Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Cum sa fim cei mai buni la interviu

Resurse umane

+ Font mai mare | - Font mai mic




Cum sa fim cei mai buni la interviu

O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit, gata sa “infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit … “ziua cea mare”, respectiv, ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu …




Zambetul , tonusul vioi, “pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea “limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar “semeata”, dar nu cu … “nasul pe sus” ! … si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte “aerul” proaspat si sanatos, datator de sperante si denotand incredere de sine (si, nicidecum, acel tip de “increzut” atat de “familiar” si … dezagreabil ! …), constituie tot atatea cerinte de baza ale “prezentei” noastre “scenice” atunci cand va trebui sa “atacam” momentele interviului … in acelasi context, va fi imperativ necesar si sa stim sa:

fim “curtenitori” (dar nu … lingusitori), amabili si mereu la dispozitia interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca situatia o impune, chiar putin … (aparent) exploatati ! … ;

apelam si utilizam, eficient, atat tehnicile de comunicare[3] (intrebarile, ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10 elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea; inflexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea; pauzele);

vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati, confuzii, si/sau “interpretari”;

spunem, intotdeauna, adevarul si sa fim cat se poate de sinceri[5], fara teama de a risca si/sau de a pierde ceva ! …;

ne controlam stressul, anxietatea, emotiile etc.[6];

comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor[7] si a picioarelor, la sensul si semnificatia deplasarii privirii - etc.);

acceptam ca decizia finala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si nu noua ! … Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai “neortodoxe”, “ne-catolice”, dubioase etc. “metode” pentru a reinfluenta decidentii si/sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie[9].

Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale interviului[10], durata fiecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum 30 - 40 minute.

In fata noastra se vor putea afla, (tot) de regula, trei persoane[11], care vor avea ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:

rolul amabilului;

rolul agresivului;

rolul indiferentului.

De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei candidate mai “oachese” si/sau a unui candidat mai “chipes” ! … in acest context, este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai “delicate” sa fie formulate in binom “femeie-femeie” si “barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse candidatilor si/sau in “momente-cheie” ale interviului.

Amabilul din comisia de intervievatori va fi, intotdeauna, surazator, binevoitor si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune … Nu ne va contrazice sub nici un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism adeseori alarmant ! … Reactiile sale verbale vor fi, de regula, exemplificate prin exprimari de genul: “Aveti, indubitabil, perfecta dreptate ! …”; “Asa este, sunt total de acord cu punctul dumneavoastra de vedere ! …”; “Constat, cu maxima satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice ! Este chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni !…”. in ceea ce priveste comportamentul sau nonverbal, Amabilul va da, permanent, aprobator din cap[13], fiecare element constituent al mimicii si gesturilor sale transformandu-se intr-un veritabil imbold pentru a continua sa vorbim (ca deh, … “zicem bine ce zicem ! …”) … Ne va intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca … nici el, ca si noi, nu este de acord cu cutare sau cu cutare punct de vedere, iar noi avem perfecta dreptate atunci cand ne exprimam dezacordul fata de asemenea situatii cel putin inadmisibile, trenante si chiar penibile ! … Nu vom putea observa nici cea mai mica si/sau semnificativa “umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin vorbele si atitudinile sale, totul relevandu-ne, finalmente, succesul total pe care il intrezarim ! … intrebarile la care va apela, prioritar, vor fi de tip orientat, pentru a primi raspunsuri favorabile si, de regula, cu caracter afirmativ … in fata acestui “personaj” va trebui sa dam dovada, constant, de maximum de “stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice, ca stim “lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul nostru “triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse. La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa, la excesele de amabilitate ! …), fiind capabili sa raspundem, astfel, pe oricare dintre canalele preferabile de comunicare ale interlocutorului ! …



Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai … contestat si “nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune (si are dreptul, prin statusul si rolul care i-au fost conferite !) cele mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea adopta cele mai “ofensive” atitudini comportamentale … Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: “Ce credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati ?” (raspunsul recomandabil a fi utilizat poate avea forma: “Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea in mine ! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la aceasta intrebare ! Ramane ca diferentierile sa fie facute de dumneavoastra, urmare a testarii fiecaruia dintre noi ! …”); “Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a ocupa un post de o asemena importanta ?!! … Mai mult, daca sunt mai atent (sic !!!… - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita ! … Peste un an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si … adio ! … Cred, mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul firmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati ! …”(intr-o astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament: calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu uitam ca la o agresiune nu se raspunde, niciodata, cu o agresiune ! … Drept urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: “Cred ca am gresit venind la interviu ! … Sunt, realmente, surprinsa sa constat ca abia acum realizati faptul ca sunt fata si, absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult, casatoria si copiii constituie probleme extra-profesionale si strict private, asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra rezultatelor mele profesionale ! … Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de dumneavoastra referitor la … - … si se continua cu problematica supusa initial discutiei profesionale … - ); “Cam ce salariu ati astepta de la noi ?! …” (la o asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza o anumita suma, fie in valuta, fie – cam rar - in lei ! … Un raspuns de genul: “350 $/luna” sau “2,1 milioane lei/luna” dublat de motivatia “… Da, cred ca mi-ar fi suficient pentru a duce un trai decent ! …” nu poate decat sa genereze … “avalansa” de intrebari care urmeaza: “De ce atat si nu mai mult sau mai putin ?!”; “Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat ?!? … “; etc. Prin asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor firmei solicitatoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile ! … In schimb, daca vom formula un raspuns in forma: “Pentru inceput, sunt convins ca veti fi de acord cu suma de … - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme dintr-un cost intr-o investitie pentru firma dumneavoastra ! Evident ca, dupa o perioada de proba a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii salariali ! … Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului salarial in investitie se va fi produs de mult ! …”, sansele noastre de reusita vor fi indubitabil si substantial majorate …). in concluzie, Agresivul trebuie “tratat” cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre respectandu-ne, fidel, personalitatea si fiind formulate functie de elementele certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va fi de natura sa … modifice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului nostru … Evident, totul va fi, finalmente, in avantajul nostru ! …

Indiferentul este, uneori, rolul cel mai … ingrat ! … Acest “personaj” va avea, permanent, cu totul alte preocupari … isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va “studia” unghiile, va privi spre (sau pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile aflate in fata si, mai ales, nu … va fi deloc atent la ceea ce spunem ! … “Rolul” Indiferentului va fi impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea, in exclusivitate, scopul de a ne demotiva[15]… Dar, in finalul interviului, nu va trebui sa fim deloc mirati daca Indiferentul va fi persoana care … ne va pune cele mai multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima fidelitate, exprimari pe care le-am formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut spontane, vor fi, in marea lor majoritate, de genul relansarilor , mai ales al celor urmate de tacere: “… Ce spuneati despre … ?! …”; “… Sa intelegem ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca … ?! …”; etc. Fata de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si, mai ales, de … “nervi de otel” si stapanire de sine … Raspunsurile noastre vor trebui strict orientate catre “substanta” elementelor solicitate de intervievator, neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, “miezul” problemei.

Toate aceste “roluri” sunt interpretate, adeseori pana la … perfectiune de catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:

in viata cotidiana, ne intalnim, prioritar, cu aceste trei tipuri de oameni: amabili (pentru ca, nu-i asa, fiecare are un scop de urmarit si vrea sa “se puna bine cu seful” ! …); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni si/sau sefi ii face sa “explodeze” de invidie, gelozie etc. … Mai ales daca am repurtat un succes, va trebui sa fim foarte atenti, pentru ca primele reactii, interiorizate si/sau exteriorizate vor fi de tipul: “Ia uite-l pe Popescu, iar pleaca in strainatate ! Toata ziua sta prin avioane si mai e si plin de valuta ! Precis ca are si vreo trei vile la Snagov, Predeal si Costinesti ! …”; “Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga[16] si-acu’, uite-l: se da mare ! … Mai mult, am auzit ca e omul lu’ … ! Ba chiar, daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist ! …”; “Iar Popescu, dom’le ?!! … Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul !… si ce daca nu stiu deloc limbi straine ? Daca pe vremea lor se facea numa’ romana ; etc.); indiferenti (mai ales daca nu mai au nimic de pierdut ! … In general, indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive … politice (si nu numai ! …). si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de “personaje”, comisia doreste sa verifice daca si cum stim sa reactionam pentru fiecare tip de “rol” intalnit, “aplicandu-i”, fiecaruia, cel mai oportun si eficace “tratament”;



in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, “orientarea” noastra va trebui sa fie maxima ! … Elementele studiate, prioritar, de catre membrii comisiei, vor fi disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental, spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid si eficient, din “situatii-limita” si, mai ales, modul general de a ne “replia” si “contraataca” decisiv …;

indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si inoportune), “pierderea” in amanunte nesemnificative, “talentul” de a ne complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la indemana oricui ! …) etc. sunt tot atatea cauze care pot genera insuccesul in afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne “simta” si sa ne vada “in actiune”, “pe teren”, fara nici un “sprijin din afara”, astfel incat sa ne poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce mai concurential si, din ce in ce mai des, ostil ! …

