SOMAJUL

SOMAJUL

Somajul este analizat in literatura de specialitate din diverse unghiuri, formulandu-se opinii care constituie obiectul unor ample controverse. Pe parcurs, au fost date diferite definitii pentru somaj, tinand seama de gradul cunoasterii si de posibilitatile de masurare a lui. Desi exista diversitate in definirea conceptului de somaj, totusi se pot desprinde elemente comune care se regasesc, in proportie mai mare sau mai mica, in toate opiniile

Somajul este o stare negativa a populatiei active disponibile, care nu gaseste locuri de munca, din cauza dereglarii relatiei dintre dezvoltarea economiei, ca sursa a cererii de munca si evolutia populatiei, ca sursa a ofertei de munca. In conditiile contemporane, somajul este considerat ca un dezechilibru al pietei muncii nationale, adica dezechilibru intre cerere globala de munca si oferta globala de munca.

Acest dezechilibru reflecta un excedent al ofertei de munca fata de cererea de munca, avand niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade. El a inregistrat initial un caracter temporar, pentru ca in prezent sa fie permanent, fara sa excluda insa total si definitiv existenta unei stari de ocupare optimala a fortei de munca.

In diverse reglementari nationale sau internationale se utilizeaza si alte criterii pe baza carora se delimiteaza somajul ca: ajutorul de somaj; disponibilitatea de a incepe lucrul; gradul de protectie sociala etc.

In termenii pietei muncii, somajul este un fenomen macroeconomic opus ocuparii, reprezentand un surplus relativ de populatie activa fata de aceea care poate fi angajata in conditii de rentabilitate, impuse de piata.

Pe piata muncii se pot intalni: o situatie de echilibru, care reflecta o ocupare optima a fortei de munca si o situatie de dezechilibru, care reflecta un grad de subocupare sau de supraocupare a fortei de munca.

De obicei, somajul este analizat din perspectiva somajului involuntar. Insa, cresterea sau reducerea ocuparii nu se identifica automat cu diminuarea sau sporirea somajului, deoarece somajul trebuie apreciat mai complex, tinand seama de mutatiile ce au loc in ansamblul populatiei active, precum si de distributia si durata somajului intr-o tara, intr-un context determinat de parametri economici, sectoriali si sociali.

Un alt aspect relevant pentru aprecierea genezei si manifestarii somajului in Romania se refera la faptul ca eliberarea fortei de munca din motive de retehnologizare in diferite ramuri si unitati economice s-a accentuat, in timp ce crearea de locuri de munca a stagnat din cauza nesigurantei economice si a lentei restructurari a economiei. Ameliorarea acestei stari presupune o serie de actiuni majore ca: infaptuirea ferma a unei strategii stiintifice, realiste si coerente privind dezvoltarea economiei nationale si a ramurilor ei; realizarea pe coordonatele eficientei economico-sociale a privatizarii, restructurarii si modernizarii unitatilor economice; ameliorarea formarii profesionale performante, in acord cu exigentele reconversiei fortei de munca; dezvoltarea capacitatii manageriale incepand de la nivelul microeconomic, pana la cel macroeconomic; corelarea organica a efortului national cu asistenta financiara externa; elaborarea si realizarea in practica a unui nou model de ocupare si utilizare a fortei de munca, intemeiat pe competenta, eficienta, performanta etc.

Somajul a devenit , odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea , in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si , ca urmare eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri.

Somajul este un fenomen complex, contemporan, cuprinzator, care include in sfera sa aspecte economice, politice, psihologice si morale.Dictionarul explicativ al limbii romane il defineste ca "un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste, care consta in aceea ca o parte din salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cecerea si oferta de forta de munca, este o stare negativa a economiei care consta in nefolosirea unei parti din forta de munca salariata".

Somajul este caracterizat prin pierderea de venit, pierderea increderii in sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere si in viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stailitatii sociale.

Somajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, varsta, calificare profesionala. Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea de timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare. Somerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca il fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o neincredere sporita in randul potentialilor patroni.

Exista o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai somajului :

teoria clasica sustine ideea ca somajul exista numai pentru persoanele care vor sa se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piata muncii.Ca urmare, somajul are cauza rigiditatea salariului real la scadere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucratori si presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care impiedica intreprinzatorii sa ridice forta de munca la nivelul la care ar absorbi intreaga oferta existenta la un moment dat.

teoria lui John Maynard Keynes sustine ideea ca somajul involuntar exista daca, in cazul unei cresteri usoare, in raport cu salariul nominal a preturilor la bunurilor pe care le consuma muncitorii, cat si cererea totala de mana de lucru dispusa sa munceasca la salariul nominal curent, cat si cererea totala de mana de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decat volumul existent al ocuparii.

teoria neoclasica sustine ca somajul ar rezulta din insasi procesele cresterii, ceea ce ii ofera caracterul de fenomen natural. Somajul ar rezulta din mobilitaea fortei de munca si conditiile de informare a pietei muncii.   

