Distorsiuni pe piata muncii in si problema somajului in Romania

Distorsiuni pe piata muncii in si problema somajului in Romania

1 Pierderea locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate

Somajul este probabil fenomenul contemporan cel mai de temut iar lupta impotriva acestui flagel este cea mai importanta problema economico-sociala.

Nefiind doar o abordare statistica, analiza fenomenului trebuie sa urmareasca si dramele individuale, consecintele acestora asupra tuturor categoriilor socio-profesionale. Specialistii in psihologia sociala descopera ca, printre somerii de azi problemele de natura psihica se inmultesc, cum ar fi: apatia progresiva, frustrarea, instabilitatea afectiva si pierderea respectului de sine.

Pentru persoana ce are responsabilitatea unei familii, pierderea locului de munca este o adevarata drama, care o afecteaza personal, si siguranta personala dispare, lumea se disociaza de ea. Multi specialisti in problema somajului sesizeza aparitia unei "nelinisti in asteptare" legata de locul de munca, anume de posibilitatea pierderii lui, neliniste care poate prejudicia grav, relatiile de familie si relatiile individuale in societate.

Astfel, exista riscul ca societatea sa se divida in doua: pe de o parte, cei supraocupati, iar pe de alta parte, somerii marginalizati care depind aproape in intregime de bunavointa celor dintai.

Oferta de forta de munca reprezinta munca pe care o pot depune membrii unei tari in conditii salariale. Sursa ofertei o reprezinta "populatia", care, ca dimensiune si

dinamica in timp este consecinta unui ansamblu eterogen de factori si de natura economica, dar si de natura biologica.

Pornind de la populatia totala a unei economii nationale, se pot delimita, in raport cu posibilitatile de participare la activitatea economico-sociala, mai multe categorii32, evidentiate in schema de mai jos:

Schema III.1

PANM= populatia care nu doreste sa munceasca, casnica , studenti, militari;

S= populatia care doreste sa munceasca si nu gaseste de lucru= somerii;

Populatia activa ocupata PAO, cuprinde populatia in varsta de munca, ocupati in una din ramurile economiei nationale, precum si persoanele in afara varstei de munca, dar care lucreaza. Se considera populatia ocupata:

Persoanele care au un loc de munca si au lucrat in cursul saptamanii de referinta;

Persoanele temporar absente de la lucru si care pastreaza legatura cu locul de munca (concedii, somaj tehnic);

Persoanele, care temporar sau pe o durata nedeterminata, nu sunt remunerate, dar carora nu li s-a desfacut contractul de munca;

Persoanele care au un loc de munca, regim de munca complet sau partial si sunt in cautarea altui loc de munca;

Persoanele care, in cursul saptamanii de referinta au desfasurat o munca oarecare, in regim complet sau partial, platita sau aducatoare de venit, chiar daca erau in curs de pregatire scolara obligatorie, beneficiari de pensie, inscrise la Oficiile de forta de munca, primind sau nu ajutor de somaj;

Lucratorii familiali neremunerati;

Ucenicii si stagiarii remunerati;

Membrii fortelor armate (cadre active si militari in termen);

Neocuparea (somajul) cuprinde persoane care cauta de lucru, dar nu au loc de munca. Astfel, totalul fortei de munca este format din totalul celor angajati (ocupati) si al somerilor (neocupati).Persoanele care nu au avut serviciu si nu cauta unul, sunt calificate ca fiind in afara fortei de munca.

Populatia ocupata cuprinde potrivit metodei balantei fortei de munca toate persoanele care, in anul de referinta au desfasurat o activitate economica aducatoare de venit, cu exceptia cadrelor militare si a persoanelor asimilate acestora (personalul MapN, Ministerului de İnterne, Serviciul Roman de İnformatii, militarii in termen) a organizatiilor politice, obstesti si a detinutilor.

Populatia ocupata, cuprinde conform metodologiei "Anchetei trimestriale asupra fortei de munca in gospodarii", toate persoanele de 15 ani si peste, care au desfasurat o activitate economica sau sociala, producatoare de bunuri sau servicii, de cel putin o ora in perioada de referinta, in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte beneficii.

İndicatorul populatiei ocupate nu cuprinde persoanele care desfasoara in exclusivitate activitate casnica, elevii si studentii de la cursurile de zi , personalul militar si cei din organizatiile politice.

In statistica internationala in categoria populatiei ocupate se cuprinde intreaga populatie ocupata in ramurile economiei excluzand somerii, iar in unele cazuri si personalul fortelor armate. In analizele economice, populatia ocupata este corelata cu populatia totala sau segmente ale acesteia, obtinandu-se :

rata bruta de ocupare -care exprima ponderea populatiei ocupate in populatia totala;

rate specifice de ocupare (calculate pe grupe de varsta si pe sexe);rata de ocupare a populatiei potential active- care exprima ponderea populatiei ocupate in populatia in varsta de 15-60 ani, indicator care atenueaza diferentele dintre tari privind limitele de varsta legale de munca si are o larga utilizare in comparatiile internationale;

rata de ocupare a populatiei active;

rata de ocupare a resurselor de munca (resursele de munca exprimand numarul persoanelor capabile de munca, respectiv aceea parte a populatiei care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care-i permit sa desfasoare o activitate utila);

Situatia unei persoane ocupate in functie de modul de obtinere a veniturilor din activitatea exercitata poarta numele de statut profesional. Astfel, o persoana ocupata poate fi:

salariat (persoana care-si exercita activitatea pe baza unui contract de munca intr-o unitate economica sau sociala sau la persoanele particulare in schimbul unei remuneratii sub forma de salariu platit in bani, in natura);

patron (persoana care -si exercita ocupatia in propria sa unitate pentru a carei activitate are angajati unul sau mai multi salariati);

lucrator pe cont propriu (persoana care-si exercita activitatea in unitatea proprie sau intr-o afacere individuala fara a angaja nici un salariat, fiind ajutat sau nu de membrii familiei sale neremunerati);

lucrator familial neremunerat (persoana care-si exercita activitatea intr-o unitate economica familiala condusa de un membru al familiei sau o ruda, pentru care nu primeste remuneratie sub forma de salariu sau plata in natura);

membru al unei societati agricole sau al unei cooperative (persoana care a lucrat fie ca proprietar al unui teren agricol intr-o societate agricola constituita conform legii, fie ca membru al unei cooperative mestesugaresti, de consum sau credit );

Pornind de la resursele de munca se poate calcula rata de ocupare, care se determina dupa formula:   

R_O=PAO X 100

R_m

PAO= populatia activa ocupata

R_m= resursele de munca

Cu cat valoarea acestui indicator creste, cu atat o parte mai mare din populatie este capabila sa-si asigure un venit independent si sa participe la procesul de dezvoltare economica a tarii.

Resursele de munca exprima numarul persoanelor capabile de munca, respectiv aceea parte a populatiei care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care permit sa desfasoare o activitate utila.

