la o amenintare generata de auto-examinare.
Este posibil ca amenintarea generata de auto-examinare sa fie atat de semnificativa incat sa
nu permita prestarea unor astfel de servicii catre un client de audit, cu exceptia cazului
in care sunt stabilite masuri de protectie adecvate care asigura ca:
..clientul de audit isi recunoaste responsabilitatea de stabilire si monitorizare a unui
sistem de control intern;
..clientul de audit desemneaza un angajat competent, preferabil pe o pozitie superioara de
conducere, avand responsabilitatea de a lua toate deciziile manageriale in ceea ce priveste
proiectarea si implementarea sistemului hardware sau software;
..clientul de audit ia toate deciziile de management legate de procesul de proiectare si implementare;
..clientul de audit evalueaza oportunitatea si rezultatele proiectarii si ale implementarii sistemului; si
..clientul de audit este responsabil pentru operarea sistemului (hardware sau software) si a datelor utilizate sau generate de sistem.
De asemenea, trebuie sa se ia in considerare daca astfel de servicii de noncertificare trebuie sa
fie furnizate numai de catre personalul care nu este implicat in misiunea de audit si cu pozitii
de raportare diferite in cadrul firmei.
Prestarea serviciilor de catre o firma sau o firma in retea catre un client de audit,
care implica fie proiectarea, fie implementarea sistemelor de tehnologie a informatiei
financiare care sunt folosite pentru a genera informatii ce fac parte din situatiile financiare
ale clientului poate constitui, de asemenea, o amenintare generata de auto-examinare. In
cazul in care aceasta exista, trebuie evaluata importanta amenintarii si, in cazul in care
amenintarea este altfel decat in mod clar nesemnificativa, trebuie luate in considerare
masuri de protectie si aplicate acolo unde este necesar pentru a elimina amenintarea sau
pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil.
Prestarea serviciilor in legatura cu evaluarea, proiectarea si implementarea
controalelor interne de contabilitate, precum si a controalelor de management al riscului
nu este considerata a constitui o amenintare la adresa independentei, cu conditia ca
personalul firmei sau al firmei in retea sa nu detina functii de conducere.
Imprumutarea de personal de catre o firma sau o firma in retea unui client de audit al situatiilor
financiare poate genera o amenintare generata de auto-examinare atunci cand persoana
poate influenta intocmirea conturilor sau a situatiilor financiare ale unui client. In practica,
o astfel de consiliere poate fi oferita (in special in situatii de urgenta), dar numai pe baza
intelegerii potrivit careia personalul firmei sau al firmei in retea nu va fi implicat in:
- luarea deciziilor manageriale;
- aprobarea sau semnarea de acorduri sau a altor documente similare; sau
- exercitarea unei autoritati discretionare pentru a obliga clientul.
Fiecare situatie trebuie sa fie atent analizata pentru a identifica daca se genereaza
amenintari si daca trebuie implementate masuri de protectie adecvate. Masurile de
rotectie care trebuie aplicate in toate circumstantele pentru a reduce orice amenintari
pana la un nivel acceptabil includ:
. personalul care ofera asistenta nu trebuie sa primeasca responsabilitati de audit
pentru nici o functie sau activitate pe care ei au realizat-o sau au supervizat-o pe
parcursul atributiilor lor temporare; si
. clientul de audit trebuie sa-si recunoasca responsabilitatea de conducere si
supervizare a activitatilor personalului firmei sau al firmei in retea.
Serviciile privind asistenta in litigii pot include activitati precum depunerea marturiei
ca expert, calculul pagubelor estimate sau a altor sume care ar putea deveni sume de
incasat sau sume de platit, in functie de rezultatul litigiului sau al altei dispute legale, si
oferire de asistenta privind administrarea documentelor si recuperare atunci cand este
vorba de o disputa sau un litigiu.
O amenintare generata de auto-examinare poate aparea atunci cand serviciile de
asistenta in litigii prestate pentru un client de audit includ estimarea posibilelor rezultate
si, prin urmare, afecteaza sumele sau informatiile ce urmeaza sa apara in situatiile
inanciare. Importanta oricarei amenintari generate va depinde de factori precum:
- importanta sumelor implicate;
- gradul de subiectivitate inerenta al problemei avuta in vedere; si
- natura misiunii.
Firma sau firma in retea trebuie sa evalueze importanta oricarei amenintari generate si, daca
amenintarea este altfel decat in mod clar nesemnificativa, trebuie luate in considerare si aplicate
masuri de protectie, dupa caz, pentru a elimina amenintarea sau pentru a o reduce pana la un
nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie ar putea include:
. politici si proceduri pentru a interzice persoanelor care asista clientul de audit sa
ia decizii manageriale in numele clientului;
. utilizarea profesionistilor care nu sunt membri ai echipei de certificare pentru a
presta serviciul; sau
. implicarea altor persoane cum ar fi, de exemplu, experti independenti.
Daca rolul asumat de firma sau de firma in retea ar implica luarea de decizii
manageriale in numele clientului de audit al situatiilor financiare, amenintarile generate nu
ar putea sa fie reduse pana la un nivel acceptabil prin nici o masura de protectie. Prin
urmare, firma sau firma in retea nu trebuie sa furnizeze acest tip de serviciu pentru un
client de audit.
Serviciile juridice sunt definite ca fiind orice servicii pentru care persoana care
furnizeaza serviciile trebuie fie sa aiba dreptul sa pledeze in instantele din jurisdictia in
care urmeaza sa fie furnizate asemenea servicii, fie sa aiba pregatirea legala necesara
pentru a practica dreptul. Serviciile juridice includ o gama larga si diversificata de domenii,
atat servicii corporative, cat si comerciale, destinate clientilor cum ar fi, de exemplu,
asistenta in privinta contractelor, litigiilor, consiliere si asistenta privind fuziunile,
achizitionarea si furnizarea de asistenta departamentelor juridice interne ale clientilor.
Prestarea de servicii juridice de catre o firma sau o firma in retea pentru o entitate care
este un client de audit poate genera amenintari cauzate atat de auto-examinare, cat si de
favorizare.
Amenintarile la adresa independentei trebuie sa fie analizate in functie de natura
serviciului prestat, chiar daca furnizorul de servicii este separat de echipa de certificare si
in functie de caracteristica fiecarui aspect legat de situatiile financiare ale entitatilor.
Masurile de protectie stabilite in paragraful anterior pot fi adecvate pentru reducerea
oricaror amenintari la adresa independentei pana la un nivel acceptabil. In cazul in care
amenintarea la adresa independentei nu poate fi redusa pana la un nivel acceptabil,
singura masura disponibila este de a refuza furnizarea unor astfel de servicii sau
retragerea din misiunea de audit al situatiilor financiare.
