DEMISIA

DEMISIA

Prin demisie intelegem actul unilateral de vointa a salariatului care , printr-o notificare scrisa , se comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca , dupa indeplinirea unui termen de preaviz .

Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acestuia prin mijloace de proba . Salariatul are dreptul de a nu-si motiva demisia .

Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca si nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariatii cu functii de executie si de 30 de zile calendaristice pentru salariatii cu functii de conducere .

Pe durata preavizului contractul individual de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv >

Salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu-si indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca .

Prin derogare , angajatorii au posibilitatea de a angaja in cazurile si in conditiile prezentului cod , personal salariat cu contract individual de munca pe durata detreminata .

Contractul individual de munca pe durata determinata poate fi incheiat numai in urmatoarele cazuri:

inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca , cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva ;

cresterea temporara a activitatii angajatorului ;

desfasurarea unei activitatii cu caracter sezonier ;

in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale in scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca ;

in alte cazuri prevazute expres de legi speciale ;

Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 18 luni.

Angajatorul poate incadra salariati cu program de lucru corespunzator unei fractii de norma de cel putin 2 ore/zi , prin contracte individuale de munca pe durata determinata sau nedeterminata , denumite contracte individuale de munca cu timp partial . Acest contract se incheie numai in forma scrisa . Durata saptamanala de lucru a unui salariat cu contract cu timp partial este inferioara celei a unui salariat cu norma interaga , fara a putea fi mai mica de 10 ori .

Timpul de munca este acel timp pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca . Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana .

Durata timpului de munca pentru tinerii pana la 18 ani este de 6 ore pa zi si de 30 de ore pe saptanama . Durata maxima lgala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana , inclusiv orele suplimentare .

Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de catre fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat.

Norma de munca reprezinta cantitatea de munca necesara operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu o calificare corespunzatoare , care lucreaza cu intensitete normala ,in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate .

Norma de munca cuprinde timpul productiv , timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea timpului productiv , timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca .

Norma de munca se exprima in functie de caracteristicile procesului de productie sub forma de norme de timp , norme de productie , norme de personal, sfera de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei activitati .normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati .

In cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore , salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze , in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca plicabil sau prin regulamentul intern .

Repausul saptamanal se acorda in daua zile consecutive , de regula sambata si duminica . In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii , repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulament intern .

Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt :

1 si 2 ianuarie

prima si a doua si de Paste

1 mai

1 decembrie

prima si a doua zi de Craciun

2 zile pentru fiecare dintre cele 2 sarbatori religioase anuale , declarate astfel de culte religioase legale ,astfel decat cele crestine , pentru persoanele apartinand acestora .

Prin contractul individual de munca se pot stabili si alte zile libere .

Dreptul la concediul de odihna anula platit este garantat tuturor salariatiilor . Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare .

Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator , tuturor salariatiilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul .

Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator . Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator .

In cazul in care programarea concediilor se face fractionat , angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze inter-un an calendaristic cel putin 15 zile lucratoare de concediu neintrerupt .

Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu . angajatorul poate rechema salariatul din concediu in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun salariatul la locul de munca .

Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concediu fara plata .

Angajatorii au obligatia sa asigure accesul salariatiilor la serviciul de medicina a mincii . Serviciul medical de medicina a muncii poate fi un serviciu medical de medicina a muncii , poate fi un serviciu autonom organizat de angajator sau un serviciu asigurat de o asociatie patronala .

Durata muncii prestate de medicul de medicina a muncii se calculeaza in functie de numarul de salariati ai angajatorului , potrivit legii .

Medicul de medicina a muncii este salariat , atestat in profesia sa , titular a unui contract de munca incheiat cu un angajator sau asociatie patronala . Sarcinile medicului de medicina a muncii constau in :

prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

supravegherea efectiva a conditiilor de igena si sanatate in munca ;

asigurarea controlului medical al salariatiilor atat la angajarea in munca , cat si pe durata executarii contractului individual de munca ;

Medicul de medicina a muncii este membru de drept in comitetul de securitate si sanatate in munca . El stabileste in fiecare an un program de activitate pentru imbunatatirea mediului de munca din punct de vedere al sanatatii in munca pentru fiecare angajator .