Una din intentiile lui Keynes, a fost sa respinga ideea ca miscarea salariilor, chiar daca este posibila, va marii cererea efectiva. El s-a straduit sa arate ca predecesorii sai neoclasici au sustinut, de fapt, micsorarea salariilor ca remediu al somajului. Argumentul lui Keynes asupra economiei micsorarii salariului din capitolul al-IX-lea al "Teoriei generale a expunerii angajarii" suna astfel:

cererea de forta de munca, si nivelul angajarilor sunt intr-adevar determinate de salariile reale, nu de salariile banesti, exact asa cum au spus economistii neoclasici.

o reducere a salariilor banesti este totodata urmata de o reducere echivalenta a salariilor reale, cat timp preturile sunt determinate competitiv de costurile primare marginale, care pe o durata scurta de timp sunt formate in totalitate din costurile fortei de munca.

cat timp consumul real este o functie unica a venitului real si cat timp tendinta marginala spre consum a muncitorilor este mai mica decat unitatea, muncitorii vor cheltui mai putin pentru consum, dupa scaderea salariilor reale, decat inainte.

4. desi costurile fortei de munca au scazut, declinul ratei dobanzii tinde sa stimuleze investitia, fie datorita capcanei lichiditatii, fie datorita elasticitatii cererii de investitii la o dobanda mica sau datorita scaderii salariilor si preturilor asteptate in perspectiva.

reducerea salariilor banesti intr-o economie inchisa conduce la micsorarea cererii agregate, iar somajul, fie ca se accentueaza, fie, in cel mai bun caz ramane neafectat. De aceea, micsorarea salariului nu va conduce la atenuarea somajului, chiar daca ar fi posibil.

In plus, se afirma ca nu este posibil acest lucru pentru ca muncitorii nu doresc sa ocupe locurile de munca, acceptand ca salariile lor banesti sa fie reduse. Acest, lucru nu este de lunga durata, datorita "iluziei banesti" a functiei ofertei de forta de munca, desi cu siguranta ca politica de reducere a salariilor afecteaza anumite categorii de muncitori, mai mult decat altele, iar profitul din salariu este reprezentat in esenta , mai mult de salariul "relativ" decat de cel absolut.

Keynes citeaza aceasta "ipoteza" a "salariilor relative" ca motive pentru inflexibilitatea descrescanda a salariilor banesti.

Pe scurt "mentinerea nivelului general stabil al salariilor banesti reprezinta cea mai recomandabila masura politica, pentru un sistem inchis, in timp ce aceeasi

concluzie va fi valabila, pentru un sistem deschis, inseamna ca echilibrul cu restul lumii poate fi asigurat prin intermediul modificarilor fluctuatiilor.   

Ce au spus economistii despre reducerea salariilor inaintea publicarii "Teoriei generale" a lui Keynes: < impresia pe care o lasa Keynes este ca "economistii clasici" au preferat reducerea salariilor bazandu-se pe rationamentul microeconomiei statice, generalizata neadecvat la intreaga economie>

Doctrina clasica sustine ca reducerea salariilor nu poate afecta direct , angajarile pe durata scurta deoarece cererea de forta de munca depinde de salariile reale; cat timp pe o durata scurta toate cheltuielile variabile reprezinta cheltuieli cu forta de munca, preturile trebuie sa scada in aceeasi proportie ca si salariile, lasand salariile reale neschimbate. Orice argument in favoarea reducerii salariilor pentru a atenua somajul pe scurta durata, trebuie sa se bazeze fie pe efectele "indirecte" ale lichiditatii , ratei dobanzii, balantei de plati si sarcinii de impozitare, fie pe efectele "dinamice" legate de ramanerea in urma a reducerii salariilor, preturilor si elasticitatii asteptarilor.

Deci, somajul involuntar are drept cauze urmatoarele procese principale:

reducerea personalului intreprinderii in perioada de restrangere a activitatii acestora sau din cauza restructurarii factorilor de productie;

concedierea unor persoane care au prestat o munca necorespunzatoare fata de pretentiile intreprinderii;

parasirea locurilor de munca de catre aceea care cauta un alt loc mai potrivit cu pretentiile lor;

cresterea ofertei de munca din partea acelora care vor sa intre pentru prima data pe piata muncii, a tinerilor ajunsi la varsta de munca, micsorarea numarului somerilor voluntari, a numarului femeilor casnice , cresterea numarului emigrantilor patrunsi din alte tari pe piata muncii.

Astfel, somajul se formeaza nu numai din acele persoane care au fost concediate de la locurile de munca sau care le-au parasit de bunavoie, ci si din acelea care-si ofera pentru prima data serviciile lor pe piata muncii.

Persoanele care au fost concediate din motive de dificultati, conjuncturale ale intreprinderii precum si cele care au parasit de buna voie locurile lor de munca formeaza somajul frictional, despre care am vorbit in capitolul al doilea.

Aceasta categorie a somerilor are sanse sa se reangajeze chiar in aceeasi intreprindere sau in cadrul altor intreprinderi atunci cand situatia conjuncturala se imbunatateste. Acest tip de somaj are un caracter permanent pentru ca in orice economie exista intotdeauna oameni care vor sau trebuie sa-si schimbe temporar locul lor de munca si sunt intre doua angajari.

Mai complicata este problema somerilor care au fost dati afara din motivul ca serviciile lor au fost necorespunzatoare dar si acelora care-si ofera pentru prima data serviciile lor de munca .

Expertii romani considera ca piata muncii din Romania este profund afectata de crizele tranzitiei la economia de piata, la nivelul acesteia manifestandu-se cu intensitate crescuta somajul structural, cel tehnologic si explozivul somaj al diplomelor (mai ales pentru absolventii invatamantului preuniversitar).

In perioada de tranzitie se constata ca somerii, si ei parte a societatii-sunt purtatorii acelorasi mentalitati, deseori comunitariste, deci inadecvat realitatii atat de dinamice, care presupune o mare mobilitate socio-profesionala, schimbari atitudinale, fapt ce ingreuneaza controlul si rezolvarea acestui fenomen.

Cauza dominanta care a generat someri, in proportie masiva, o constituie fara indoiala, trecerea de la un sistem economic centralizat la un sistem de economie de piata, care implica noi forme de restructurare economica, a unitatilor si implicit adaptarea individului la aceasta noua situatie.

Mare parte dintre someri asteapta in continuare, in spiritul aceleasi mentalitatii, colectiviste la "altcineva" sa le garanteze stabilitatea locului de munca si un "salariu corespunzator".

Actualmente, Romania este confruntata cu un somaj de masa care are tendinta de crestere . Cauzele principale care au generat un astfel de somaj sunt urmatoarele:

acumularea in timp a unui puternic somaj deghizat inca din perioada regimului trecut, format din persoane angajate in cadrul intreprinderilor si institutiilor care au avut o activitate aparenta cu eficienta foarte mica.