O data interviul terminat, nu va fi deloc nici oportun si nici “politicos” sa ii intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva (“… A fost bine ?!! … Cum m-am prezentat ?! …”) sau daca, in maximum doua-trei zile vom sti rezultatul (“Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns de principiu, pentru ca mai am si alte oferte !!!” … ??? …). Va fi, in schimb, politicos si util sa ascultam (activ) tot ceea ce ni se va spune si, eventual, daca nu ni se va preciza o proxima data pentru contactare, sa punem o intrebare alternativa (spre exemplu: “Mi-ati permite, fara nici cea mai mica intentie de va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza sa le solutionam, in continuare ? …”). De asemenea, este util sa multumim intervievatorilor pentru timpul acordat si sa nu recurgem la nici un element “flatant” (de genul: “Experienta dumneavoastra, demonstrata de profesionalismul grandios cu care m-ati tratat astazi, la interviu, se constituie intr-un moment crucial al activitatii si vietii mele !”; “Nimic si nimeni nu m-ar fi putut convinge, cu atata elocventa, de maretia si relevanta unor asemenea momente ! Parca totul a fost desprins dintr-un basm ! …“; etc.

In acelasi context, desi unii autori[22] ne-o recomanda, apreciem ca expedierea unor scrisori de … “vie si eterna recunostinta si multumire pentru atentia, sprijinul si cooperarea acordate cu prilejul interviului din data de …” nu poate fi decat cel putin … jenanta si penibila prin ridicolul situatiei generate si, mai ales, implicate ! …

In concluzie, este absolut recomandabil sa fim si sa ramanem noi insine, bineinteles, insa, facand dovada unei adaptabilitati maxime, la orice gen de situatie … Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra viitoare activitate va fi desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor: CLIENTUL.



subliniem ca nu suntem de acord cu autorii care ne invata ce intrebari sa punem comisiei si ce “raspunsuri-standard” sa oferim intervievatorilor ! Evident, se pot formula recomandari, dar nu cu caracter de obligativitate ! Oricum, asupra problematicii vom reveni cu amanunte …

a nu se confunda cu surasul ironic si/sau cu cel de tip “grimasa” pe care (inca) prea multi candidati il “afiseaza” cu o nonsalanta adeseori … dezarmanta ! …

D. Popescu, op. cit., p. 158-166

idem, p. 64

a incerca sa inducem in eroare interlocutorul se poate dovedi ceva fatal pentru viitoarea noastra cariera !

DA, trebuie sa avem „nervi de otel“! Pentru ca numai cei mai buni si cei mai „tari“ reusesc !

mare atentie la miscarile mainilor !

in context, acordati o maxima atentie elementelor specifice programarii neuro-lingvistice !



cat de mult am avut, uneori, de suferit, din aceasta cauza ! Pacat de prieteniile (sper, numai aparent) distruse !

exista situatii - mai ales la marile firme si/sau companii - in care, datorita pozitiei ierarhice superioare a postului scos la concurs, interviurile se desfasoara in 6 - 7 runde (inclusiv cu fiecare manager sau sef de departament si cu managerul general)

chiar daca numarul acestora este inferior sau superior cifrei 3, rolurile care urmeaza a fi “interpretate” de catre membrii comisiei raman tot … 3 ! …

de regula, este recomandabil ca membrii comisiei sa “alterneze” rolurile pe care urmeaza sa le interpreteze ! … Ratiunile sunt evidente ! …

este atat de penibilul comportament al unor reporteri care, atunci cand intervieveaza pe cineva, dau, aprobator, din cap, de parca interlocutorul lor ar fi (cel putin) incompetent si nu s-ar putea exprima !

din nou, utilitatea stiintei de a aplica programarea neuro-lingvistica ne va fi de maxima importanta !

ce poate fi mai demotivant ca, in timp ce vorbim, sa nu fim ascultati ?!

… ce jargon ! … (foarte des utilizat. Multi, deja, intreaba, a priori, … “cat ma costa sa … ?”)

un jenant, penibil si oribil gest: vrei sa “scapi“ de cineva, il „cataloghezi“ in maniera descrisa

probabil din tabloul lui Mendeleev !

adica sa viziteze

si nici pe aceea nu o stiu, uneori, bine !

parca poti ruga urat, pe cineva, ceva !

H.Neuman - op.cit., pag.229; M. Feelop. cit., KOGAN PAGES, 1997, p. 73; etc.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1702
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site