CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
STUDIU DE CAZ PRIVIND MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE IN CADRUL SPITALULUI
CLINIC JUDETEAN DE URGENTA "SF. APOSTOL ANDREI"
1. Obiectul de activitate al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei"Galati Spitalul Clinic Judetean de Urgenta "Sf.Apostol Andrei" Galati este unitate sanitara cu personalitate juridica infiintat prin Hotararea 75/29.01.1972 a Consiliului Popular al Judetului Galati - in subordinea Autoritatii de Sanatate Publica a Judetului Galati.
Sediul unitatii
este in
Spitalul asigura prin sectiile clinice si serviciile din structura asistenta medico-chirurgicala complexa, curativa, preventiva si de recuperare a pacientilor intr-un judet cu circa 680 mii locuitori.
In cazurile de urgenta spitalul acorda primul ajutor si asistenta medicala de urgenta persoanelor a caror stare de sanatate este critica. Cand competenta rezolvarii anumitor cazuri este depasita, se va acorda primul ajutor si se va asigura primirea lor de catre o alta unitate spitaliceasca.
Pentru pacientii internati spitalul asigura si raspunde de calitatea actului medical, conditii de cazare, igiena, alimentatie si prevenire a infectiilor nosocomiale conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" Galati constituie in acelasi timp baza de invatamant si cercetare stiintifica medicala care consolideaza calitatea actului medical cu respectarea drepturilor pacientilor, a eticii si deontologiei medicale
Activitatile organizatorice si functionale cu caracter medico-sanitar sunt reglementate si supuse controlului Ministerului Sanatatii, autoriatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publica.
Activitatea profesionala precum si respectarea manoperelor si a procedurilor medicale sunt supuse reglementarilor in vigoare.
Problemele de etica si deontologie profesionala sunt dupa caz, de competenta Colegiului Medicilor din Romania sau a Ordinului Asistentilor Medicali din Romania.
Spitalul Clinic Judetean
de Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a judetului Galati: relatii financiare bazate pe un contract de furnizare de servicii medicale potrivit reglementarilor legale, prin care se asigura fondul de salarii conform statelor de functii aprobate de Ministerul Sanatatii pentru personalul care presteaza activitati de ingrijiri medicale, institutul avand obligatia de a se incadra in limitele bugetare contractate.
. Colegiul
Medicilor din
. Universitatea
de Medicina din
. Autoritatea de
Sanatate Publica a judetului
. Alte
unitati si institutii medicale din Bucuresti si din
. Institutii, firme si unitati prestatoare de servicii medicale, furnizoare de produse farmaceutice, echipamente si materiale tehnico-sanitare, etc. conform reglementarilor in vigoare.
. Institutii
de invatamant superior, organizatii nonguvernamentale din
2. Structura organizatorica a Spitalului Clinic
Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
STRUCTURA ORGANIZATORICA
Spitalul are instructura sa organizatorica urmatoarele unitati:
Sectia |
A.T.I. |
paturi |
|||
Sectia |
CARDIOLOGIE |
paturi |
|||
din care - comp.terapie intensiva coronarieni |
paturi |
||||
Sectia |
CHIRURGIE GENERALA I |
paturi |
|||
Sectia |
CHIRURGIE GENERALA II |
paturi |
|||
Sectia |
CHIRURGIE GENERALA III |