Nu se considera ca furnizarea de servicii juridice unui client de audit, care implica
aspecte care s-ar putea sa nu aiba un efect important asupra situatiilor financiare,
genereaza o amenintare inacceptabila la adresa independentei.
Exista o distinctie intre asistenta juridica si consultanta. Serviciile juridice de
asistenta a unui client de audit in executarea unei tranzactii (adica, asistenta la incheierea
contractelor, consultanta juridica, juris-prudenta si restructurare) pot constitui amenintari
generate de auto-examinare; cu toate acestea, exista masuri de protectie pentru a reduce
aceste amenintari pana la un nivel acceptabil. Un astfel de serviciu nu ar avea, in general,
un efect negativ asupra independentei, cu conditia ca:
- membrii echipei de certificare sa nu fie implicati in furnizarea serviciului; si
- in ceea ce priveste serviciile prestate, clientul de audit ia decizia finala, iar in ceea ce
priveste tranzactiile, serviciul implica executarea deciziei clientul de audit.
Reprezentarea unui client de audit al situatiilor financiare in rezolvarea unei dispute
sau a unui litigiu in circumstante in care sumele implicate sunt importante in raport cu
situatiile financiare ale clientului de audit, ar duce la amenintari generate de favorizare si
de auto-examinare atat de importante incat nici o masura de protectie nu ar putea reduce
amenintarea pana la un nivel acceptabil. Prin urmare, firma nu trebuie sa presteze acest
tip de servicii pentru un client de audit al situatiilor financiare.
Atunci cand unei firme i se solicita sa actioneze intr-un rol de avocat pentru un
client de audit in rezolvarea unei dispute sau a unui litigiu in circumstante in care sumele
implicate nu sunt importante pentru situatiile financiare ale clientului de audit, firma trebuie
sa evalueze importanta oricaror amenintari generate de favorizare si de auto-examinare
si, daca amenintarea este altfel decat in mod clar nesemnificativa, trebuie luate in
considerare si aplicate masuri de protectie, dupa cum este necesar, pentru a elimina
amenintarea sau a o reduce pana la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie ar
putea include:
. politici si proceduri pentru a interzice persoanelor care asista clientul de audit sa
ia decizii manageriale in numele clientului; sau
. utilizarea profesionistilor care nu sunt membri ai echipei de certificare pentru a
presta serviciul.
Numirea unui partener sau a unui angajat al firmei sau al firmei in retea ca si
Consilier General pe probleme juridice pentru un client de audit ar duce la amenintari
generate de favorizare si de auto-examinare care sunt atat de semnificative incat nici o
masura de protectie nu ar putea reduce amenintarile pana la un nivel acceptabil. Pozitia
de Consilier General este, in general, o pozitie de conducere, cu o mare responsabilitate
fata de aspectele juridice ale companiei si, in consecinta, nici un membru al firmei sau al
firmei in retea nu trebuie sa accepte o astfel de numire pentru un client de audit.
Recrutarea de personal in pozitii de conducere pentru un client al certificarii, cum
ar fi cei aflati intr-o pozitie care sa afecteze subiectul in cauza al misiunii de certificare,
poate constitui amenintari generate de interesul personal prezent si viitor, familiaritate si
intimidare. Importanta amenintarii va depinde de factori precum:
- Rolul persoanei ce urmeaza a fi recrutata; si
- Natura asistentei solicitate.
In general, firma ar putea furniza astfel de servicii pe masura ce revizuieste calificarile profesionale ale unui numar de candidati si ofera recomandari privind conformitatea lor cu
cerintele postului. In plus, firma ar putea produce, in general, o lista de candidati pentru
interviu, cu conditia ca aceasta sa fi fost intocmita utilizand criteriile specificate de catre clientul certificarii.
Importanta amenintarii generate trebuie evaluata si, daca amenintarea este altfel
decat in mod clar nesemnificativa, trebuie luate in considerare si aplicate masuri de
protectie, dupa caz, pentru a reduce amenintarea pana la un nivel acceptabil. In toate
cazurile, firma nu trebuie sa ia decizii de conducere, iar cea privind persoana ce urmeaza
sa fie angajata trebuie lasata clientului.
Furnizarea de servicii, consiliere sau asistenta financiara corporativa catre un client
al certificarii poate duce la amenintari generate de favorizare si de auto-examinare. In
cazul unor anumite servicii financiare corporative, amenintarile generate la adresa
independentei ar fi atat de semnificative incat nici o masura de protectie nu ar putea fi
aplicata pentru a le reduce pana la un nivel acceptabil. De exemplu, promovarea,
comercializarea sau garantarea actiunilor unui client de certificare nu sunt compatibile cu
furnizarea serviciilor de certificare. Mai mult, atunci cand clientul asigurarii este obligat sa
respecte termenii unei tranzactii sau cand se realizeaza o tranzactie in numele clientului
se genereaza o amenintare la adresa independentei atat de importanta incat nici o asura
de protectie nu ar putea fi aplicata pentru a reduce amenintarea la un nivel acceptabil. In
cazul unui client de audit al situatiilor financiare, furnizarea acestor servicii financiare
corporative, mentionate mai sus, de catre o firma sau o firma in retea ar genera o
amenintare la adresa independentei atat de semnificativa incat nici o masura de protectie
nu ar putea fi aplicata pentru a o reduce pana la un nivel acceptabil.
Alte servicii de finantare corporativa pot duce la amenintari generate de favorizare
sau de auto-examinare; cu toate acestea, pot fi disponibile masuri de protectie pentru
reducerea acestor amenintari pana la un nivel acceptabil. Exemple de astfel de servicii
includ asistarea unui client in elaborarea strategiilor corporative, asistarea clientului in
identificarea sau descoperirea posibilelor surse de capital care indeplinesc specificatiile
sau criteriile clientului si consilierea in organizarea si asistarea unui client in analizarea
efectelor contabile ale tranzactiilor propuse. Masurile de protectie care trebuie sa fie luate
in considerare includ:
. Politici si proceduri care sa interzica persoanelor care asista clientul certificarii sa
ia decizii manageriale in numele clientului;
. Utilizarea profesionistilor care nu sunt membri ai echipei de certificare pentru a
furniza serviciile; si
. Certificarea ca firma nu obliga clientul certificarii sa respecte termenii oricarei
tranzactii sau ca nu face o tranzactie in numele clientului.
