ORGANIZAREA STIINTIFICA A MUNCII

ORGANIZAREA STIINTIFICA A MUNCII

'Spun si magii, spun si regii ca din cate-n lume avem, personalitatea este binele suprem'! Sunt cunoscutele cuvinte ale lui Goethe, din nemuritoarea sa opera Faust.

Personalitatea nu mai este azi socotita ca o entitate de sine statatoare, ea se conjuga neincetat cu lumea din care face parte, influentandu-se reciproc cu aceasta. Trasaturile si functiile sale sunt, in consecinta, si ele moduri de conjugare cu societatea si munca. Modurile de conjugare au apoi o finalitate. Ele sunt in slujba bunastarii fiziologice individuale si sociale. In procesul formarii personalitatii, modurile de conjugare depind si de gradul de organizare a muncii.

Fondatorul organizarii stiintifice a muncii este F.W.Taylor. Pe baza experientei proprii a elaborat lucrarile: 'Shop Management' (Conducerea atelierelor) in 1903, 'The Art of Cutting Metals' (Arta de a se taia metalele) in 1906, 'Principles of Scientific Management' (Principiile conducerii stiintifice) in anul 1911. In aceste lucrari s-au elaborat principii, criterii si metode care au constituit baza teoretica a organizarii stiintifice. Principiile sunt (dupa 6 p.21):

comunitatea de interese a patronilor si muncitorilor;

descompunerea proceselor de munca in miscari elementare si eliminarea tuturor gesturilor inutile;

stabilirea cu precizie a sarcinilor de munca;

separarea prepararii muncii, de executarea ei;

stabilirea prin cronometrare a timpului necesar executarii muncii incredintate;

- determinarea ritmului de munca prin usurarea muncii;

- selectionarea si pregatirea muncitorilor.

F.W.Taylor a fost criticat de unii cercetatori datorita faptului ca a neglijat aspectele psihofiziologice.

Studiile lui Taylor au fost completate de Frank B.Gilbreth (1868-1924) si sotia sa Lilian Gilbreth, care au elaborat un studiu al miscarilor pana la nivelul micromiscarilor. Ca urmare, in 1911 apare lucrarea 'Motion Study' (Studiul miscarilor).

Sotii Gilbreth au ajuns la concluzia ca miscarile utilizate in munca industriala se pot incadra in 18 micromiscari elementare, micromiscari care constituie si punctul de plecare pentru elaborarea normativelor de munca pe timpi predeterminati. Studiile lui Taylor si ale sotilor Gilbreth sunt continuate de Ralph M. Baknes. El stabileste in 1937, un numar de 22 de principii ale economiei (energeticii) miscarii pentru rationalizarea muncii.

Cercetarile lui Taylor si ale sotilor Gilbreth au fost continuate si de Lowry (1940), Davis (1951), Wehrttomp (1952) etc.

Datorita dezvoltarii cercetarilor referitoare la personalitatea umana, la conditia umana a muncii, organizarea muncii nu se mai limiteaza astazi la metodele si masurarea timpului de munca. Ea are in vedere toate solicitarile psihologice, fiziologice, sociale, economice, tehnice, biologice si culturale care solicita personalitatea, solicitari ce fac obiectul de studiu al ERGONOMIEI.