In urma trecerii la sistemul economiei de piata, o parte importanta dintre aceste persoane au fost concediate, devenind someri;

reducerea drastica a activitatii unor intreprinderi, ramuri si subramuri constituite in spiritul megalomaniei industriale, in mod irational, haotic. Aceasta a creat un somaj structural de natura tehnologica, care inseamna un surplus de oferta de munca pentru alte specializari;

o contributie importanta la aparitia somajului de masa a avut-o si concentrarea exagerata a populatiei active (mai ales a celei tinere si de varsta mijlocie) la orase. Astfel, s-a ajuns la situatia ca industria, constructiile, transportul, comertul sa nu mai reuseasca sa-i asimileze si sa-i integreze in intregime. O buna parte a acestei populatii are o dubla apartenenta (atat la orase cat si la sate), constituind de fapt o forma a somajului partial.

Printre alte cauze care genereaza pierderea locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate se numara:

disponibilizarea unei parti a fortei de munca ocupate, datorita disparitiei unor locuri de munca si a reclasarii altora;

in conditiile unei cresteri foarte lente a numarului de locuri oferite, creste numarul somerilor mai ales in zona asanumitelor categorii vulnerabile ale populatiei :tineri, batrani,    femei;

viata economica continua sa fie confruntata cu mari dificultati generate de lipsa pietelor de desfacere, lipsa unor surse convenabile de materii prime si energie si in special lipsa capitalului financiar necesar modernizarii si relansarii unor activitatii ce ar putea fi profitabile;

consolidarea pozitiei de cvasi monopol a unor agenti economici avand drept consecinta rigidizarea pietei de munca;

extinderea fenomenelor restrictive de natura economica, sociala, juridica, ce limiteaza mobilitatea fortei de munca pe plan intern si international;

s-au accentuat tendintele de specializare si segmentare, de formare a unor grupuri si categorii socio-profesionale neconcurente, ca urmare a multiplicarii fara precedent a numarului de profesii, specializari, calificari si a numeroaselor diferentieri dintre salariati, din punct de vedere al experientei, abilitatilor, capacitatii de adaptare35.

In ceea ce priveste disponibilizarea unei parti a fortei de munca ocupate se poate spune ca, de la inceputul anului , 1998 se inregistreaza o crestere a numarului de persoane ce-si pierd locul de munca.

Cauzele care au determinat aceasta situatie sunt: deprecierea monedei nationale, cresterea dobanzilor bancare si absenta unei strategii privind dezvoltarea sectorului privat. Ca prim efect al acestei crize este reducerea veniturilor de la bugetul statului. De asemenea, a scazut activitatea bancara, prin faptul ca cererea de credite, ca urmare a dobanzilor ridicate, s-a redus simtitor. Au scazut drastic investitiile si cererile de produse si servicii pe piata interna.

Fiscalitatea ridicata creeaza cea mai mare povara, pentru aceste societatii. Nivelul cumulat al impozitelor, taxelor si accizelor reprezinta circa 60-65% din cifra de afaceri a intreprinderilor mici si mijlocii. Exista mai multe solutii pentru iesirea din aceasta criza hotaratoare pentru viitorul economiei romanesti cum ar fi:

IMM ar trebui sa aiba acces, prin inchiriere sau leasing la spatiile sau echipamentele de productie neutralizate din sectorul de stat (circa. 40% din activele regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital de stat).

İmpozitele pe profit sa fie diferentiate in functie de ramura de activitate sau de marimea profitului,

Profitul reinvestit sa fie neimpozabil;

Acordarea de facilitati fiscale pentru investitiile in zonele economice speciale. Sunt necesre investitii speciale, destinate finantarii sectorului privat.

Organizarea programelor de introducere in planurile de invatamant a disciplinelor anteprenorial-manageriale.

Astfel, realitatea economico-sociala, extrem de complexa, variabila si imprevizibila, arata ca nu ne putem dispensa de o anumita relativitate cand dorim sa facem aprecieri. Chiar si fara un set de date ne-am putea forma convingerea din zeci de alte informatii ca, in perioada de tranzitie in care se gaseste Romania la ora actuala, cauzele somajului sunt foarte variate si au tendinte de diversificare.

De regula, cand analizam cauzele somajului cu date oferite de diferitele institutii ale statului, cu atributii in domeniu trebuie sa tinem seama ca acestea sunt mult mai numeroase si pe langa cele prezentate pana acum se mai pot adauga si urmatoarele:

existenta unui important numar de persoane aflate in somaj tehnic, ele fiind platite din fondul de somaj, dar pastrand totusi o legatura cu locul de munca;

ramane insa foarte ridicat nivelul supraocuparii vizibile si invizibile.

Desi asistam la o destructurare si dereglare puternica a procesului de reproductie, ocuparea nu pare sa fie la fel de puternic afectata;

In contextul supraocuparii vizibile, nu vom uita si supraocuparea care rezulta din utilizarea incompleta a timpului normal (legal) de munca. Incercarea de estimare a supraocuparii si a supraefectivelor este greu de efectuat.

2 Evolutia somajului in Romania

Somajul exista si a existat dintotdeauna. Dinamica fenomenelor sociale ale perioadei de tranzitie a generat somaj si o reintensificare a lui in zonele altadata puternic industrializate.

Dupa decembrie 1998 somajul a creat o institutie specializata in cuantificarea efectelor sale . Atributele acestei institutii s-au diversificat si amplifi-

-cat de la o perioada la alta, osciland intre actiuni pasive si active.

In Romania, actul legislativ care reglementeaza infiintarea unei institutii moderne care se ocupa de problematica somajului si a somerilor este Legea nr.145/207.1998. In conformitate cu prevederile Legii 145/1998, incepand cu 1 ianuarie 1999, s-a infiintat Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala, institutie publica, de interes national, care coordoneaza activitatea de ocupare si formare a fortei de munca, precum si de protectie a persoanelor neancadrate in munca. De asemenea, pe data de 30 decembrie 2000 Guvernul Romaniei a emis OUG 294/2000 prin care modifica Legea 145/1998.Astfel titulatura agentiei s-a modificat in Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (A.N.O.F.M).

Obiectivele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca sunt:

institutionalizarea dialogului social in domeniul ocuparii si formarii profesionale;

aplicarea strategiilor in domeniul ocuparii si formarii profesionale;

aplicarea masurilor de protectie sociala a persoanelor neancadrate in munca;

Pentru realizarea obiectivelor sale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are ca principale atributiuni:

organizarea serviciilor de ocupare a fortei de munca;

furnizarea si finantarea, in conditiile legii, a serviciilor de formare profesionala, in concordanta cu politica de ocupare a fortei de munca si cu tendintele care se manifesta pe piata muncii, in scopul facilitarii incadrarii in munca;

orienteaza persoanele neancadrate in munca si mediaza intre acestea si angajatori, in vederea realizarii echilibrului dintre cererea si oferta fortei de munca;

administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj;

elaboreaza studii si analize in domeniul ocuparii si formarii profesionale, care vor fi folosite de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale la elaborarea strategiilor din acest domeniu;

actioneaza pentru largirea profilului profesional si cresterea mobilitatii pe piata muncii;

sustine relatii de parteneriat si cofinantare in crearea de noi locuri de munca, cu deosebire in zonele in care piata muncii este puternic tensionata;

asigura servicii specifice ocuparii si circulatiei fortei de munca pe plan international;

sprijina atat agentii economici cat si salariatii acestora, in cazul concedierilor colective;

realizeaza executarea silita a creantelor bugetare si acorda inlesniri la plata acestora in limitele competentelor acordate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Principalele fonduri speciale destinate protectiei sociale a somerilor sunt: ajutorul de somaj; alocatiile de sprijin; ajutorul de integrare profesionala; plata absolventilor; platile compensatorii si alte cheltuieli. Fiecare din aceste fonduri au o anumita destinatie, satisfacand astfel o anumita categorie de nevoi.