Atunci cand onorariile totale generate de un client al certificarii reprezinta o
proportie semnificativa din onorariile totale ale firmei, dependenta de acel client sau grup
de clienti si preocuparea privind posibilitatea pierderii clientului pot constitui o amenintare
generata de interesul propriu. Semnificatia amenintarii va depinde de factori precum:
- Structura firmei; si
- Daca firma este bine stabilita pe piata sau nou creata.
Importanta amenintarii trebuie evaluata si, daca amenintarea este altfel decat in mod clar
nesemnificativa, trebuie luate in considerare si aplicate masuri de protectie, dupa caz,
pentru a reduce amenintarea pana la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie ar
putea include:
. Discutarea complexitatii si naturii onorariilor percepute de comitetul de audit, sau
de conducere;
. Luarea de masuri pentru a reduce dependenta de client;
. Revizuirea controalelor externe de calitate; si
. Consultarea unei terte parti cum ar fi un organism profesional de reglementare
sau un alt profesionist contabil.
De asemenea, poate aparea o amenintare generata de interesul propriu atunci
cand onorariile generate de clientul certificarii reprezinta o proportie mare din veniturile
unui partener individual. Importanta amenintarii trebuie evaluata si, daca amenintarea
este altfel decat in mod clar nesemnificativa, trebuie luate in considerare si aplicate
masuri de protectie, dupa cum este necesar, pentru a reduce amenintarea pana la un
nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie ar putea include:
. Politici si proceduri pentru a monitoriza si implementa controlul calitatii misiunilor
de certificare; si
. Implicarea unui contabil autorizat suplimentar care nu a fost un membru al echipei de certificare, pentru a revizui munca efectuata sau, dupa caz, pentru a acorda consultanta.
O amenintare generata de interesul personal poate aparea daca onorariile datorate de un
client al certificarii pentru servicii profesionale raman restante pentru o perioada lunga de timp,
in special daca o parte importanta nu este platita inainte de emiterea raportului de certificare
pentru anul urmator. In general, plata unor astfel de onorarii trebuie sa fie solicitata inainte
de emiterea raportului. Pot fi aplicate urmatoarele masuri de protectie:
. Discutarea nivelului onorariilor restante cu comisia de audit sau cu alte persoane
insarcinate cu guvernanta;
. Implicare unui contabil autorizat suplimentar care nu a luat parte la misiunea de
certificare, pentru a acorda consultanta sau pentru a examina munca efectuata.
Firma trebuie sa ia in considerare, de asemenea, daca onorariile care au depasit
termenul ar putea fi privite ca fiind echivalentul unui imprumut catre client si daca, din
cauza valorii onorariilor care au depasit termenul, este cazul ca firma sa fie re-desemnata.
Atunci cand o firma obtine o misiune de certificare pentru un onorariu mult mai mic decat cel
aplicat de firma anterioara sau fata de cel utilizat de alte firme, amenintarea
generata de interesul propriu nu va fi redusa la un nivel acceptabil, decat daca:
- Firma poate sa demonstreze ca aloca misiunii respective suficient timp si resurse
umane calificate; si
- Sunt respectate toate standardele aplicabile de certificare, indrumarile si
procedurile de control al calitatii.
Onorariile contingente sunt onorarii calculate pe o baza predeterminata cu privire la
rezultatul unei tranzactii sau al muncii efectuate. In contextul acestei sectiuni, onorariile nu
sunt considerate ca fiind contingente daca ele au fost stabilite de o instanta sau o alta
autoritate publica.
Un onorariu contingent incasat de o firma pentru o misiune de certificare poate
conduce la o amenintare generata de interesul propriu si de favorizare, amenintare ce nu
poate fi redusa pana la un nivel acceptabil prin nici o masura de protectie. In consecinta,
o firma nu trebuie sa incheie nici un acord privind onorariile pentru o misiune de certificare
in care valoarea onorariului depinde de rezultatul muncii de certificare sau de elemente
care fac obiectul misiunii de certificare.
Un onorariu contingent aplicat de catre o firma pentru un serviciu de noncertificare
furnizat unui client al certificarii poate constitui, de asemenea, o amenintare
generata de interesul propriu si de favorizare. Daca s-a stabilit de comun acord sau s-a
negociat asupra valorii onorariului pentru o misiune de non-certificare, sau s-a intentionat
acest lucru, pe parcursul unei misiuni de certificare, iar acest onorariu a depins de
rezultatul acelei misiuni de certificare, amenintarile nu ar putea fi reduse pana la un nivel
acceptabil prin aplicarea nici unei masuri de protectie. In consecinta, singura solutie
acceptabila este de a nu accepta un astfel de angajament. In cazul altor tipuri de acorduri
pentru onorariile contingente, importanta amenintarilor generate va depinde de factori
precum:
- Gama de posibile valori ale onorariilor;
- Gradul de variabilitate;
- Baza pe care se calculeaza onorariul;
- Daca rezultatul tranzactiei urmeaza sa fie revizuit de o terta parte independenta;
si
- Impactul evenimentului sau al tranzactiei asupra misiunii de certificare.
Importanta amenintarilor trebuie evaluata si, daca amenintarile sunt altfel decat in
mod clar nesemnificative, trebuie luate in considerare si aplicate masuri de protectie,
dupa cum este necesar, pentru a le reduce pana la un nivel acceptabil. Astfel de masuri
de protectie ar putea include:
. Prezentarea complexitatii si a naturii onorariilor utilizate comitetului de audit sau
altor persoane insarcinate cu guvernarea;
. Examinarea sau determinarea onorariului final de catre o terta parte
independenta; si
. Politicile si procedurile de calitate si control.
Acceptarea de cadouri sau a ospitalitatii din partea unui client al certificarii poate
duce la amenintari generate de interesului propriu si de familiaritate. Atunci cand o firma
sau un membru al echipei de certificare accepta daruri sau ospitalitate, cu exceptia
cazului in care valoarea este in mod clar nesemnificativa, amenintarile la adresa
independentei nu pot fi reduse pana la un nivel acceptabil prin aplicarea nici unei masuri
de protectie. In consecinta, o firma sau un membru al echipei de certificare nu trebuie sa
accepte astfel de oferte. Atunci cand au loc sau par sa aiba loc litigii intre firma sau un
membru al echipei de certificare si clientul certificarii, poate aparea o amenintare generata
de interesul propriu sau de intimidare. Relatia dintre conducerea clientului si membrii
echipei de certificare trebuie sa fie caracterizata de sinceritate completa si transparenta
totala privind toate aspectele operatiunilor afacerii unui client. Conducerea firmei si a
clientului pot ocupa pozitii adverse in cadrul litigiului, afectand intentia conducerii de a
face prezentari complete, iar firma se poate confrunta cu o amenintare generata de
interesul propriu. Importanta amenintarii generate va depinde de factori precum:
- Pragul de semnificatie al litigiului;
- Natura misiunii de certificare; si
- Daca litigiul are legatura cu o misiune anterioara de certificare.
