INDATORILILE ANGAJATORULUI IN CEEA CE PRIVESTE VICTIMIZAREA LA LOCUL DE MUNCA

INDATORILILE ANGAJATORULUI IN CEEA CE PRIVESTE VICTIMIZAREA LA LOCUL DE MUNCA.

Cu o grija cat mai mare pentru violenta la locul de munca, angajatii si patronii devin tot mai interesati de obligatiile lor in caz ca se intampla un eveniment violent.

Expertii in pierderea controlului si in siguranta avertizeaza ca afacerile care nu-si implementeza masuri de securitate isi maresc riscurile de a fi expusi unor procese.

Compensatiile muncitorilor pot acoperi toate plangerile de vatamare ale angajatiilor dar totusi angajatorul se poate face vinovat de alte lucruri.

Prevenirea evenimentelor violente ca principale plangeri de munca in conditii periculoase este importanta pentru stabilirea indatoririlor angajatorului. Costul violentei la locul de munca asupra unui angajator poate fi masurat. De exemplu, INSTITUTUL NATIONAL AL SIGURANTEI LA LOCUL DE MUNCA din Chicago a raportat ca intr-un an verdictele juriului impotiva angajatorilor sunt in medie de 2,2 mil de dolari pentru crima, 2,8 mil de dolari pentru violuri si 1,2 mil de dolari pentru atacuri.

Violenta la locul de munca nu duce numai la procese dar si la o publicitate negativa pentru afaceri. Reputatia, credibilitatea si moralul angajatilor pot fi afectate de publicitaea rezultata din "litigation". Violenta la locul de munca duce deseori la irosirea timpului destinat muncii, compensatii mai mari muncitorilor si asigurari mai mari. In cazul in care apare un "litigation" avocatii victimelor ucise pot folosi un numar de proceduri si doctrine legale care depind de faptele cazului.

O teorie in ceea ce priveste indatoririle , considera ca angajatorul acuzat sau afacera ca fiind susceptibil in cazul in care angajatorul acuzat nu a avut grija sa asigure premisele , de exemplu masurile de siguranta au fost inadecvate,, garziile de securitate nu au reusit sa patruleze proprietatea, personalul nu a fost antrenat adecvat sau angajatorul nu a fost de acord sa ofere securitate asa cum cere legea.

Daca legea cere ca locurile de parcare sa fie iluminate public sau ca firma sa dezvolte un plan de securitate si aceste nu sunt indeplinite firma poate fi susceptibila. Un numar de cazuri au presupus premise de susceptibilitate rezultate din nereusita firmei de a asigura o securitate rezonabila in zona de parcare. Exemplu C urtea Suprema din Connectinu a gasit un magazin neglijent si a fost amendat proprietarul cu 1,5 mil de dolari in urma uciderii unei femei in locul de parcare al magazinului. Acest proces a dovedit o securitate neglijenta. Probele prezentate pe parcursul procesului au aratat ca nici un ofiter de la securitate nu a fost de serviciu in garaj in momentul incidentului cu toate ca erau patru ofiteri de serviciu in magazin. Registrele au aratat ca in anii anteriori mai mult de 1000 de crime grave sau petrecut la numai 2 blocuri de garaj. Alte dovezi marturisesc ca angajatii si clientii au fost jefuiti in garaj. Aditional, mai mult de 300 de becuri fosforescente erau arse sau nu functionau in ziua incidentului.

Premise de susceptibilitate au fost de asemenea dovedite inn Doev First Gibraltar Bank.

In acest caz un angajat a fost atacat in locul de parcare care mai fusese locul altor crime si atacuri. O alta teorie folosita in asemene acazuri este aceea ca obligatia legala "legal duty" pot exisat daca au o istorie in ceea ce priveste crimele indeosebi cele violente. In general o entitate (persoana sau firma) nu are o obligatie legala asupra unui cetatean aflat in primejdie doar daca exista relatii speciale. Daca vezi o persoana care este atacata nu ai nici o obligatie legala sa ajuti ace apersoana numai in cazul in care exista o relatie speciala intre tine si victima ca aceea dintre un salvamar si un inotator care se inneaca.