Amploarea somajului se exprima in mod absolut si relativ:

in forma absoluta ea este data de numarul de someri inregistrati la A.N.O.F.M.,

iar in forma relativa, ea se exprima prin rata somajului, determinata ca raport procentual intre numarul total de someri inregistrati si populatia activa civila.

De la aparitia sa, somajul in tara noastra a cunoscut o dinamica alerta si capricioasa, marcata pe parcurs de cateva momente mai deosebite. Acesta a avut o crestere mai accentuata in intervalul 1998-2000, urmand apoi modificari simtitoare de la an la an. Vom prezenta evolutia somajului in perioada 2000-200(Tabelul III.1)

Evolutia somajului in Romania in perioada 2000-2003

Tabelul III.1

Sursa: Canstat Statistical Buletin nr.2/2003, INS, Bucuresti 2003, pag. 9-10

Potrivit datelor din tabelul de mai sus evolutia somajului este marcata deseori de salturi, atat in crestere cat si in descresterea fenomenului. Se observa o crestere saltata in perioada 1997-2000, iar incepand cu anul 2000, se observa o scadere a numarului somerilor.

NUMARUL DE SOMERİ IN PERIOADA 2000-2003

Graficul III.1

RATA SOMAJULUİ IN PERIOADA 2000-2003

Graficul III.2

In ceea ce priveste rata somajului, dupa o reducere spectaculoasa in anul 2001 (6,6%), a urmat din nou cresterea ratei somajului la 8,4% in 2002 scazand apoi la 7,5% in 200In 2002 putem vorbi de un proces temperat al cresterii numarului de someri cu aproape un procent fata de anul precedent. Incepand cu sfarsitul anului si continuand in 2003 somajul a inceput sa scada, date mai exacte despre acest fenomen sunt prezentate in tabelul urmator:

Evolutia indicatorilor fortei de munca In perioada

noiembrie 2002 -noiembrie 2003

Tabelul III.2

Sursa: Buletin Statistic Lunar nr.11/2003, INS, pag.78-80

La sfarsitul lunii noiembrie 2002 , 4353 mii de persoane erau inregistrate ca persoane salariate la unitatile teritoriale ale Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, respectiv ale A.N.O.F.M. In perioada ianuarie 2003-septembrie 2003, acest numar a inregistrat cresteri , luna iunie 2003 inregistrand cea mai spectaculoasa crestere a numarului de salariati (4.420.500), dar si un numar redus de someri (66600).

Apreciat prin nivelul ratei sale, somajul in lunile mai 2003-septembrie 2003 inregistreaza o tendinta de diminuare de la 7,6% la 6,7% urmand ca in lunile octombrie (7,0%), noiembrie (7,2%) 2003 sa creasca usor dar fiind mai scazuta cu aproape 1% fata de luna noiembrie 2002 (8,1%).

Aceasta tendinta nu este spectaculoasa dar ea exista ca atare, insciindu-se printre evolutiile favorabile ale economiei din anul 200

Aceasta situatie reprezinta o tendinta cu efecte pozitive pe plan macroeconomic, insciindu-se printre factorii de atenuare a fenomenului de criza si dezechilibru al tranzitiei noastre.

La finele anului 2003, rata somajului a fost 7,2% la nivelul intregii tari; in scadere fata de anul precedent, fiind depasita de cea a persoanelor de sex masculin 8,1%.

Analizand situatia pe grupe de varsta, se remarca vulnerabilitatea populatiei tinere, cuprinsa intre 15-24 de ani. In randul tinerilor rata somajului cea mai mare s-a inregistrat in anul 2000 astfel:

Rata somajului pe grupe de varsta

Tabelul III.3

Sursa: Canstat Statistical Buletin nr.2/2003, INS, Bucuresti 2003, pag.13-14

RATA SOMAJULUI PE GRUPE DE VARSTE

Graficul III.3

Din datele de mai sus putem spune ca tinerii reprezinta populatia cea mai afectata de rata somajului, o scadere substantiala inregistrandu-se in anul 2001 cu aproape 1% fata de 2000, dar incepand cu anul 2002 aceasta creste cu aproape 4% ajungand la (21,7%).

In ceea ce priveste populatia peste 25 ani , aceasta este mai putin afectata de somaj inregistrand valori mai mici dar si aici putem vorbi de oscilatii de la an la an. Rata cea mai mare fiind in 2002 de 6,4% cu 1,5% mai mare decat in 2001 cand s-a inregistrat cea mai mica valoare.

Reducerea somajului in perioada iulie- noiembrie 2003 a fost influentata de urmatorii factori: cresterea economica, aplicarea masurilor active pentru stimularea ocuparii in cadrul programului de actiuni pe anul 2003, cu precadere in zonele cu rata mare a somajului, precum si relansarea activitatii sezoniere din perioada primavara-toamna. Scaderea ratei somajului este asteptata ca un raspuns la trei masuri active: programul de creditare pentru IMM-uri , incadrarea

absolventilor promotiei 2003 in baza Ordonantei 35/1997 si accelerarea ritmului de desfasoare si finalizare a cursurilor de formare profesionala.

A.N.O.F.M a acordat asistenta permanenta persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, astfel incat acestea sa devina active pe piata muncii.

La sfarsitul lunii noiembrie 2003 numarul somerilor inregistrati a fost de 655.353 mii persoane, comparativ cu luna corespunzatoare a anului 2002 cand s-au inregistrat 755.900 mii persoane.

Din cei 655.353 mii persoane din noiembrie 2003, someri neindemnizati au fost 371.390 mii persoane, beneficiari de plati compensatorii 2.401 mii persoane, beneficiari de ajutor de somaj 230.920 mii persoane, beneficiari de alocatie de sprijin 2.019 mii persoane, beneficiar de ajutor de integrare profesionala 48.623 mii persoane. O comparatie a valorilor privind acesti indicatori se poate vedea in Anexa

Intrarea in vigoare a Legii venitului minim garantat in ianuarie 2002, duce la o crestere a numarului de someri cu aproape 95.000 persoane fata de 2001.

Aceasta crestere a fost semnificativa, mai ales dupa aplicarea Legii venitului minim garantat, act normativ care reglementeaza acordarea ajutoarelor banesti familiilor foarte sarace.