Cartile de specialitate alcatuiesc o clasificare a formelor de somaj, luand in considerare mai multe criterii;

Dupa modul de manifestare:

somaj voluntar reprezinta persoanele care refuza salariul oferit sau se afla in imposibilitatea de a accepta acest salariu. Un asemenea somaj arata ca sunt si persoane care nu pot sa se angajeze intr-o activitate deoarece nivelul ridicat al salariilor, determinat prin negocieri colective, genereaza diminuarea cererii de munca.

In somajul voluntar se includ:

persoanele care, desi lucreaza, prefera sa inceteze munca temporar, considerand ca prin indemnizatia (ajutorul) de somaj isi pot asigura un trai decent;

somerii care asteapta locuri de munca mai favorabile decat cele pe care le-au avut sau decat cele pe care le ofera unitatile economico-sociale la un moment dat;

persoanele casnice, care, desi au hotarat sa se angajeze intr-o activitate, totusi tergiverseaza angajarea in conditiile date, referitoare la marimea salariului, distanta pana la locul de munca etc.

somaj involuntar reprezinta persoanele neocupate care ar fi dispuse sa lucreze, acceptand chiar un salariu nominal mai mic decat salariul existent, sperand ca atunci cand cererea efectiva de munca se va mari, va creste si nivelul ocuparii.

Indiferent de formele sub care se manifesta, somajul are consecinte multiple, atat pentru individ, cat si pentru economia si societatea romaneasca in ansamblu.

Delimitarea unor astfel de forme ale somajului si a cauzelor lor prezinta o insemnatate speciala pentru intelegerea costului somajului si a posibilitatilor de diminuare a efectelor somajului, pentru imbunatatirea gradului de ocupare a fortei de munca, precum si statutul social-economic al somerilor in contextul national-statal si international.

2. Dupa sex, varsta si pregatirea persoanelor afectate:

somaj feminin;

somaj juvenil;

somaj intelectual.

3. In analize care cupleaza criteriile cauza, sfera de cuprindere si durata:

somaj conjunctural sau ciclic care apare in urma reducerilor de activitate ce au loc in fazele de recesiune, depresiune sau criza ori datorita unor perturbatii din viata economica;

somaj tehnologic reprezentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor in aparatul tehnic de productie, resorbirea lui presupunand recalificarea fortei de munca sau chiar reconversia ei fiind necesara o perioada mai lunga de timp pentru reincadrarea lucratorilor;

somaj structural generat de modificari in structura activitatii si a mobilitatii profesionale;poate rezulta si dintr-o neadecvare a ofertei de munca, la nevoile diverselor domenii de activitate;

somaj sezonier intalnit cu regularitate in ramurile si ectoarele de activitate cu caracter sezonier(agricultura ,constructii, turism);

somaj total care cuprinde intregul timp de lucru al unui salariat;

somaj partial-reducerea partiala sau de durata a timpului de lucru, el fiind destul de des intalnit;

somaj de oferta atunci cand intreprinzatorii refuza sa mai produca si sa mai angajeze lucratori in conditiile existente de reabilitare a capitatului, pe care le considera inacceptabile;

somaj de excludere reprezentativ pentru lucratotii mai varstnici;

somaj de insertie propriu celor pana in 25 de ani.

Aceste ultime trei forme nu evolueaza in acelasi ritm.

4. Dupa criteriul duratei:

somaj de scurta durata-sub un an ca intindere;

somaj de lunga durata-mai mult de un an.

La 1 martie 2002, Legea 1/1991 a fost inlocuita de Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de munca.Legea 76/2002 pune accentul pe masurile active, destinate cresterii gradului de ocupare a fortei de munca. Aceste masuri active stimuleaza angajatorii sa incadreze in munca personal din randul somerilor, dar stimuleaza si persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sa se incadreze inainte de expirarea perioadei in care sunt indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj.

Indiferent de forma sub care a functionat Ministerul Muncii s-a ocupat de plasare, pregatire profesioanla, avand in subordine oficii de plasare in toate unitatile administrativ teritoriale Ele au fost denumite "brate de munca", apoi "oficii de munca, iar din 1999, agentii locale pentru ocuparea fortei de munca.

Datorita reformei economice, cerintelor societatii si importantele schimbari socio-economice aparute dupa 1990, a fost necesara infiintarea unei institutii care sa se ocupe special de plasare, pregatire profesioanla si indrumare si care sa efectueze platile banesti pentru populatia beneficiara.Astfel, a fost infiintata Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala , institutie care si-a schimbat denumirea in anul 2000, in Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).

Piata muncii in Romania a suferit schimbari puternice in ultimul deceniu. Modificarile aparute au creat nevoia unei noi institutii, moderna, flexibila cu capacitatea de a raspunde acestor provocari.ANOFM implementeaza politica guvernului in domeniul ocuparii fortei de munca.