In aceasta situatie relatia care se stabileste este reprezentata de datorie. Sub doctrina "datorii legale" angajatii se pot face vinovati de daune rezultate din atacurile criminale asupra angajatorului si a altor invitati. Totusi daca angajatorul stie ca un fost angajat a amenintat ca se intoarce la firma pentru a rani un alt angajat, o relatie speciala exista si angajatorul sau agentul trebuie sa previna atacul si sa previna potentiala victima in ceea ce priveste atacul de amenintare. In Duffy v City of Crenside(1986) angajatorul era constient de amenintare fostului angajat condamnat pentru rapire si atac sexual si plangerile angajatiilor victime pe care ceilalti au hartuit-o sexual. Curte aa sustinut ca angajatorul avea o datorie in ceea ce priveste victima si astfel s-a facut vinovat de atacul sexual asupra angajatei pentru ca angajatorul nu a luat masuri sa o protejeze. Daca o firma lasa impresia angajatilor ca este o firma sigura si de fapt nu este si un angajat sau un alt individ realizeaza acest lucru sau devine victima unei violente, acea persoana te da in judecat angajatorul pentru frauda. Doctrinele pentru frauda spun ca este fraudulos pentru firma sa dai informatii false in ceea ce priveste securitatea .

Daca ai participat la un atac criminal, firma se face vinovata. (pag134-135)

Vina unui potential angajator creste in momentul in care un actual angajator comite o violenta. Un numar de doctrine legale corespund susceptibilitatii angajatorului privind jignirile unui angajat sau a unei a treia parti acuzata de un alt angajat.

Sub aceasta influenta a doctrinei superioare un angajator se face vinovat pentru jignirile aduse altora cauzate de un angajat. In aceasta situatie apar doua conditii: prima, crima sau actul de violenta se poate intampla in domeniul slujbei. Totusi un angajator se poate face vinovat daca angajatul foloseste echipamentul angajatorului sau crima este motivate de indatoririle slujbei. De exemplu, un ofiter de politie care a arestat o soferita beata si apoi comite un atac sexual impotriva arestatei, a comis un act pentru care angajatorul se face vinovat( Mary M v City of Los Angeles).

Cea de-a doua conditie cere ca angajatorul sa aiba cunostiinta de fapt ca angajatul este violent si totusi angajatorul nu face nimic pentru a corecta problema. Totusi prevederea unui act criminal provocat de un angajat este cheia de a sustine susceptibilitatea unui angajator in fata superiorilor raspunzatori.

Daca un angajat care este hartuit sexual de unul dintre colegii si isi anunta angajatorul iar acesta nu face nimic si rezolve problema, il poate da in judecat pe angajator daca intradevar are loc un atac. Sub doctrina unei "angajari negijente", un angajator se poate face vinovat de actele criminale ale unui angajat in cazul in care poate fi dovedit faptul ca angajatorul nu a facut o verificare adecvata despre angajat in perioada procesului de angajare(Underwriters Ins. Co.v. Purdie, 1983). Astfel daca un angajat a fost violent cu altii sau a fost concediat dintr-o slujba anterioara din cauza violentei iar angajatorul nu a facut o verificare adecvata, acesta poate fi vinovat.

Asemanatoare cu neglijenta angajarii este neglijenta retinerii si a supravegherii. Sub aceasta doctrina un angajator care stie ca un angajat este neadecvat pentru slujba din cauza unor tendinte violente, poate fi vinovat daca angajatul comite un act de violenta in timp ce este la munca. In alte cuvinte un angajator poate sa nu aiba nici o dovada ca angajatul ar fi violent inainte de angajare dar mai tarziu sa afle de tendintele de violenta de la locul de munca. Pentru a exprima acest lucru o companie de inchiriat masini a fost gasita vinovata de aproximativ 800 000 dolari dupa ce un angajat a atacat violent un client. Curtea a ajuns la concluzia ca firma stia ca angajatul avea un trecut de bataus si de a se certa cu clientii dar nu a scapat de angajat dupa aflare acelor comportamente precedente(Greenfield v. Spectrum Investment Corp, 1985).