paturi |
|||
Sectia |
CHIRURGIE PLASTICA - MICROCH. RECONSTR. |
paturi |
|||
din care - compartiment arsi |
paturi |
||||
Sectia |
DIABET ZAHARAT, NUTRITIE si BOLI METABOLICE |
paturi |
|||
Sectia |
GASTROENTEROLOGIE |
paturi |
|||
Sectia |
MEDICINA INTERNA I |
paturi |
|||
Sectia |
MEDICINA INTERNA II |
paturi |
|||
din care - comp. hematologie |
paturi |
||||
Sectia |
MEDICINA INTERNA III |
paturi |
|||
din care - comp. reumatologie |
paturi |
||||
Comp. |
NEFROLOGIE |
paturi |
|||
Sectia |
ENDOCRINOLOGIE |
paturi |
|||
Sectia |
NEUROCHIRURGIE |
paturi |
|||
Comp. |
CHIRURGIE VASCULARA |
paturi |
|||
Sectia |
NEUROLOGIE |
paturi |
|||
Sectia |
NEONATOLOGIE |
paturi |
|||
din care - comp.terapie intensiva |
paturi |
||||
- comp. prematuri |
paturi |
||||
Sectia |
GINECOLOGIE |
paturi |
|||
Sectia |
OBSTETRICA FIZIOLOGICA |
paturi |
|||
Sectia |
OBSTETRICA PATOLOGICA |
paturi |
|||
Sectia |
OFTALMOLOGIE |
paturi |
|||
Sectia |
ONCOLOGIE MEDICALA |
paturi |
|||
din care - comp. radioterapie |
paturi |
||||
Sectia |
O.R.L. |
paturi |
|||
Sectia |
CHIRURGIE MAXILO-FACIALA |
paturi |
|||
Sectia |
ORTOPEDIE si TRAUMATOLOGIE |
paturi |
|||
Sectia |
UROLOGIE |
paturi |
|||
Sectia |
CHIRURGIE TORACICA |
paturi |
|||
Comp. |
HEMODIALIZA |
paturi |
|||
Centrul |
HEMODIALIZA |
aparate |
|||
Comp. |
GERIATRIE si GERONTOLOGIE |
paturi |
|||
Comp. |
RECUPERARE, MEDICINA FIZICA si BALNEOLOGIE |
paturi |
|||
UNITATE PRIMIRE URGENTE | |||||
BLOC OPERATOR | |||||
STATIA CENTRALA DE STERILIZARE | |||||
FARMACIE CU CIRCUIT INCHIS |
| ||||
Comp. |
PREVENIRE si COTROL AL INFECTIILOR NOZOC. | ||||
Serv. |
MEDICINA LEGALA | ||||
Cabinet |
STOMATOLOGIE DE URGENTA | ||||
Cabinet |
MEDICINA SPORTIVA | ||||
Cabinet |
PLANIFICARE FAMILIALA | ||||
Cabinet |
DIABET ZAHARAT, NUTRITIE si BOLI METABOLICE | ||||
Cabinet |
MEDICINA MUNCII | ||||
Laborat. |
RADIOLOGIE si IMAGISTICA MEDICALA | ||||
Comp. |
COMPUTER TOMOGRAF | ||||
Laborat. |
MEDICINA NUCLEARA | ||||
Laborat. |
RADIOTERAPIE | ||||
Laborat. |
EXPLORARI FUNCTIONALE | ||||
Laborat. |
ANATOMIE PATOLOGICA | ||||
Laborat. |
ANALIZE MEDICALE | ||||
Comp. |
ENDOSCOPIE | ||||
Comp. |
EVALUARE SANITARA | ||||
AMBULATORIU DE SPECIALITATE |
|||||
Cabinet |
GASTROENTEROLOGIE | ||||
Cabinete |
MEDICINA INTERNA | ||||
Cabinet |
CARDIOLOGIE | ||||
Cabinet |
ENDOCRINOLOGIE | ||||
Cabinet |
DERMATO-VENEROLOGIE | ||||
Cabinet |
ORL | ||||
Cabinet |
NEUROLOGIE | ||||
Cabinet |
CHIRURGIE PLASTICA, MICROCH. RECONSTR. | ||||
Cabinete |
CHIRURGIE GENERALA | ||||
Cabinet |
ORTOPEDIE si TRAUMATOLOGIE | ||||
Cabinet |
OBSTETRICA-GINECOLOGIE | ||||
Cabinet |
OFTALMOLOGIE | ||||
Cabinet |
UROLOGIE | ||||
Cabinet |
GERIATRIE si GERONTOLOGIE | ||||
Cabinet |
NEUROCHIRURGIE | ||||
Cabinet |
CHIRURGIE TORACICA | ||||
Cabinet |
CHIRURGIE VASCULARA | ||||
Cabinet |
NEFROLOGIE | ||||
Cabinet |
AUDIOMETRIE | ||||
Cabinet |
CHIRURGIE MAXILO-FACIALA | ||||
Laborat. |
RECUPERARE MEDICALA, FIZICA si BALNEOLOGIE | ||||
FISIER | |||||
STERILIZARE | |||||
Organigrama spitalului
Organigrama Spitalului Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" Galati prezentata in Anexa nr. 1 a fost elaborata in functie de modelul cadru, adaptat la specificul si necesitatile institutului, in conformitate cu Ordinul Ministrului Sanatatii numarul 1021/17.08.2004.