In ceea ce priveste o evolutie a somajului pe sexe valori mari se inregistreaza din partea persoanelor de sex masculin, asa cum sunt prezentate in tabelul urmator:

Evolutia somajului pe sexe

Tabelul III.4

Sursa: Canstat Statistical Buletin nr. 2/2003, INS, Bucuresti 2003, pag. 9-10-11

Rata de activitate inregistreaza valori cele mai mari in anul 2000 cand numarul somerilor ar trebui sa fie cel mai mic. Acesta inregistreaza valori minime in anul 2001, atat la barbati 436.000 cat si la femei 314.000 mii persoane.

Rata de activitate minima se inregistreaza in randul femeilor in anul 2002 de 49% cand intradevar nr. femeilor "somer" este cel mai mare.

Rata somajului "feminin" in perioada noiembrie 2002 - noiembrie 2003

Tabelul III.5

Sursa: Buletin statistic lunar nr.11/2003, INS pag.80

Graficul III. 4

Se observa o apropiere a ratei somajului "feminin" de rata totala a somajului cu aproape 0,6% incepand din luna august 2003 pana in noiembrie 200 Cele mai mari diferente inregistrandu-se in intervalul februarie-aprilie 200

Aceasta crestere a ratei somajului a fost determinata de faptul ca a continuat inregistrarea persoanelor care solicita acordarea venitului minim garantat, conform Legii 416/2001, dar si ca urmare a disponibilizarilor de personal din industrie si a continuarii restructurarilor .

Un numar de tari au inregistrat cresteri pozitive ale pietei de munca. In unele tari, precum Romania, acesta ar putea fi un fenomen temporar, din cauza necesitatii unor restructurari aditionale ale intreprinderilor.

Trendul general pozitiv este preconizat sa se raspandeasca peste perioada prognozata, conducand la o crestere moderata a pietei fortei de munca si la o scadere redusa a mediei ratei somajului in 200

In luna martie 2002 a intrat in vigoare Legea nr.76/2002 privind Sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Actul normativ aduce importante modificari sistemului asigurarilor pentru somaj, iar pe de alta parte, se acorda importante facilitati firmelor care angajeaza someri sau creeaza noi locuri de munca.

İndemnizatia de somaj

Potrivit Legii nr.76/2002 valoarea indemnizatiei de somaj va fi una si aceeasi pentru toti somerii, dar aceasta va fi acordata pe perioade diferite, in functie de stagiul de cotizare al acestora la fondul pentru plata ajutorului de somaj.

İndemnizatia va fi o suma fixa, neimpozabila, reprezentand 60% din salariul de baza minim brut pe economie. Ca sa intre in posesia ajutorului de somaj, somerii trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile cerute de lege, cu precizarea ca trebuie sa aiba un stagiu de cotizare pentru plata fondului de somaj de minim 12 luni din ultimele 24.

Principalele conditii care trebuie indeplinite de someri, conform Legii nr.76/2002, sunt .

au un stagiu de cotizare de minim 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii;

nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate, potrivit legii, venituri mai mici decat indemnizatia de somaj;

nu indeplinesc conditiile de pensionare conform legii;

sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror tara teritoriala isi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in aceea localitate.

Actul normativ spune ca se acorda somaj 6 luni pentru un stagiu de cotizare intre 1-5 ani, vor primi indemnizatie timp de 9 luni persoanele care au cotizat la fondul pentru plata ajutorului de somaj pe o perioada cuprinsa intre 5-10 ani, ajutorul va fi acordat 12 luni daca perioada de cotizare este de peste 10 ani.

Angajatorii au obligatia (art.26) de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 5%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare. Angajatorii care incheie cu persoane fizice conventii civile de prestari de servicii pentru desfasurarea unor activitati nu au obligatia de a contribui la bugetul asigurarilor pentru somaj in raport cu drepturile banesti platite acestora din fondul de salarii, daca acestea au incheiata si un contract individual de munca (art.26).

Efectele aplicarii Legii 76/2002 privind Sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca

İntrarea in vigoare la 1 martie 2002 a Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca a condus la cresterea numarului persoanelor incadrate ca urmare a diversificarii masurilor active implementate de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.

In luna martie 2002 au fost ocupate 4538 persoane din randul somerilor, dintre care 9.038 au beneficiat de masuri stimulatorii finantate din bugetul asigurarilor pentru somaj38.

Pentru prima luna de aplicare a Legii nr.76/2002, a fost semnificativ faptul ca un numar important de persoane din randul somerilor s-au incadrat inainte de expirarea perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatie de somaj si ca a crescut gradul de ocupare in randul categoriilor celor mai vulnerabile.

In acest sens se remarca urmatoarele aspecte:

6.774 persoane s-au incadrat inainte de expirarea perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj si beneficiaza de acordarea a 30% din suma lunara primita inainte de incadrare;

565 persoane peste 45 ani sau intretinatori unici de familie au fost incadrati din randul somerilor , angajatorii lor beneficiind de o subventie din bugetul asigurarilor pentru somaj la nivelul unui salariu minim brut pe economie;

pentru o perioada de 12 luni cu conditia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani;

258 persoane sau incadrat in localitatile situate la distanta mai mare de 50 km de domiciliul stabil si au beneficiat de prime de incadrare neimpozabile, egale cu doua salarii minime brute pe tara;

15 persoane s-au incadrat intr-o alta localitate schimbandu-si domiciliul si beneficiaza de o prima de instalare, egala cu sapte salarii minime pe tara;

898 absolventi ai institutiilor de invatamant au fost incadrati de angajatori care vor beneficia de o subventie din bugetul asigurarilor pentru somaj, la nivelul unui salariu brut pe economie pentru o perioada de 12 luni cu conditia mentinerii raportului de munca sau de serviciu cel putin 3 ani;

9 persoane cu handicap au fost incadrate pe perioada nedeterminata, de angajatori care beneficiaza de subventii la nivelul a 1,5 salarii minime brute pe tara, pe o perioada de 12 luni, cu conditia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani;

115 persoane au initiat activitate independenta ca urmare a serviciilor de consultanta si asistenta pentru inceperea unei afaceri;

404 persoane au fost incadrate temporar pentru realizarea unor lucrari publice sau a unor servicii sociale de interes local, cofinantate din bugetul asigurarilor pentru somaj.

Persoanele incadrate din randul somerilor beneficiari ai noilor masuri active pentru stimularea ocuparii, prevazute de Legea nr.76/2002, reprezinta 20,75% din totalul somerilor care au fost angajati in cursul lunii martie.

In aceeasi luna, au mai fost incadrate, prin mediere, 32.710 persoane din care 26.381 cu contract de munca pe perioada nedeterminata.

Principalele concluzii care se desprind ca urmare a aplicarii Legii 76/2002 sunt:

se constata interesul somerilor de a se incadra in perioada in care primesc indemnizatia de somaj, fapt ce conduce la reducerea duratei somajului;

se remarca succesul masurilor active care stimuleaza mobilitatea fortei de munca;

este evident interesul angajatorilor pentru stimulentele pe care Legea nr.76/2002 le ofera in cazul incadrarii somerilor in varsta, de peste 45 ani sau intretinatori unici de familie, absolventilor institutiilor de invatamant;

se inregistreaza o crestere a sanselor de ocupare pentru persoanele din categorii defavorizate.

