| CATEGORII DOCUMENTE |
| Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Definitia : este o stare complexa si tranzitorie care apare in organism ca o consecinta a muncii exercitata un anumit timp si cu o anumita intensitate; ea se manifesta obiectiv prin scaderea posibilitatilor functionale ale organismului si subiectiv printr-o senzatie caracteristica.
Oboseala poate fi comparata ca un butoi umplut cu apa; perioadele de odihna recuperatorie sisteaza umplerea butoiului. Pentru a avea certitudinea ca butoiul nu se revarsa, trebuie sa ne asiguram ca fluxul si refluxul sunt la acelasi nivel de magnitudine. Cu alte cuvinte mentinem sanatatea si eficienta proceselor recuperatorii prin eliminarea / anularea stresului.
Exista o relatie bine definita intre munca, capacitate de munca si oboseala.
|
Oboseala poate fi : |
Fiziologica : stare reversibila care dispare prin repaus si mai ales prin somn. |
|||||||||||
|
Cronica : corespunde fazei a 2-a, de rezistenta, din cadrul sindromului general de adaptare. |
||||||||||||
|
Surmenajul : corespunde fazei a 3-a, de epuizare, din cadrul sindromului general de adaptare. |
||||||||||||
Factorii etiologici ai oboselii, in esenta, sunt
factori individuali
factori ai organizarii muncii
factori ai mediului de munca
factori ai relatiilor psihosociale
Profilaxie :
I. Factori dependenti de conditiile de munca propriu-zise (organizarea muncii, timpul de munca, regimul de munca).
II. Factori dependenti de conditiile de mediu.
Activizarea odihnei: alternarea unei forme de activitate cu alta.
Definitii :
reprezinta posibilitatea organismului uman de a mentine aceeasi intensitate a efortului necesar activitatii optime profesionale, timp cat mai indelungat, fara a modifica cantitatea si calitatea produsului muncii si fara a influenta negativ, imediat sau indepartat starea de sanatate.
este o notiune bio-psiho-sociala care oglindeste raportul intre posibilitatea de prestatie fizica si solicitarea activitatii profesionale.
este totalul posibilitatilor de a efectua o cantitate maxima de munca.
este performanta pe care o poate realiza omul cu maximum de posibilitati de care dispune.
A. FIZIOLOGICI- starea de sanatate - alimentatia - constitutia morfo-functionala - exercitiul si antrenamentul - sexul - varsta |
B. PSIHOLOGICI- aptitudinile de munca generale specifice - interesul sau motivatia - vointa - atitudinea fata de munca - dispozitia de munca |
Exercitiu : cresterea capacitatii de munca pentru o activitate strict determinata.
Antrenament : procesul de intarire a organismului si al ridicarii capacitatii de munca datorita modificarilor functionale si structurale ce au loc in organism sub influenta activitatii musculare repetate si cu efort crescand.
Aptitudinile : insusiri ale personalitatii care conditioneaza executia izbutita a anumitor forme de activitate.
RISCUL PROFESIONAL
FACTORI BIOLOGICI microbi virusuri ciuperci paraziti Noxe profesionale ce
apartin mediului de munca
RISCUL PROFESIONAL rezulta din efectul combinat al probabilitatii de aparitie a unui fenomen nedorit si magnitudinea acestui eveniment.
GHIDUL DE OBSERVATIE A CONDITIILOR DE MUNCA :
"LE ZOOM"
Presupune o gandire conica : de la larg la ingust, ce vizeaza urmatoarele aspecte :
PROFILAXIA BOLILOR PROFESIONALE
Profilaxia bolilor profesionale se realizeaza prin doua mari grupe de masuri :
a) masuri tehnico-organizatorice
- eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic, prin inlocuirea substantelor nocive sau a tehnologiilor nocive cu altele mai putin nocive sau inofensive.
Daca nu se poate realiza :
izolarea aparaturii generatoare de noxe sau separarea proceselor tehnologice nocive de locul unde lucreaza muncitorii (automatizare, cabinete speciale, termoizolare, fonoizolare, etc.).
Daca nu s-a realizat total :
impiedicarea patrunderii noxei in aerul locurilor de munca (ermetizare, procedee umede pentru pulberi, ventilatie locala).
Daca nu s-a realizat total :
diminuarea concentratiilor (intensitatilor) noxelor profesionale la locul de munca sub limitele admise (ventilatie generala, fonoabsorbtia, etc.).
Daca nu s-a realizat total :
impiedicarea actiunii noxei profesionale asupra muncitorilor sau diminuarea acestei actiuni prin :
reducerea efortului fizic, a suprasolicitarilor fizice si neuropsihice;
reducerea duratei zilei de munca;
conditii adecvate de odihna in timpul pauzelor;
folosirea echipamentului individual de protectie (masti, manusi, antifoane, etc.);
realizarea si buna intretinere si functionare a anexelor igienico-sanitare (dusuri, bai, vestiare, camere de igiena intima a femeii, etc.);
asigurarea alimentatiei de protectie si consumarea ei in intreprindere;
instructaj de protectia muncii.
b) Masuri medicale :
recunoasterea riscului profesional la locul de munca prin studiul proceselor tehnologice si a conditiei de munca, determinarea cantitativa a noxelor profesionale, studii epidemiologice;
examenul medical la incadrarea in munca : respectarea examinarilor ce trebuie efectuate si a contraindicatiilor medicale (conform HG 355/ 2007) pentru diferite noxe profesionale; legat de aceasta se va efectua si examenul medical de adaptare a noilor incadrati.
Examenul medical de incadrare obisnuit este cel care se efectueaza cu ocazia oricarei incadrari, la orice loc de munca, indiferent de profesiune.
Pentru cei ce vor lucra in mediu cu noxe profesionale, pe langa examenul medical obisnuit de incadrare se efectueaza si alte examene, in functie de noxa profesionala, in conformitate cu HG 355/ 2007.
Controlul medical periodic, efectuat prin examinari clinice si de laborator, in functie de noxele profesionale si intensitatea lor, care orienteaza si periodicitatea (HG 355/ 2007).
Educatia pentru sanatate, care se adreseaza :
q cadrelor de coordonare tehnice si administrative : pentru realizarea masurilor tehnico-organizatorice in conditii eficiente si in ordinea amintita;
q personalului muncitor : respectarea regulilor de igiena individuala, purtarea corecta a echipamentului individual de protectie, suprimarea (diminuarea) fumatului si alcoolului, acordarea primului ajutor, cunoasterea primelor simptome si semne de intoxicatie acuta, prezentarea la controlul medical periodic, etc.
LEGE nr. 319 din
14 iulie
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006
ART. 1
(1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.
ART. 2
Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind securitatea si sanatatea in munca.
CAP. II
Domeniu de aplicare
ART. 3
(1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.
ART. 6
(1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca.
(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu.
(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului.
ART. 7
(1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie obligatii financiare pentru lucratori.
CAP. V
Supravegherea sanatatii
ART. 24
Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor legale.
ART. 25
(1) Masurile prevazute la art. 24 vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia de supravegherea sanatatii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
BIBLIOGRAFIE
Bardac D., Stoia M. - Elemente de medicina muncii si boli profesionale,, Ed. Univ. "Lucian Blaga", Sibiu, 2007.
Legea 319/
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1320
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