Organigrama are la baza structura
organizatorica a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta "Sf.
Apostol Andrei"
Atributiile spitalului[1]
In cadrul atributiillor sale, spitalul asigura:
aprovizionarea permanenta cu stocuri suplimentare de medicamente si substituenti de plasma, alimente dietetica, lapte praf, dezinfectante precum si cu alte materiale sanitare;
organizarea de comun acord cu organele locale a unor puncte sanitare si posturi de prim ajutor, care sa actioneze pe perioada cat dureaza situatia deosebita;
organizarea permanentei activitatii la Farmacia cu circuit inchis in vederea aprovizionarii cu medicamentele necesare;
colaborarea cu Inspectia Sanitara de Stat in vederea interventiei urgente privind probleme antiepidemice si de igiena;
instituirea permanentei cu medici in vederea rezolvarii cu competenta a solicitarilor deosebite;
informarea Ministerului Sanatatii Publice despre orice eveniment sanitar aparut pe teritoriul judetului;
informarea Consiliului local cu evenimentele sanitare deosebite si masurile luate;
intarirea garzilor in specialitatile cu profil chirurgical si asigurarea serviciului de anestezie-terapie intensiva;
formarea de echipe de specialisti capabile sa asiste la nasterile la domiciliu, in cazul imposibilitatii transportarii gravidelor;
interzicerea navetismului personalului medico-sanitar in aceasta perioada;
asigurarea externarii din spital a copiilor nou-nascuti, a sugarilor, a lehuzelor numai daca le sunt asigurate conditii de transport si locuinte corespunzatoare;
asigurarea de masuri pentru supravegherea medicala activa a bolnavilor din evidenta speciala a celor nedeplasabili, a copiilor si a gravidelor;
profilaxia antitetanica a persoanelor care se ranesc in timpul activitatilor de salvare-evacuare;
internarea in spitale si sanatorii de specialitate a bolnavilor baciliferi din zonele calamitate sau evacuate fiind interzisa cazarea lor in colectivitate;
controlul conditiilor de transport, pastrare si pregatire a alimentelor;
urmarirea permanenta a instalatiilor si a retelei de aprovizionare cu apa potabila;
aprovizionarea laboratoarelor cu materiale de recoltare, medii de cultura, substante dezinfectante;
intensificarea masurilor de prevenire a infectiilor interioare;
stabilirea si aplicarea masurilor de prevenire, a pagubelor materiale, inunitate, ce ar putea fi favorizate de situatiile de necesitate;
mobilizarea intregului personal existent in acel moment in unitate pentru primirea, trierea siin grijirea accidentatilor;
asigurarea spatiilor si conditiilor pentru acordarea primului ajutor , trierea, spitalizarea sau indrumarea pentru manevre de reanimare sau interventii chirurgicale, in raport cu gravitatea fiecarui caz;
constituirea echipelor ce vor functiona in spital, dotarea aparatelor, asigurarea oxigenului;
constituirea echipelor si stabilirea zonelor in care vor actiona acestea pentru degajarea de zapada a cailor de acces in unitate, a strazilor invecinate;
organizarea controlului in subunitati in timp de calamitate
Structura
decizionala si de responsabilitati - Spitalul Clinic Judetean de Urgenta
"Sf. Apostol Andrei"
Actuala forma organizatorica a Spitalului
Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
Managerul
Directorul medical
Directorul financiar-contabil
Directorul de ingrijiri
Directorul administrativ
In cadrul spitalului functioneaza un Consiliu Consultativ[3], care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie si de organizare si functionare a spitalului si de a face recomandari managerilor spitalului inurma dezbaterilor.