Odata ce importanta amenintarii a fost evaluata, trebuie aplicate urmatoarele
masuri de protectie, daca este necesar, pentru a reduce ameninTarea:
. Informarea comitetului de audit sau a altor persoane insarcinate cu guvernarea
cu privire la complexitatea si natura litigiului;
. Daca litigiul implica un membru al echipei de certificare, indepartarea acelei
persoane din echipa de certificare; sau
. Implicarea unui profesionist contabil suplimentar din firma care nu a fost un
membru al echipei de certificare, pentru a revizui munca efectuata sau, dupa caz,
pentru a acorda consultanta.
Daca astfel de masuri de protectie nu reduc amenintarea pana la un nivel adecvat,
singura solutie adecvata este retragerea din misiunea de certificare sau refuzarea
acesteia.
Din prezenta lucrare au fost scoase Interpretarile anumitor sectiuni
referitoarela Codul Etic IFAC.
INTRODUCERE
Aceasta parte a Codului ilustreaza modul in care cadrul conceptul din Partea A
trebuie aplicat de catre profesionistii contabili angajati.
Investitorii, creditorii, angajatorii si alte sectoare ale comunitatii de afaceri, precum si guvernarile
si publicul larg, toti se pot baza pe activitatea profesionistilor contabili angajati. Acestia pot
fi unic responsabili sau responsabili in comun de intocmirea si raportarea informatiilor
financiare si de alta natura pe care se pot baza organizatiile angajatoare si tertele parti.
Acestia pot fi responsabili si de oferirea unei administrari financiare eficiente si a unei
consultante competente cu privire la varietatea aspectelor legate de profesie.
Un profesionist contabil angajat poate fi salariat, partener, director (executiv sau non-executiv),
manager proprietar, voluntar sau unul care lucreaza pentru una sau mai multe organizatii
angajatoare. Forma legala a relatiei cu organizatiile angajatoare, daca exista, nu are nici
un efect asupra responsabilitatilor etice care revin profesionistilor contabili angajati.
Un profesionist contabil angajat are responsabilitatea de a duce mai departe scopurile
legitime ale organizatiei sale angajatoare. Acest Cod nu incearca sa impiedice un profesionist
contabil angajat de la indeplinirea acestor responsabilitati, dar ia in considerare circumstantele
in care pot aparea conflicte, doar din datoria de a respecta principiile fundamentale.
Un profesionist contabil angajat detine, de obicei, o pozitie superioara intr-o organizatie.
Cu cat nivelul pozitiei este mai inalt, cu atat va fi mai mare capacitatea si posibilitatea de
a influenta evenimentele, practicile si atitudinile. De la un profesionist contabil angajat
se asteapta sa incurajeze o cultura bazata pe etica intr-o organizatie angajatoare care
subliniaza importanta pe care conducerea superioara o acorda conduitei etice.
Exemplele prezentate in sectiunile urmatoare au ca scop ilustrarea modului in care
cadrul conceptul se va aplica si nu se doresc a fi, nici nu trebuie interpretate ca, o lista
exhaustiva a tuturor circumstantelor intalnite de un profesionist contabil angajat care pot
conduce la amenintari la adresa conformitatii cu principiile. In consecinta, nu este suficient
pentru un profesionist contabil angajat doar sa respecte aceste exemple; mai degraba,
cadrul trebuie aplicat circumstantelor particulare care apar.
Respectarea principiilor fundamentale poate fi potential amenintata de o varietate
de circumstante. Multe amenintari se incadreaza in urmatoarele categorii:
- interes propriu;
- auto-examinare;
- favorizare;
- familiaritate; si
- intimidare.
Aceste amenintari sunt discutate in continuare in Partea A a acestui Cod.
Exemple de circumstante care pot conduce la amenintari generate de interesul
propriu pentru un profesionist contabil angajat, dar nu sunt limitate la:
- Interese financiare, imprumuturi sau garantii;
- Acorduri de compensare prin stimulente;
- Utilizarea inadecvata personala a activelor corporative;
- Preocuparea cu privire la siguranta muncii;
- Presiunea comerciala din exteriorul organizatiei angajatoare.
Exemple de circumstante care pot conduce la amenintari generate de autoexaminare
includ, dar nu sunt limitate la deciziile de specialitate, sau date care fac
obiectul examinarii si justificarii de catre acelasi profesionist contabil angajat pentru a lua
aceste decizii sau pentru redactarea datelor.
Atunci cand sunt duse mai departe scopurile legitima si obiectivele organizatiilor lor
angajatoare, profesionistii contabili angajati pot promova pozitia organizatiei, cu conditia
ca orice declaratii efectuate sa nu fie nici false nici sa nu induca in eroare. Astfel de
actiuni nu ar crea, in general, o amenintare legata de presiuni.
Exemplele de circumstante care pot conduce la amenintari ale familiaritatii, dar
care nu sunt limitate la:
- Un profesionist contabil angajat intr-o pozitie ce influenteaza raportarea financiara
sau non-financiara sau deciziile de afaceri, care are un afin sau un membru
apropiat al familiei in pozitia de a beneficia de pe urma acestei influente.
- Asocierea de lunga durata cu contacte din domeniu care influenteaza deciziile de afaceri.
- Acceptarea unui cadou sau al unui tratament preferential, cu exceptia cazului in
care valoarea acestora nu este in mod clar nesemnificativa.
Exemple de circumstante care pot conduce la amenintari generata de intimidare
includ, dar nu sunt limitate la:
. Amenintarea concedierii sau a inlocuirii profesionistului contabil angajat sau a
afinului sau a rudei apropiate ca urmare a unui dezacord cu privire la aplicarea
unui principiu contabil sau a modului in care informatiile financiare urmeaza sa fie
raportate.
. O personalitate dominanta care incearca sa influenteze procesul decizional, de
exemplu, cu privire la acordarea de contracte sau cu privire la aplicarea unui
principiu contabil.
Profesionistii contabili angajati pot, de asemenea, intalni situatii specifice care pot
conduce la amenintari unice generate de conformitatea cu unul sau mai multe principii
fundamentale. In toate relatiile profesionale si de afaceri, profesionistii contabili angajati
trebuie sa fie mereu atenti la astfel de situatii si amenintari.
