Metode de apreciere a muncii de biblioteca

Metode de apreciere a muncii de biblioteca

Aprecierea muncii angajatilor este necesara in orice tip de organizatie. Ea reprezinta evaluarea sistematica a realizarilor si a neajunsurilor in munca ale fiecarui angajat.

Obiectivul principal al aprecierii muncii este de a stabili cat de bine isi indeplineste un angajat sarcinile ce-i revin si de a-l ajuta sa afle cat de bine munceste, astfel incat, daca este nevoie, sa-si imbunatateasca stilul de munca. De asemenea, aprecierea performantei este un instrument util de stimulare a dezvoltarii angajatului: ii intareste increderea in fortele proprii, amplifica motivarea prin majorari de salarii si prin

premii, deschide perspective de promovare, ii sporeste ambitia de ridicare a nivelului de pregatire.

Pentru evaluarea muncii din biblioteca nu exista proceduri standard; pentru aceasta se folosesc o varietate de metode. In general, institutiile nu trebuie sa opteze pentru o singura metoda, ci pentru combinatii de metode. Cele mai utilizate metode de aprecierea a muncii in biblioteca sunt: metoda eseului (aprecierea descriptiva), metode comparative (ierarhizarea, compararea perechilor si distributia fortata), metoda grafica de apreciere si schemele de apreciere bazate pe determinari comportamentale. Alte metode,

mai rar folosite in biblioteca, sunt: autoevaluarea, evaluarea de catre cei egali, evaluarea facuta de subordonati. De asemenea, managementul prin obiective este un mijloc de apreciere.

1. Metoda eseului presupune descrierea (in scris) a activitatii lucratorilor de catre manager sau de o alta persoana care face aprecierea. Desi textul este liber, cel care face aprecierea trebuie sa se refere mai ales la probleme privind cunoasterea de catre angajat a sarcinilor postului, la calitatile si la defectele acestuia, precum si la potentialul sau de promovare.

Desi metoda este simpla si usor de aplicat, are cateva dezavantaje:

- lungimea si continutul textului variaza de la un evaluator la altul;

- pe baza textului este greu sa se obtina o unitate in evaluare, intrucat unii autori evidentiaza unele aspecte, iar altii altele;

- stilul autorului poate afecta aprecierea;

- persoana care realizeaza aprecierea nu are talent la scris, ceea ce poate afecta obiectivitatea aprecierii.

Pentru a fi eficienta, specialisti recomanda ca aceasta metoda sa fie folosita in combinatie cu altele.

2. Metodele comparative de evaluare fac parte din categoria metodelor subiective si cuprind: ierarhizarea, compararea perechilor si distributia fortata.

a. Ierarhizarea consta in asezarea angajatilor pe categorii, de la cea mai inalta la cea mai joasa, de la cel mai bun lucrator la cel mai slab. O varianta a acestei metode este ierarhizarea alternativa. Aceasta presupune alegerea celui mai bun si a celui mai slab lucrator. Apoi se alege cel de pe locul doi ca performanta si cel dinaintea celui slab, stabilind astfel, alternativ, locurile de sus si de jos pana cand sunt clasati toti angajatii.

b. Compararea perechilor. Metoda consta in compararea fiecarui angajat cu toti ceilalti pe rand, luati unul cate unul. Numarul posibil de perechi de angajati se stabileste dupa formula:

P = n (n-1)/2, unde :

P - numarul posibil de perechi

n - numarul de angajati

Evaluarea se realizeaza pe baza unui tabel in care se inscriu toate perechile posibile.

Evaluatorul stabileste care angajat este mai bun in fiecare pereche, marcand performanta superioara prin caractere aldine.

c. Distributia fortata. Metoda presupune ca nivelul de performanta dintr-un grup de angajati se distribuie conform curbei lui Gauss. Dezavantajul major al ierarhizarii este acela ca multi angajati sunt clasati la nivelul superior al grilei. Distributia fortata este conceputa tocmai pentru a preveni aceasta situatie. Evaluatorul, folosind aceasta metoda, distribuie angajati, dupa un anumit indice procentual, in grupe asezate la diferite niveluri ale performantei

Aprecierea performantei prin distribuire fortata

1 Categoria cea mai joasa 10%

2 Sub nivelul mediu 20%

3 Categoria de nivel mediu 40%

4 Peste nivelul mediu 20%

5 Cei mai buni 10%

Avantajul metodelor comparative este simplitatea, ele sunt usor de explicat si de folosit. Cu toate acestea au si unele dezavantaje cum ar fi :

- nu releva gradul de diferentiere dintre persoanele aflate pe categorii alaturate;

- persoanele cu rezultate similare sunt plasate in categorii diferite;

- nu permit o comparatie intre diferite grupuri de angajati aflate in servicii diferite;

- distributia fortata este greu de utilizat in cazul evaluarii grupurilor mici.

3. Metoda grafica (scalele de evaluare in forma grafica) este cea mai folosita metoda de apreciere a muncii in biblioteca. Aprecierea angajatilor se face in functie de factori precum: calitatea muncii, volumul de munca, incredere in persoana respectiva, spiritul de initiativa, competenta, scrupulozitate.

Unele biblioteci folosesc in evaluare formulare simple cuprinzand factorii mentionati (uneori explicitati), urmati de o scala de evaluare in forma grafica. Acestea contin puncte care exprima repartizarea scorurilor (de la cinci pentru foarte bun la 1 pentru slab sau nesatisfacator). Scorul total pentru fiecare angajat se calculeaza prin insumarea punctelor acordate

1 2 3 4 5

Scrupulozitate: Slab Suficient Mediu Bine Excelent

In ultimul timp, unele biblioteci si-au imbunatatit scalele grafice de evaluare eliminand calificativele cu scurte aprecieri ale diferitelor niveluri de performanta

Scrupulozitatea inseamna rigurozitate in munca depusa.

Metoda grafica de apreciere are numeroase avantaje:

- este relativ usor de elaborat si de folosit;

- poate include evaluarea mai multor caracteristici;

- scorurile angajatilor pot fi comparate;

- este o metoda acceptata de evaluatori;

- daca este corect elaborata, poate fi la fel de eficienta ca metodele complexe.

Totusi, metoda are si dezavantaje, fiind de multe ori criticata:

- nu previne comiterea erorilor de evaluare;

- nu sunt suficient de precis definite gradele de performanta ale fiecarei caracteristici;

- efectul de halo (tendinta de a acorda unei persoane calificative mari sau mici la toti factorii pe baza unei pareri generale despre persoana evaluata).

BIBILIOGRAFIE:

BURLOIU, P - Managementul resurselor umane, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 1997

STUEART, R; MORAN, B - Managementul pentru biblioteci si centre de informare, Bucuresti, ABBPR, 1998