Membrii consiliului consultativ sunt:
a) doi reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice sau ai autoritatii de sanatate publica cu personalitate juridica pentru spitalele din subordinea Ministerului Sanatatii Publice ;
b) doi reprezentanti ai ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie pentru spitalele aflate insubordinea acestora;
c) doi reprezentanti numiti de consiliul Judetean ori local dintre care unul specialist infinante publice locale;
d) managerul spitalului public;
e) doi reprezentanti ai universitatii sau facultatii de medicina, pentru spitalele clinice;
f) doi reprezentanti ai mediului de afaceri, nominalizati de patronatele reprezentative la nivel national pentru spitalele din subordinea Ministerului Sanatatii Publice ;
Consiliul consultativ se intruneste, insedinta ordinara, cel putin o data la 3 luni, precum si ori de cate ori va fi nevoie, in sedinte extraordinare. Deciziile consiliului consultativ se iau cu prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai, cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti.
In cadrul spitalului se organizeaza Consiliul Medical format din medicii sefi de sectie, sefi de departamente, laboratoare, compartimente condus de directorul medical in calitate de presedinte.
Principalele atributii ale consiliului medical sunt urmatoarele:
In vederea monitorizarii permanente a calitatii serviciilor medicale furnizate asiguratilor, la nivelul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta functioneaza unitatea de control intern - Nucleu de calitate - alcatuit din patru membri, medici angajati pe perioada nedeterminata.
Nucleul de calitate functioneaza conform metodologiei de lucru elaborata prin Ordinul comun nr.559/874/4017/2001 al C.N.A.S., Ministerul Sanatatii si Colegiul Medicilor.
Nucleul de calitate se infiinteaza la nivelul spitalului conform ordinului 559/08.11.2001 ca unitate de control intern, avand ca scop monitorizarea permanenta a calitatii serviciilor medicale furnizate asiguratilor.
Are urmatoarele atributii:
urmareste respectarea criteriilor de calitate a serviciilor medicale, stabilite prin ordinul sus‑mentionat;
elaboreaza propuneri de imbunatatire;
raporteaza trimestrial indicatorii de calitate;
organizeaza anchetele de evaluare a satisfactiei asiguratilor.
Avand in vedere necesitatea optimizarii utilizarii medicamentelor precum si folosirea judicioasa a fondurilor banesti destinate medicamentelor, la nivelul spitalului s-a infiintat si functioneaza Comisia Medicamentului .
La nivelul spitalului s-a constituit un Comitet de securitate si sanatate in munca cu scopul de a asigura implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii si care are atributii speficice compartomentului.
4. Rolul conducerii spitalului in asigurarea si promovarea calitatii serviciilor medicale
Intreaga conducere a spitalului este responsabila pentru realizarea programului de asigurare a calitatii serviciilor medicale, ca si pentru imbunatatirea continua a calitatii. Pentru a fi eficienta in indeplinirea acestei misiuni conducerea spitalului trebuie sa aiba un bun manager general si sa numeasca o comisie (comitet) de asigurare a calitatii.
In noua viziune, managerul spitalului trebuie sa posede urmatoarele abilitati: strateg, lider, organizator. Ca strateg, managerul este responsabil pentru stabilirea obiectivelor si mijloacelor necesare; pentru atingerea lor este necesara efectuarea unei analize strategice, elaborarea unui plan de actiune si crearea aliantei. Ca lider, managerul spitalului coordoneaza si controleaza dezvoltarea operatiunilor, motiveaza personalul, rezolva conflictele, negociaza si adapteaza strategia la situatiile neprevazute externe spitalului. Ca organizator, managerul supervizeaza desfasurarea activitatilor, defineste structura organizatiei si este responsabil de administrarea timpului, resurselor si informatiilor (J.P. Sallenave, 1991).