Somajul la nivel de teritoriu

Privite in timp, disparitatile teritoriale ale somajului in Romania cunosc o agravare continua. İata cateva date comparative in acest sens.

Primele judete in topul somajului pe tara dupa numarul de someri la sfarsitul anului 2003

mii persoane Tabelul III.6

Sursa: Buletine statistice lunare, INS, nr.8,9,10,11/2003 pag. 78-79-80

In anul 2001 prin programul pentru cele 70 de localitati puternic afectate de somaj, au fost incadrate in munca 34.121 persoane. In anul 2001 A.N.O.F.M a

semnat cu toate agentiile judetene un contract pentru ocuparea fortei de munca in 2001, prin care acestea se angajau sa atinga o serie de indicatori de performanta si sa-si perfectioneze activitatea de furnizare a serviciilor.

Principalele obiective ale A.N.O.F.M. :

Reducerea ratei somajului;

Realizarea programului pentru cresterea gradului de ocuparea a fortei de munca;

Incasarea de fonduri la bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj;

Prin acest contract, pentru realizarea programului agentiile judetene au misiunea de a interveni pe piata muncii, in sprijinul persoanelor care cauta locuri de munca si al angajatorilor.

Obiectivele agentiilor judetene privind perfectionarea activitatii, sunt: imbunatatirea si modernizarea modului de lucru, asigurarea de personal pregatit si dezvoltarea sistemului informatic39.

In anul 2000, rata somajului inregistreaza valori mari in urmatoarele judete: Botosani, Suceava, Neamt, Vaslui, Braila, Tulcea, Hunedoara, Gorj si Valcea. Cea mai mica valoare a ratei somajului este inregistrata in judetele: Bucuresti, Vrancea, Satu Mare, Bihor, Arad si Timis, celelalte orase din tara inregistrand valorii medii ale ratei somajului.

In cazul judetelor cu rata mare a somajului trebuie sa li se acorde prioritate in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asigure temperarea somajului, iar acolo unde exista mari centre industriale procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie.

In luna ianuarie 2002, numarul de someri a crescut foarte mult in toate judetele, in special numarul celor neindemnizati. Aceasta din cauza ca au fost inregistrate

persoane care au solicitat acordarea ajutorului social, conform Legii nr.416/2001,

privind venitul minim garantat40.

Un alt factor important asupra cresterii numarului de someri a fost incetarea activitatilor din constructii, agricultura si sivicultura, datorita timpului nefavorabil.

Al treilea factor l-au constituit disponibilizarile de personal din industrie, ca urmare a restructurarilor. Judetele unde rata somajului a inregistrat valori cu mult peste media pe tara sunt: İalomita, Neamt, Tulcea, Buzau, Mehedinti, Botosani, Caras-Severin, Vaslui, Hunedoara, Calarasi.

Politici antisomaj si de protectie sociala a somerilor din Romania

Politicile de combatere a somajului au rolul de a incuraja migratia salariatilor din ramurile aflate in declin catre cele in expansiune si catre specializari pentru care exista cerere pe piata muncii. Scopurile principale ale unor astfel de masuri trebuie sa fie evitarea somajului pe termen lung, sprijinul financiar al grupurilor vulnerabile, dar si impiedicarea erodarii increderii populatiei in reforma.

Aceste politici de combatere a somajului constau in:

Politici de reducere a ofertei de mana de lucru41

Astfel de masuri se concentreaza asupra salariatilor de varste inaintate, a caror rata de activitate, in tarile aflate in tranzitie, desi descrescatoare, ramane substantial mai mare decat in tarile dezvoltate. Datele statistice arata ca numarul celor care cumuleaza pensia cu salariul pe ansamblul tarilor din Europa Centrala si de Est, este intre 8-12% din numarul persoanelor ocupate.

De exemplu, Bulgaria a incercat sa atace acest fenomen, prin introducerea unui impozit penalizator asupra firmelor care mentineau in activitate persoanele pensionate.

In alte tari, s-au introdus reglementari ca un salariat poate primi fie pensie, fie salariu, dar nu ambele.

Romania a adoptat o serie de reglementari referitoare la pensionarea inainte de termen in perioada 1990-1991. In contextul restructurarii industriei miniere a fost permisa si pensionarea cu reducere de varsta a femeilor care lucrau in acest domeniu. Cu acelasi efect au fost si masurile periodice de reducere a personalului din sectorul bugetar (sanatate, invatamant, administratie publica).

Trebuie totusi mentionat ca schemele de pensionare inainte de termen sunt dificil de aplicat pe scara larga deoarece sunt deosebit de plictisitoare, implicand cheltuieli suplimentare si neplanificate din fondurile de asigurari sociale. Din aceasta perspectiva, ele pot fi aplicate in cazul unor concedieri in masa sau atunci cand somerii de lunga durata sunt aproape de varsta de pensionare.

Cursuri de calificare si recalificare

In perioada de restructurare economica salariatii disponibilizati din ramurile aflate in declin nu isi pierd doar locul de munca, ci si pregatirea lor profesionala. Cu alte cuvinte nu mai exista cerere pentru ceea ce vor ei sa faca.

De aceea, cursurile de calificare si recalificare prezinta o importanta deosebita.

In Romania, in ultimul deceniu mai putin de 7% din numarul somerilor de la sfarsitul fiecarui an au participat la cursuri de calificare si recalificare. Dintre acestia, numai circa 1% din numarul total de someri si intre 9-15% din cei ce au urmat astfel de cursuri au reusit sa se angajeze in urma absolvirii.

A.N.O.F.M. organizeaza gratuit cursuri de calificare, recalificare pentru someri, la cererea agentilor economici. Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, li se ofera astfel posibilitatea dobandirii cunostintelor teoretice si practice ale unei noi meserii care sa le mareasca sansele ocuparii. A.N.O.F.M. va organiza cursuri de pregatire profesionala a somerilor, in proportie de 80% numai in conditiile in care vor fi asigurate locuri de munca, respectiv la cererea agentilor economici. In intimpinarea pietei muncii, vor fi programate si celelalte 20% din cursuri. Acestea vor fi organizate dupa o fundamentare riguroasa, criteriile fiind <necesitate si eficienta>.

De asemene, va trebui sa se asigure un grad de incadrare in munca al absolventilor de cel putin 60% in urmatoarele 6 luni .

Structura serviciilor de calificare /recalificare porneste de la cursuri ajutatoare de alfabetizare si aritmetica, cursuri de meserii, dar ofera si servicii de consultanta in domenii precum initierea in termenii de baza ai economiei de piata sau cursuri de pregatire pentru crearea de intreprinderi mici.

Pentru a ajunge la potentiali lor beneficiari, "somerii", aceste servicii, ale caror costuri sunt suportate de catre A.N.O.F.M. sunt organizate pe plan local prin

furnizorii de servicii care pot fi institutii de instruire publice sau private, intreprinderi sau ONG-uri.

