Armonizarea legislatiei romanesti a muncii cu cerintele europene

Armonizarea legislatiei romanesti a muncii cu cerintele europene

Integrarea europeana constituie, de aproape cincisprezece ani, principalul obiectiv politic al tuturor partidelor aflate la guvernare. Integrarea in Uniunea Europeanǎ va permite tarii noastre sa devina partener cu drepturi depline in cadrul noii constructii institutionale europene si parte a unei structuri economice stabile. La 21 iunie 1995, la Snagov, a fost adoptatǎ Strategia nationalǎ de pregǎtire a aderǎrii Romaniei la Uniunea Europeanǎ, care acordǎ prioritate procesului de armonizare legislativǎ.

Prin Hotǎrarea de Guvern nr. 1075/2001 s-a hotǎrat infiintarea Ministerului Integrǎrii Europene, care are ca atributie avizarea tuturor actelor normative cu relevantǎ comunitarǎ, inainte ca acestea sǎ fie avizate de Guvern, avand drept respnsabilitate si monitorizarea procesului de armonizare a legislatiei romane cu cea comunitarǎ si respectarea programului de armonizare legislativǎ[1].

Astfel, numai in 2001 au fost adoptate ,,310 acte normative cu relevantǎ comunitarǎ, din care 235 transpun in mod direct prevederile din aquis-ul comunitar legislativ".

Tot in aceastǎ directie, in perioada decembrie 2002-ianuarie 2003, Ministerul Integrǎrii Europene si Ministerul Administratiei Publice au elaborat ,,Planul de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu aquis-ul comunitar in anul 2003".

Capitolul 13 de negociere, corespunzator sectorului politici sociale si ocuparea fortei de munca, a fost deschis pentru dezbatere in octombrie 2001 si inchis provizoriu in martie 2002. Acesta face referire la urmǎtoarele aspecte ale politicii sociale: armonizarea legislativǎ, dialogul social, egalitatea de tratament pentru femei si bǎrbati, lupta impotriva discriminǎrii, ocuparea fortei de muncǎ, FSE, securitate socialǎ, integrarea persoanelor cu handicap, sǎnǎtatea publicǎ, sǎnǎtatea si siguranta la locul de muncǎ si afilierea la Fundatia Europeanǎ pentru Imbunǎtǎtirea Conditiilor de Viatǎ si de Muncǎ.

Confirmarea politica a incheierii negocierilor de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE, cu ocazia summitului de la Bruxelles din 16-17 decembrie, reprezinta al doilea mare eveniment al anului 2004, dupa realizarea celei mai mari extinderi din istoria UE.

Odata cu adoptarea Codului Muncii la sfarsitul anului 2002, s-au inregistrat progrese in transpunerea prevederilor acquis-ului UE in legislatia romaneasca, intr-o serie de domenii legate de munca, inclusiv: protejarea drepturilor angajatilor in cazul disponibilizarilor colective, protejarea tinerilor, transferul intreprinderilor si timpul de munca (contractele de munca pe termen nelimitat sau cu timp partial).

Au rǎmas totusi in discutie unele amendamente, in alte domenii, precum insolvabilitatea angajatorului (o atentie speciala fiind acordata crearii unui fond national de garantare), prevederi referitoare la anumite sectoare de munca (si anume, timpul de lucru al marinarilor si al aviatiei civile), angajarea muncitorilor si Consiliile de Munca Europene, care au inregistrat progrese, limitate fiind necesare masuri legislative suplimentare .

De asemenea, Romania a elaborat o serie de mǎsuri legislative in vederea alinierii legislatiei romǎne la normele si standardele internationale. Astfel, tara noastrǎ a ratificat principalele conventii ale OIM, dintre care Conventia nr. 2/1919 privind somajul, transpusǎ in Legea 1/1991 referitoare la protectia socialǎ a somerilor si reintegrarea lor profesionalǎ .

Ocuparea fortei de munca continua sa reprezinte una dintre cele mai serioase probleme ale tranzitiei, facandu-se eforturi pentru adaptarea sistemului romanesc la cerintele Strategiei europene de ocupare a fortei de munca. In acest sens, in anul 2001, a fost intocmit primul Plan de Actiune in domeniul ocupǎrii fortei de muncǎ (PNAO) insotit de Programul pentru Stimularea Ocupǎrii Fortei de Muncǎ si Reducerea Somajului, care are ca obiectiv transpunerea la nivelul politicilor nationale a prioritatilor Strategiei Europene de Ocupare a Fortei de Munca cuprinse in Rezolutia nr. 99/312/CE privind liniile directoare in domeniul ocupǎrii.

Gradul de aliniere a politicilor sociale romanesti in domeniul ocupǎrii fortei de muncǎ la standardele comunitare este subliniat in rapoarte precum: ,,Parteneriatul pentru aderare 2003", ,,Foaia de parcurs pentru Romania si Bulgaria ", care cuprinde si prioritǎti pe termen mediu si lung, sau ,,Documentul de pozitie ", intocmit de Guvernul Romaniei.

Acesta din urmǎ cuprinde realizǎrile acumulate de tara noastrǎ in ultimii ani, raportate la cerintele impuse de structurile europene in urmǎtoarele sectoare de activitate:

legislatia muncii, prin adoptarea noului Cod al Muncii (2003);

egalitatea de tratament intre bǎrbati si femei- a intrat in vigoare legea egalitǎtii de sanse (2002), s-a infiintat o agentie nationalǎ cu acelasi nume;

sǎnǎtate si securitate in muncǎ transpunerea a 20 de directive europene in acest domeniu si elaborarea Planului National de Imbunǎtǎtire a Conditiilor de Muncǎ din sectorul sanitar (2003);

dialogul social bipartit (patronate-sindicate), crearea Forumului Virtual de Informare, Consultare si Dezbateri pentru Societatea Civilǎ si Parteneriatul Social;

ocuparea fortei de muncǎ- adoptarea Planului National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Muncǎ (PNAO) si a Documentului Comun de Evaluare a Politicii de Ocupare a Fortei de Muncǎ (2002), in urma consultǎrilor dintre Guvernul Romaniei si reprezentanti ai Comisiei Europene;

lupta impotriva discriminǎrii- participarea Romaniei la Programul Comunitar de Combatere a Discriminǎrii (2002-2006).