Masurile de protectie care pot elimina sau reduce pana la un nivel acceptabil
amenintarile intalnite de profesionistii contabili angajati se incadreaza in doua mari
categorii:
(a) Masurile de protectie create de catre profesie, legislatie sau reglementare; si
(b) Masurile de protectie din mediul de lucru.
Exemple de masuri de protectie create de profesie, legislatie sau reglementare
sunt detaliate in Partea A din Cod.
Masurile de protectie din mediul de lucru includ, dar nu sunt limitate la:
. Sistemul de supraveghere corporativa al organizatiei angajatoare sau alte
structuri de supraveghere;
. Programele de etica si conduita ale organizatiei angajatoare;
. Procedurile de recrutare din cadrul organizatiei angajatoare care accentueaza
mportanta angajarii unui personal extrem de competent;
. Controale interne aprofundate;
. Proceduri disciplinare adecvate;
. Conducerea care subliniaza importanta conduitei etice si se asteapta ca angajatii
sa actioneze in mod etic;
. Politicile si procedurile de implementare si monitorizare a calitatii performantei angajatilor;
. Comunicarea oportuna a politicilor si procedurilor organizatiei angajatoare,
inclusiv orice modificare a acestora, tuturor angajatilor si formarea si educarea
adecvata cu privire la aceste politici si proceduri;
. Politici si proceduri de imputernicire si incurajare a angajatilor de a informa
nivelele superioare din cadrul organizatiei angajatoare asupra oricaror aspecte
etice care ii privesc fara teama de represalii;
. Consultarea cu un alt profesionist contabil corespunzator.
In situatiile in care un profesionist contabil angajat considera ca alte persoane vor continua o
conduita sau actiune care nu sunt etice, in cadrul organizatiei angajatoare, profesionistul
contabil angajat trebuie sa aiba in vedere apelarea la consilierea juridica. In aceste cazuri
extreme, in care orice masuri de protectie disponibile au fost epuizate si nu exista posibilitatea
de a reduce amenintarea la un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat poate
concluziona ca este adecvata demisionarea din cadrul organizatiei angajatoare.
Un profesionist contabil angajat are obligatia profesionala de a se conforma
principiilor fundamentale. Pot exista totusi situatii in care responsabilitatile acestora fata
de o organizatie angajatoare si obligatiile profesionale de a se conforma principiilor
fundamentale intra in conflict. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie sa
sustina obiectivele legitime si etice enuntate de catre angajator si regulile si procedurile
stabilite in sprijinul acestor obiective. Cu toate acestea, atunci cand conformitatea cu
principiile fundamentale este amenintata, un profesionist contabil angajat trebuie sa aiba
in vedere modul in care va reactiona in aceste situatii.
Ca o consecinta a responsabilitatilor fata de o organizatie angajatoare, un
profesionist contabil angajat se poate afla sub presiunea de a actiona sau de a se
comporta intr-un mod care sa ameninte direct sau indirect conformitatea cu principiile
fundamentale. Astfel de presiuni pot fi explicite sau implicite; ele pot veni de la un
supervizor, manager, director sau alta persoana din cadrul organizatiei angajatoare. Un
profesionist contabil angajat poate sa se confrunte cu presiuni legate de:
- Incalcarea legii sau a reglementarilor;
- Incalcarea standardelor tehnice sau profesionale;
- Facilitarea strategiilor lipsite de etica si ilegale de gestionare a veniturilor;
- Minciuna sau inducerea in eroare involuntara (inclusiv inducerea in eroare prin
pastrarea tacerii) a altor persoane, in special:
. a auditorilor organizatiei angajatoare; sau
. a reglementatorilor.
- Emiterea, sau alt tip de asociere cu un raport financiar sau non-financiar care
reprezinta in mod semnificativ eronat faptele, inclusiv situatii legate de:
. situatiile financiare;
. respectarea fiscalitatii;
. respectarea legilor; sau
. rapoarte solicitate de catre organele de reglementare a titlurilor de valoare.
Semnificatia amenintarilor generate de astfel de presiuni, cum ar fi cele legate de
intimidare, trebuie evaluata si, daca sunt altfel decat in mod clar nesemnificative, trebuie
avute in vedere masuri de protectie ce trebuie aplicate pentru a elimina sau reduce la un
nivel acceptabil aceste amenintari. Astfel de masuri de protectie pot include:
. Obtinerea unei consilieri, cand este cazul, din interiorul organizatiei angajatoare,
de la un consilier profesionist independent sau de la un organism profesional relevant.
. Existenta unui proces oficial de solutionare a disputelor in interiorul organizatiei angajatoare;
. Apelarea la consultanta legala.
Profesionistul contabil angajat este adesea implicat in intocmirea si raportarea
informatiilor care pot fi fie facute publice, fie utilizare de catre alte persoane din interiorul
sau exteriorul interiorul organizatiei angajatoare. Astfel de informatii pot include informatii
financiare sau administrative, de exemplu, prognoze si bugete, situatii financiare, discutii
administrative si analize si scrisoarea de declaratie a conducerii furnizata auditorilor ca
parte a unui audit al situatiilor financiare. Un profesionist contabil angajat trebuie sa
intocmeasca sau sa prezinte astfel de informatii in mod corect, just si in conformitate cu
standardele profesionale relevante astfel incat informatiile sa fie intelese in contextul lor.
Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a intocmi sau aproba
situatii financiare de uz general pentru o organizatie angajatoare trebuie sa se asigure ca
acele situatii financiare sunt prezentate in conformitate cu standardele aplicabile de
raportare financiara.
Un profesionist contabil angajat trebuie sa mentina informatiile pentru care este
responsabil astfel incat acestea:
- sa descrie clar natura reala a tranzactiilor de afaceri, a activelor si a datoriilor;
- sa clasifice si sa inregistreze informatiile in timp util si intr-un mod adecvat; si
- sa reprezinte faptele cu acuratete si in mod complet din toate punctele de vedere.
Amenintarile ce vizeaza conformitatea cu principiile fundamentale, de exemplu cele
generate de interesul propriu, de obiectivitate sau de competenta profesionala si
prudenta, pot aparea atunci cand un profesionist contabil angajat poate fi in pericol (fie
din exterior fie prin posibilitatea unui castig personal) de a fi asociat cu informatii eronate
sau cu informatii eronate generate de actiunile altor persoane.