Pentru perioada de instruire care poate fi de cel mult 9 luni, A.N.O.F.M. suporta cheltuielile cu personalul didactic si administrativ, chiriile pentru spatiile unde se desfasoara cursurile, daca acestea nu sunt proprietatea furnizorului, si costurile materialelor consumabile folosite in timpul cursurilor. De asemenea, agentia acopera cheltuieli ocazionale cu transportul cursantilor in cazul in care acestia locuiesc in alte localitati decat in cea in care se desfasoara cursul.

Medierea muncii

Medierea muncii este activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura a angajatilor cu persoanele in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de munca sau de serviciu

Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de munca se acorda gratuit de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca si constau in:

İnformatii privind locurile de munca vacante si conditiile de ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale locurilor de munca;

Medierea electronica avand ca scop punerea automata in corespondenta cererilor si ofertelor de lucru de munca prin intermediul tehnicii de calcul;

Preselectia candidatilor corespunzator cerintelor locurilor de munca oferite si in concordanta cu pregatirea, aptitudinile, experienta si cu interesele acestora.

In vederea realizarii masurilor pentru stimularea ocuparii fortei de munca, agentiile pentru ocuparea fortei de munca au obligatia de a intocmi, pentru fiecare persoana in cautarea unui loc de munca, planul individual de mediere.

Pentru somerii care beneficiaza de indemnizatie de somaj, in conditiile prevazute de prezenta lege, participarea la serviciile de mediere, la solicitarea angajatilor pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrati, este obligatorie.

Mediere muncii se poate realiza si contra cost de catre furnizorii de servicii specializate, din sectorul public sau privat, acreditati de A.N.O.F.M.

1 Sistemul Electronic de Mediere a Muncii

A.N.O.F.M. pune la dispozitia agentului economic, gratuit Serviciu Electronic de Medierea Muncii(SEMM).

Medierea electronica este un serviciu de implementare de catre A.N.O.F.M. care urmareste cresterea mobilitatii pe piata fortei de munca

SEMM se adreseaza atat persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca cat si agentilor economici aflati in cautare de forta de munca specializata. SEMM face vizibile prin İnternet ofertele si cerintele ambelor parti si realizeaza o potrivire automata a lor dupa criterii de cautare specifice. Pentru informatii complete, despre locurile de munca oferite trebuie contactata cea mai apropiata agentie de ocupare a fortei de munca .

Avantajele pentru agentii economici angajatori constau in accesul rapid si gratuit la informatii legate de forta de muncǎ disponibilǎ.

Avantajele folosirii SEMM pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de muncǎ disponibile la nivel national.

SEMM a fost lansat in august 2000 in nouǎ judete (Arges, Bihor, Brasov, Buzǎu, Cluj, Constanta, Hunedoara, Neamt si Valcea). Rezultatele obtinute:

in aceste judete aratǎ cǎ ele s-au bucurat de mare audientǎ, cu precadere in randul tinerilor si al categoriei profesionale cu educatie informaticǎ.

SEMM este rezultatul unei colaborari cu Guvernul Canadian- Ministerul Dezvoltarii Resurselor Umane care a oferit programul original si asistentǎ tehnicǎ. O grupǎ de informaticieni din A.N.O.F.M. si Ministerul Muncii si Solidaritǎtii Sociale, au personalizat programul pentru piata romaneascǎ. Varianta romaneascǎ a fost testatǎ cu rezultate foarte bune pe o retea pilot in Bucuresti.

2 Creditarea IMM-urilor

A.N.O.F.M acordǎ credite din fondul pentru plata ajutorului de somaj , intreprinderilor mici si mijlocii sau unitatilor cooperatiste care creeaza noi locuri de muncǎ din care 50% pentru someri.

A.N.O.F.M a derulat o linie de creditare in valoare de 975 miliarde lei. Creditele se adreseaza intreprinderilor mici si mijlocii precum si unitatilor cooperatiste si sunt parte integrantǎ a planului de mǎsuri intreprinse de catre A.N.O.F.M. in vederea reducerii somajului.

Conform Normelor Metodologice ale Ministerului Muncii si Solidaritǎtii Sociale si ale Bancii Nationale a Romaniei beneficiari ai creditelor pot fi agenti economici care isi desfasoara activitatea principalǎ in domeniul productiei, precum si somerii care doresc sǎ infiinteze mici intreprinderi. In cazul IMM-urilor sau unitatilor cooperatiste care obtin venituri si din comert, acestea nu trebuie sǎ depaseasca 49% din totalul veniturilor. Dacǎ aceastǎ pondere este depǎsitǎ, IMM-ul sau Cooperativa pot primi creditul numai in cazul in care, in urma aplicarii proiectului prezentat pentru creditare, se modificǎ structura veniturilor iar cele realizate din activitati de comert se reduc sub limita de 49%.

Agentii economici beneficiaza de credite pentru trei categorii principale de cheltuieli, dupa cum urmeaza:

1.Dotarea cu utilaje si echipamente, finantarea stocurilor de materii prime, constructii necesare obiectului legal de activitate .

Pentru aceastǎ destinatie valoarea creditului de politicǎ de acordare a creditului adoptatǎ de BCR este creditul pe termen scurt cu rambursare intr-un an;

2.Creditele pentru cheltuieli de capital (utilaje ,echipamente, calculatoare ) pot acoperii pana la 75% din valoarea proiectelor prezentate; limita poate urca pana la 90% in cazul somerilor care infinteazǎ intreprinderi. Este un credit pe termen mediu cu perioadǎ de rambursare 3 ani. In acest timp de 3 ani este posibil cǎ in primele 6 luni sǎ nu se plateasca ratele iar angajarea se face in maxim 6 luni de la acordarea creditului.

Perioada de acordare a creditului pentru cheltuieli de capital este de maxim trei ani iar pentru materii prime si materiale de un an de zile, in conditii de dobandǎ extrem de avantajoase , 50% din taxa de scont a Bancii Nationale a Romaniei.

Infintarea de IMM-uri, asociatii familiale. Intrucat linia de creditare face parte din mǎsurile active de combatere a somajului, creditele urmeaza a fi acordate in functie de numarul de locuri de muncǎ pe care agentul economic intentioneaza sǎ le creeze, dintre care cel putin jumatate va trebui sǎ fie ocupate de catre someri. Suma care se acordǎ pentru un loc de muncǎ nou creat este de 50 milioane lei.

Somerii care se obligǎ sǎ infiinteze intreprinderi mici si mijlocii, unitatii cooperatiste, asociatii familiale precum si ca persoane fizice autorizate au prioritate la obtinerea creditelor cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

In cazul in care persoanele angajate din randul somerilor sunt disponibilizate anterior implinirii celor 3 ani de la incadrare, angajatorul este obligat ca, in termen de maxim 30 zile calendaristice de la data disponibilizarii, sǎ incadreze someri pe locurile de muncǎ devenite vacante. Aceeasi obligatie revine angajatorilor si in situatia in care persoanele angajate pe noile locuri de muncǎ create nu provin din randul somerilor.