O cheie de neglijenta a angajatoriilor sub aceasta teorie este ca nu se cer cunostiinte actuale despre violenta doar cunostiinte rezonabile ca violenta se poate intampla.

In cazul Californian Bryant v. Livigni (1993), un angajat al unui supermarket a atacat copilul de 4ani al unui client.descoperirea vinovatului s-a bazat pe violenta anterioara impotriva altor colegi si pe faptul ca acei colegi atacati stiau de temperamental violent si predispunerea catre violenta.

In alt caz un angajator a fost gasit vinovat de crima unui angajat asupra unui coleg.

Criminalul a lucrat pentru companie 2ani si apoi a fost condamnat de macel.

Dupa ce a iesit din inchisoare a fost a fost reangajat si a inceput sa hartuiasca sexual o angajata. Dupa o investigatie in urma reclamatiei, a demisionat iar 8 zile mai tarziu, totusi a impuscat si omorat angajata care a facut plangerea. Curtea din Minnesota a gasit de cuviinta ca angajatorul avea obligatia de a apara angajatii.

In felul acesta angajand o persoana pe care compania o stia violenta, se incalca datoria Yunker v. Honeywell Inc.,1993). Cealalta doctrina relateaza ca angajatorul este vinovat de neglijenta pregatire. Un angajator care supravegheaza alte personae care transporta instrumente precum ar fi armele si apoi comite un act violent, poate fi responsabil de pregatire neglijenta. In cazul Gonzales v. Southwest Security and Protection Agenty inc. (1983), o firma de securitate a fost gasita vinovate de actul unuia dintre ofiterii sai care a produs rani serioase unui reclamant cu un "nightstick".

Curtea a dovedit ca firma de securitate nu a reusit sa-l antreneze pe ofiter in a folosi adecvat acel instrument si nu a reusit cum sa-si instruiasca adecvat angajatii, cum sa retina adecvat o persoana.

O alta fata a acestei doctrine implica neglijenta in vanzarea armelor. Un angajat de la firma Kmart avandut o arma unui client beat iar mai tarziu clientul si-a impuscat si paralizat iubita. Curtea a dovedit ca Kmart nu areusit sa-si antreneze angajatii in vanzarea armelor de foc si a emis o amenda de 11milioane dolarii impotriva firmei.

Astfel vina pentru instruirea neglijenta se poate extinde dincolo de cei ce folosesc arme periculoase la cei ce vand arme. In paralel cu vina civila, un angajator se poate suporta o incriminare pentru violenta la locul de munca( Workplace Violence Prevencios Institute, 1994:8)

In 1991, Congresul a dat o legislatie care necesita sentinte federale pentru a fi aplicate corporatiilor gasite vinovate de delegat. Aceasta inseamna ca angajatorul este gasit vinovat daca un angajat comite un act de violenta cu angajatorul actual sau cu aparenta autoritate. In completare, multe state au emis legi care-i fac pe angajatorii care nu reusesc sa previna conditiile riscante de la locul de munca, subiecte de vina pentru asemenea conditii. Cateva state au emis legi care penalizeaza un individ, inclusive manager sau proprietar a carui neglijenta cauzeaza moartea sau jigniri serioase la locul de munca.

Astfel, un angajator care ignora din neglijenta o amenintare violenta la locul de munca poate infrunta vina civila sau criminala in functie de legile acelui stat. In Corporatia Prevenirii Actelor Violente Criminale din California impune vina criminala pentru esecul unei corporatii de a opri pericolele serioase cum ar fi conditiile hazardate. Mai mult spus daca un angajator stie de conditiile periculoase dar nu-i avertizeaza pe angajati despre pericol, angajatorul poate fi amendat sau trimis la inchisoare. Sectiunea 6400 din Codul Muncii Californian cere ca fiecare angajator sa se asigure ca locul de munca este sigur si sanatos pentru angajati. Angajatorii trebuie sa se fereasca intotdeauna sa nu neglijeze actele violente la locul de munca. (pag 136-137)