Importanta unor astfel de amenintari va depinde de factori cum ar fi sursa
presiunilor si gradul in care informatiile sunt, sau pot fi, eronate. Importanta amenintarilor
trebuie sa fie evaluata si, daca sunt altfel decat in mod clar nesemnificative, trebuie luate
in considerare si aplicate masurile de protectie necesare pentru a elimina sau reduce
aceste amenintari la un nivel acceptabil. Acest tip de masuri de protectie pot include
consultarea superiorilor din cadrul organizatiei angajatoare, de exemplu, comitetul de
audit sau alt corp responsabil cu guvernarea, sau alt organism profesional relevant.
Atunci cand nu este posibila reducerea amenintarii la un nivel acceptabil, un
profesionist contabil angajat ar trebui sa refuze sa ramana asociat cu informatiile pe care
le considera ca sunt sau pot fi eronate. Daca profesionistul contabil angajat este constient
de faptul ca emiterea unor informatii eronate este fie semnificativa fie persistenta, acesta
trebuie sa aiba in vedere informarea autoritatilor competente. Profesionistul contabil
angajat poate, de asemenea, sa faca apel la consultanta juridica sau sa demisioneze.
LUAREA DE MASURI IN CUNOSTINTA DE CAUZA
Principiul fundamental al competentei profesionale si al prudentei solicita ca un profesionist contabil angajat sa se implice doar in misiuni semnificative pentru care detine, sau poate obtine,
suficienta formare de specialitate sau suficienta experienta. Un profesionist contabil angajat
trebuie sa nu duca in eroare, in mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregatire
si experienta, nici nu trebuie sa omita sa faca apel la consilierea de specialitate
adecvata si asistenta atunci cand este cazul.
Situatiile care ameninta capacitatea unui profesionist contabil angajat de a-si
indeplini indatoririle cu un suficient grad de competenta profesionala si prudenta includ:
- Insuficient timp pentru a realiza si incheia in mod adecvat sarcinile relevante;
- Informatii incomplete, restrictionate sau uneori inadecvate, pentru indeplinirea sarcinilor
in mod adecvat;
- Insuficienta experienta, formare si / sau pregatire;
- Resurse necorespunzatoare pentru indeplinirea adecvata a sarcinilor.
Semnificatia unor astfel de amenintari va depinde de factori cum ar fi gradul in care
profesionistul contabil angajat colaboreaza cu ceilalti, vechimea relativa in domeniu si
nivelul de supervizare si de examinare aplicat activitatii. Importanta amenintarilor trebuie
evaluata si, daca acestea sunt in mod clar semnificative, trebuie aplicate masuri de
protectie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil. Masurile de protectie vizate
pot include:
. Obtinerea unei formari sau a unei consilieri suplimentare.
. Asigurarea ca exista suficient timp disponibil pentru a indeplini sarcinile relevante.
. Obtinerea asistentei de la persoane care au experienta necesara.
. Consultarea, daca este cazul, cu:
- superiorii din cadrul organizatiei angajatoare;
- expertii independenti; sau
- un organism profesional relevant.
Atunci cand amenintarile nu pot fi eliminate sau reduce la un nivel acceptabil,
profesionistul contabil angajat trebuie sa aiba in vedere daca sa refuze sau nu
indeplinirea sarcinilor respective. Daca profesionistul contabil angajat determina ca
refuzul este adecvat, motivele pentru a face acest lucru trebuie sa fie clar comunicate.
Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la
curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, in
unele situatii, sa conduca la amenintari generate de conformitatea cu principiile
fundamentale. De exemplu, amenintarile generate de interesul propriu la adresa
obiectivitatii sau confidentialitatii pot fi cauzate de existenta unui motiv sau a unei ocazii
de a manipula informatii sensibile referitoare la pret pentru a castiga beneficii financiare.
Exemple de situatii care pot conduce la amenintari generate de interesul propriu includ,
dar nu sunt limitate la situatii in care un profesionist contabil angajat sau o ruda sau afin al
acestuia:
- detine un interes financiar direct sau indirect in organizatia angajatoare si
valoarea acestui interes poate fi direct afectata de deciziile luate de catre
profesionistul contabil angajat;
- este eligibil pentru o prima aferenta unui profit si valoarea primei poate fi direct
afectata de deciziile luate de catre profesionistul contabil angajat;
- detine, direct sau indirect, optiuni pe actiuni in organizatia angajatoare, a caror
valoare poate fi direct afectata de deciziile luate de catre profesionistul contabil
angajat;
- detine, direct sau indirect, optiuni pe actiuni in organizatia angajatoare care sunt,
sau vor fi in curand, eligibile pentru conversie; sau
- se poate califica pentru optiuni pe actiuni in organizatia angajatoare sau pentru
prime aferente performantei daca sunt atinse anumite obiective.
In evaluarea semnificatiei unei astfel de amenintari si a masurilor de protectie
adecvate care trebuie aplicate pentru a elimina amenintarile sau pentru a le reduce la un
nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat trebuie sa examineze natura interesului
financiar. Aceasta include o evaluare a semnificatiei interesului financiar si daca acesta
este direct sau indirect. In mod clar, ceea ce constituie un interes semnificativ sau de
valoare intr-o organizatie angajatoare variaza de la persoana la persoana, in functie de
circumstantele personale.
Daca amenintarile sunt in mod clar semnificative, masurile de protectie sunt
analizate si aplicate asa cum este necesar pentru a elimina sau reduce amenintarile la un
nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie pot include:
. politici si proceduri ale unui comitet independent de conducere pentru a
determina nivelul de forma a remuneratiei conducerii superioare;
. prezentarea informatiilor cu privire la toate interesele relevante si la orice planuri
de tranzactionare a actiunilor relevante pentru cei care sunt insarcinati cu
guvernarea organizatiei angajatoare, conform oricaror politici interne;
. consultarea, atunci cand este cazul, cu superiorii din cadrul organizatiilor angajatoare;
. Consultarea, atunci cand este cazul, cu cei insarcinati cu guvernarea organizatiei
angajatoare sau a organismelor profesionale relevante;
. Proceduri de audit interne si externe;
. Educatie actualizata cu privire la aspecte legate de etica si restrictii legale si alte
reglementari privitoare la un potential trafic intern.
Un profesionist contabil angajat nu trebuie nici sa manipuleze informatia, nici sa
utilizeze informatii confidentiale in interes propriu.
STIMULENTE
ACCEPTAREA SAU EMITEREA DE OFERTE
Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi
un stimulent. Stimulentele pot lua forme diferite, incluzand cadouri, ospitalitate, tratamente
preferentiale si solicitarea necorespunzatoare de relatii de prietenie si loialitate.