In cazul nerespectǎrii acestei obligatii, angajatorul va suporta o penalizare legalǎ cu marimea creditului acordat pentru fiecare loc de muncǎ creat si neocupat, proportional cu numarul de luni neocupate.

4.Subventionarea locurilor de muncǎ

Lege nr.46/2002 stabileste o reducere cu 0,5% a contributiei pentru fiecare procent din ponderea somerilor nou angajati din numarul personalului firmei.

Firmele vor beneficia si de alte facilitati : dupa principiul "statul suportǎ perioada de acomodare, restul revine angajatorului", persoanele nou angajate vor fi mentinute cel putin doi sau trei ani. Este cazul absolventilor. Angajarea acestora aduce societatii un salariu minim brut timp de un an (1,750 milioane lei/lunǎ, la

nivelul actual), cu conditia sǎ nu fie dati afarǎ doi ani. Contributia la fondul de somaj se diminueaza lunar cu aceastǎ sumǎ. Avantajele sunt acordate si pentru alte categorii care se integreaza mai greu pe piata muncii: somerii peste 45 de ani, cei care intretin singuri familia, absolventii cu handicap. In cazul primei categorii statul suportǎ 12 salarii de 1,75 milioane lei, timp de un an si jumatate45 .Primul an il suportǎ statul, urmatorii firma.

Schema III.2

Pe langa subventionarea locurilor de muncǎ mai sunt douǎ tipuri de mǎsuri active pentru stimularea fortei de muncǎ: completarea veniturilor salariale ale angajatilor si stimularea mobilitatii fortei de muncǎ.

Somerii care nu asteapta expirarea indemnizatiei de somaj si se angajeaza intre timp vor primi 30% din valoarea indemnizatiei, bonus la salariu. Cei care pleaca la muncǎ in altǎ localitate situatǎ la peste 50 km de domiciliu, vor fi premiati cu 3,5 milioane lei. Furnizorii de servicii si de refacere, intretinere a infrastructurii, de ecologizare, realizarea unor lucrari de edilitare, precum si de servicii sociale (ingrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor) isi pot reduce costurile cu forta de muncǎ dacǎ angajeaza someri: 1,2 milioane lei maxim 12 luni. Facilitatea este valabilǎ pentru institutiile publice, firme private sau nonguvernamentale, cu avizul administratiei publice locale.

Exportul de muncitori privit ca o formǎ de combatere a somajului

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale se aflǎ in negocieri avansate cu guvernele Italiei si Frantei pentru semnarea unor acorduri bilaterale in domeniul fortei de muncǎ, dupa ce, recent s-a incheiat un acord similar cu Spania. Pana in prezent Romania a mai semnat acorduri bilaterale in domeniul fortei de muncǎ cu Germania, Elvetia, Ungaria si Luxemburg.

Oficialii romani au primit propuneri de negociere a unui acord si din partea guvernului elen, dupa modelul celui incheiat cu Germania.

Partea elenǎ a apreciat cǎ existǎ posibilitati de cooperare in special in domeniul trimiterii de personal roman din intreprinderile cu sediul in Romania pentru a desfasura activitati pe teritoriul Greciei pe bazǎ de contracte de lucrari, in ceea ce priveste angajarea de personal sezonier, schimbul de stagiari si schimbul de muncitori46.

La 22 ianuarie 2002 in Romania erau acreditate 22 de firme care intermediaza contracte de muncǎ si care au contracte certificate de minister pentru selectia si plasarea fortei de muncǎ in strainatate.

Bursa locurilor de muncǎ

Agentia Nationalǎ de Ocupare a Fortei de Muncǎ a organizat pe data de 8 martie 2002, respectiv pe data de 12 aprilie 2002, prin agentiile judetene si a municipiului Bucuresti, Bursa locurilor de muncǎ pentru femei.

Bursa locurilor de muncǎ pentru femei se inscrie in randul mǎsurilor active de combatere a somajului.

O bursǎ pentru persoanele cu handicap in 24 mai 2002,o bursǎ pentru absolventi pe 27 septembrie 2002, adresandu-se persoanelor aflate in cautarea unui loc de muncǎ si agentilor economici care doresc sǎ recruteze personal.

Programe de integrare a tinerilor in muncǎ

Prin noua Lege a asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de muncǎ, reprezentantii A.N.O.F.M. considerǎ cǎ in acest an vor fi angajati 5410 tineri absolventi, ceea ce inseamna aproape o triplare a numarului celor care fac parte din categoria persoanelor sprijinite de stat sǎ intre in activitate imediat dupa absolvirea studiilor. La sfarsitul anului trecut au fost angajati 17.552 de absolventi pentru care agentii economici, au beneficiat de subventii de stat, potrivit prevederilor Ordonantei de urgentǎ nr. 35/1997 .

Rezultatele inregistrate in ultimul an cu prilejul Bursei locurilor de muncǎ organizate special pentru absolventi au incurajat conducerea A.N.O.F.M. sǎ conceapa o noua strategie de integrare a tinerilor pe piata muncii.

Incepand cu 1 martie 2002 s-a inregistrat o crestere a angajarii absolventilor, generatǎ de prevederile noii legi a asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de muncǎ. Potrivit reglementarilor ce au intrat in vigoare pentru fiecare absolvent incadrat in muncǎ pe duratǎ nedeterminatǎ, angajatorul va primi, timp de 12 luni o sumǎ reprezentand un salariu minim pe economie. Un alt avantaj pentru angajatori il constituie faptul cǎ isi pot deconta prin agentiile judetene pentru ocuparea fortei de muncǎ si a municipiului Bucuresti cheltuieli ocazionate de pregatirea profesionalǎ a absolventilor angajati.

Pentru a reduce numarul somerilor proveniti din randul absolventilor, A.N.O.F.M. va monitoriza oferta de pregatire din institutiile de invatamant cu nevoile de pe piata muncii. Actiunea a inceput sǎ se desfasoare la nivelul fiecarui judet din 2001, pe baza unui protocol de colaborare intre Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerului Muncii si Protectiei Sociale la nivel national si intre unitatile subordonate acestora la nivel teritorial.

Urmatorul pas va fi declansarea unui studiu la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare. Scopul lui va fi identificarea domeniilor de pregatire si a specializarilor, pentru care vor fi cereri pe piata muncii in urmatorii opt ani.

Desigur cǎ in functie de informatiile acumulate, va fi nevoie de adaptarea retelei scolare la noile cerinte, atat sub aspectul programelor si logisticii, cat si al pregatirii cadrelor didactice pentru un nou mod de abordare a instruirii tinerilor.

In anul 2002 A.N.O.F.M. a alocat 119 miliarde lei pentru combaterea somajului prin mǎsuri active, reprezentand 22,54% din somajul total de 1834 milioane lei alocat agentiei. Planul A.N.O.F.M. prevede angajarea a 10.000 persoane prin cursuri de calificare/recalificare, alte 4000 au devenit intreprinzatori dupa ce au participat la serviciile de consultantǎ si asistentǎ organizate de A.N.O.F.M.