Ofertele de stimulente pot reprezenta amenintari la adresa conformitatii cu
principiile fundamentale. Cand unui profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei
rude afiliate i se ofera un stimulent, situatia trebuie atent evaluata. Amenintarile generate
de interesul propriu cu privire la obiectivitate sau confidentialitate apar atunci cand un
stimulent este oferit pentru a influenta actiunile sau deciziile, pentru a incuraja un
generate de intimidare cu privire la obiectivitate sau confidentialitate apar daca astfel de
stimulente sunt acceptate si sunt urmate de amenintari de a face publica oferta
respectiva, daunand astfel fie reputatiei profesionistului contabil angajat, fie reputatiei
afinului sau rudei apropiate a acestuia.
Importanta acestor amenintari va depinde de natura, valoarea si intentia din
spatele ofertei. Daca o terta parte rezonabila si in cunostinta de cauza, la curent cu toate
informatiile relevante, va considera stimulentul ca nesemnificativ, fara scopul de a
incuraja un comportament lipsit de etica, atunci un profesionist contabil angajat poate
considera oferta ca apartinand cursului normal al activitatii, fara a reprezenta o
amenintare generata de conformitatea cu principiile fundamentale.
Daca amenintarile evaluate sunt in mod clar semnificative, ar trebui luate in calcul
si aplicate masuri de protectie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil. Cand
aceste amenintari nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea unor
masuri de protectie, profesionistul contabil angajat nu ar trebui sa accepte stimulentul.
Cum amenintarile reale sau aparente la adresa respectarii principiilor fundamentale nu
sunt generate doar de acceptarea unui stimulent, ci si, uneori, prin simplul fapt ca o oferta
a fost facuta in acest sens, masuri de protectie suplimentare ar trebui adoptate. Un
profesionist contabil angajat ar trebui sa evalueze riscul asociat tuturor ofertelor de acest
gen si ar trebui sa ia in considerare daca actiuni de tipul de celor de mai jos ar trebui
intreprinse :
(a) Cand s-au facut astfel de oferte, sa informeze in cel mai scurt timp nivelele
superioare de conducere sau nivelele insarcinate cu guvernarea organizatiei
angajatoare;
(b) Sa informeze partile terte despre aceasta oferta - de exemplu, un organism
profesional sau angajatorul persoanei care a facut oferta; un profesionist contabil
angajat ar trebui, totusi, sa faca apel la consultanta juridica inainte de a trece la
aceasta etapa; si
(c) Sa ii puna, in cel mai scurt timp, la curent pe afini si pe rudele apropiate asupra
amenintarilor relevante si masurilor de protectie ce trebuie luate, daca acestia
ocupa pozitii ce pot permite oferirea de stimulente, de exemplu ca urmare a
situatiei lor profesionala; si
(d) Sa informeze conducerea superioara sau pe cei insarcinati cu guvernarea
organizatiei angajatoare atunci cand afinii sau rudele apropiate sunt angajati de
catre competitie sau de potentialii furnizori ai acelei organizatii.
Un profesionist contabil angajat se poate afla intr-o situatie in care se
preconizeaza ca, sau este presat sa, ofere stimulente pentru a subordona rationamentul
altor persoane sau organizatii, pentru a influenta procesul decizional sau obtinerea de
informatii confidentiale.
Astfel de presiuni pot veni din interiorul organizatiei angajatoare, de exemplu, din
partea unui coleg sau unui superior. Ele pot veni si de la o persoana sau de la o
organizatie din exterior care sugereaza actiuni sau decizii de afaceri ce pot fi avantajoase
organizatiei angajatoare, influentand probabil activitatea unui profesionist contabil angajat.
Un profesionist contabil angajat trebuie sa nu ofere un stimulent pentru a influenta
in mod nefavorabil rationamentul profesional al unei terte parti.
Atunci cand presiunea de a oferi stimulente care nu sunt etice vine din exteriorul
organizatiei angajatoare, un profesionist contabil angajat trebuie sa se conformeze
principiilor si indrumarilor cu privire la solutionarea conflictelor etice prezentate in Partea
A din acest Cod. ANEXA DEFINITII
Expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
Publicitate Comunicarea catre public a unei informatii despre serviciile sau abilitatile profesionistilor contabili independenti, in vederea obtinerii de angajamente profesionale.
Clientul de Partea responsabila este (sunt) persoana (sau persoanele) certificare care:
(a) intr-o misiune directa de raportare, este responsabila de subiectul in cauza; sau
(b) intr-o misiune pe baza de declaratii, este responsabila de informatiile cu privire la subiectul
in cauza si poate fi responsabila pentru subiectul in cauza. (Pentru un client al certificarii care este un client al auditului situatiilor financiare, a se vedea definitia clientului auditului situatiilor financiare).
Misiune de O misiune in care un profesionist contabil independent certificare exprima o concluzie al carui scop este de a spori gradul de Echipa de incredere al grupului de utilizatori vizati, altii decat partea certificare responsabila cu rezultatul evaluarii sau masurarii unui
subiect in cauza pe baza unor criterii. (Pentru indrumari cu privire la misiunile de certificare, a
se vedea Cadrul pentru Misiuni de certificare emis de catre Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Certificare care descrie elementele si obiectivele unei misiuni de certificare si identifica misiunile la care se aplica Standardele Internationale de Audit (ISA-urile),
Standardele Internationale pentru misiunile de examinare(ISRE), Standardele Internationale pentru misiunile de certificare (ISAE) si Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS)).
(a) Toti membrii unei echipe de certificare pentru misiunea de certificare;
(b) Toate celelalte persoane dintr-o firma care pot influenta in mod direct rezultatul unei misiuni de certificare, inclusiv:
(i) cei care recomanda compensarea, sau caresupervizeaza direct, gestioneaza sau
supravegheaza in alt mod partenerul misiunii de certificare, cu privire la performanta misiunii de
certificare. Din punctul de vedere al misiunii de audit al situatiilor financiare, acestia includ persoanele de la toate nivelurile succesive superioare, la un nivel mai inalt decat cel al partenerului de misiune dintre executivul superior al firmei;
(ii) cei care ofera consultanta cu privire la aspecte tehnice sau de specialitate, tranzactii sau
evenimente pentru misiunea de certificare; si
(iii) cei care ofera control al calitatii pentru misiunea de certificare, inclusiv cei care efectueaza
examinarea controlului calitatii misiunii pentru misiunea de certificare; si
(c) din perspectiva clientului de audit al situatiilor financiare, toti cei care sunt intr-o retea de firme care pot influenta in mod direct rezultatul misiunii de audit al situatiilor financiare.
In mod clar o problema care nu poate fi decat insignifianta si care nu nesemnificativ are consecinte. Afini Un parinte, copil sau frate/ sora care nu face parte din membrii apropiati ai familiei.
Onorariu Un onorariu calculat pe o baza predeterminata cu privire la contingent rezultatul sau produsul unei tranzactii sau cu privire la rezultatul activitatii realizate. Un onorariu care este stabilit de catre o instanta sau alta autoritate publica nu este contingent.
Interes financiar Un interes financiar:
. detinut ca beneficiu printr-un vehicul de investitii colectiv, proprietate imobiliara, fond sau alte mod intermediar controlate de catre entitate sau individ.
Director sau aceia insarcinati cu guvernarea unei entitati, indiferent de functionar titulatura acestora care poate varia de la tara la tara.
Partenerul de Un partener sau alta persoana din firma care este misiune responsabila de misiune sau de efectuarea acesteia si de raportul care este emis in numele firmei si care, atunci
cand este necesar, detine autoritatea adecvata din partea unui corp profesional, legal sau de reglementare.
Examinarea Un proces al carui scop este de a oferi o evaluare controlului calitatii obiectiva, inainte de emiterea raportului, asupra misiunii rationamentelor semnificative pe care le face echipa misiunii si a concluziilor la care acestia au ajuns in formularea raportului.
Echipa de misiune Tot personalul care efectueaza o misiune, inclusiv orice expert contractati de catre firma in legatura cu aceea misiune.
Profesionist Un profesionist contabil independent care detine in prezent contabil existent o misiune de audit sau care presteaza servicii contabile, fiscale, de consultanta sau alte servicii similare pentru un client.
Interes financiar Un interes intr-un instrument de capitaluri proprii sau de alte garantare a
obligatiunilor, de imprumut sau de indatorare al unei entitati, inclusiv drepturile si obligatiile
de achizitionare a unui astfel de interes si a instrumentelor direct derivate, aferente unui astfel de interes.
Situatii financiare Bilanturile, situatiile veniturilor sau conturile de profit si pierdere, situatiile modificarilor pozitiei financiare (care pot fi prezentate intr-o varietate de moduri, de exemplu, ca
situatie a fluxurilor de trezorerie sau ca o situatie a fluxurilor de fonduri), note si alte situatii si materiale explicative care sunt identificate ca facand parte din situatiile financiare.
Clientul auditului O entitate cu privire la care o firma realizeaza o misiune situatiilor de audit al situatiilor financiare. Atunci cand clientul este financiare o entitate cotata, clientul auditarii situatiilor financiare va include intotdeauna si entitatile sale legate.
Misiunea de audit O misiune de certificare rezonabila in care un profesionist al situatiilor contabil independent isi exprima o opinie cu privire la financiare faptul daca situatiile financiare sunt sau
nu intocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiara identificat, cum ar fi o misiune efectuata conform cu Standardele Internationale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situatii financiare solicitat de legislatie sau de reglementari.
Firma (a) Un practician individual, partener sau corporatie de profesionisti contabili;
(b) O entitate care controleaza astfel de parti; si
(c) O entitate controlata de astfel de parti.
Membrii apropiati Sot/sotie (sau echivalentul) sau persoanele dependente. ai familiei
Independenta este:
(a) Independenta de spirit - starea de spirit care permite emiterea unei opinii fara a fi afectat de
influente care compromit judecata profesionala si care permite individului sa actioneze cu sa-si exercite obiectivitatea si rationamentul integritate, profesional;
(b) Independenta in aparenta - evitarea faptelor si a situatiilor care sunt atat de importante incat o terta parte rezonabila si in cunostinta de cauza, care cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate, ar concluziona in mod rezonabil ca integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau a unui membru al echipei de certificare au fost compromise.
Interes financiar Un interes financiar detinut ca beneficiu printr-un indirect vehicul de investitii colectiv, proprietate imobiliara, fond sau alte mod intermediar, asupra carui individul sau entitatea nu are control.
Entitate cotata- O entitate a carei actiuni, actiuni la bursa sau datorii sunt cotate sau listate pe o bursa recunoscuta, sau sunt comercializate pe baza unor reglementari ale unei burse
recunoscute sau ale unui alt organism echivalent. Firma din retea O entitatea aflata sub control, proprietate sau gestionare comuna cu cele ale firmei sau ale altei entitati pe care o terta parte rezonabila si in cunostinta de cauza, care cunoaste toate informatiile relevante, ar considera-o ca facand parte din firma, la nivel national sau international.
Cabinet Un sub-grup distinct, organizat fie pe criterii geografice, fie pe criterii legate de practica.
Profesionist O persoana care este membra a unui organism membru contabil IFAC.
Profesionist Profesionist contabil angajat sau implicat intr-o functie contabil angajat executiva sau non-executiva in arii de activitate cum ar fi industrie, comert, servicii, sector public, invatamant, sector non-profit, organisme de reglementare sau profesionale, sau un profesionist contabil contractat de o astfel de entitate.
Profesionist Un profesionist contabil, indiferent de categoria de servicii contabil (contabilitate, audit sau consultanta) dintr-o firma care independent ofera servicii profesionale. Termenul este folosit si pentru firmele de profesionisti contabili independenti.
Serviciile Servicii care solicita aptitudini contabile sau aferente profesionale prestate de un profesionist contabil, care includ servicii de contabilitate, audit, fiscalitate, consultanta si management financiar.
Entitate legata -O entitate care are oricare dintre relatiile de mai jos cu clientul:
(a) o entitate care controleaza, direct sau indirect, clientul cu conditia ca acest client sa fie semnificativ pentru entitate;
(b) o entitate care detine un interes financiar direct in client cu conditia ca o astfel de entitate sa exercite o influenta semnificativa asupra clientului, iar interesul in client sa fie semnificativ pentru entitate;
(c) o entitate controlata, direct sau indirect, de catre client;
(d) o entitate in care clientul, sau orice entitate aferenta clientului conform punctului (c) de mai sus, detine un interes financiar semnificativ care ii confera o influenta semnificativa asupra unei astfel de entitati, iar interesul este semnificativ pentru client si pentru entitate sa aferenta de la punctul (c) si O entitate care se afla sub control comun cu clientul (prin urmare o "entitate-sora") cu conditia ca aceasta entitate si clientul sa fie amandoi semnificativi pentru entitatea care
controleaza atat clientul si entitatea-sora.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2531
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