Pentru ca intr-un spital sa poata fi implementat un proces de asigurare si imbunatatire a calitatii, conducerea trebuie sa promoveze ideea de lucru in echipa. Este nevoie de transformarea echipei de lucru traditionala, cu structura ierarhica si axata pe o specialitate intr-o echipa multifunctionala si multidisciplinara. In mod obisnuit, intr-un spital se lucreaza in echipa: echipa operatorie este formata din chirurg, anestezist, asistente specializate, infirmiere; la fel, intregul personal dintr-o unitate de primire a urgentelor constituie o echipa. Conducerea spitalului trebuie nu numai sa aiba puterea de a accepta schimbarea, ci este obligata sa delege sarcinile pentru implementarea programului de asigurare a calitatii unei echipe care poate fi numita "consiliul calitatii" sau "echipa de imbunatatire a calitatii" sau "comitetul de asigurare a calitatii" sau "comitetul medical pentru calitate". Orice nume ar purta aceasta echipa, singura ei ratiune de a exista este calitatea ingrijirilor medicale. Noi o vom denumi in continuare consiliul calitatii. Intr-un spital, consiliul calitatii trebuie sa aiba in componenta 5-10 membri care se ofera voluntar si au spirit de initiativa. Din consiliul calitatii fac parte directorul medical, seful comisiei medicale consultative, asistenta sefa, sefii departamentelor medicale, sefii de sectie, inclusiv ai serviciilor administrative. Rolul principal al consiliului calitatii[5] este de a incuraja si promova calitatea serviciilor medicale furnizate pacientului de catre medicii din spital.
5. Analiza privind managementul resurselor umane in Spitalul
Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
Locul pe care Spitalul Clinic Judetean de
Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
In prezent, conform statului de functiuni, in
cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol
Andrei"
-Medici- 150 persoane, din care: -6 cadre didactice din invatamantul superior medico-farmaceutic care desfasoara activitate clinica integrata; - 20 medici rezidenti anii I-II care isi efectueaza stagiul de pregatire in rezidentiat;
-Alt personal sanitar superior (biologi, chimisti, bio-chimisti, farmacisti) - 25 persoane;
-Personal mediu sanitar (asistenti medicali, surori medicale, registratori si statisticieni medicali) -797 persoane;
-Personal auxiliar sanitar (infirmiere, ingrijitoare, brancardieri, spalatorese) -449 persoane;
-Personal tehnic-economic-administrativ si informatica - 124 persoane;
-Muncitori- 121 persoane.
5.1. Statul de functiuni - In conformitate cu prevederile Legii nr. 507/2006,
Legea bugetului de stat si
articolul 24 din H.G.R. nr. 281/1993, cu modificarile si
completarile ulterioare, Spitalul Clinic Judetean de
Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
Statul de functiuni se intocmeste in fiecare an, tinand cont de normativele de personal stabilite conform reglementarilor legale in vigoare, respectiv ordinul Ministerului Sanatatii nr. 208/2001, pe baza structurii organizatorice a activitatii medicale si de cercetare stiintifica medicala (sectii sau compartimente cu paturi, laboratoare, etc.) aprobata prin Ordin al Ministrului Sanatatii, a carei copie se anexeaza.
Stabilirea drepturilor salariale pentru personalul existent si ocuparea posturilor vacante care sunt aprobate in statul de functiuni se face cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Fractiunile de post care pot exista instatele de functiuni se ocupa si se salarizeaza cu respecarea prevederilor Legii nr. 53/2003, Codul Muncii si a Legii nr. 154/1998 cu modificarile si completarile ulterioare.
Statul de functiuni poate fi completat si modificat numai cu acordul organului ierarhic superior, respectiv Ministerul Sanatatii.- prinAutoritatea Judeteana de Sanatate Publica
Pentru anul 2008, unitatea a intocmit statul de functiuni incepand cu data de 1.01.2008, in limita a 1865 de posturi (numar maxim repartizat) si drepturile salariale au fost stabilite cu respectarea prevederilor legale .Statul de functiuni se intocmeste si se depune in doua exemplare la Autoritatea Judeteana de Sanatate Publica pentru aprobare.
Managementul Resurselor Umane implica o serie de masuri interdisciplinare cu privire la recrutarea personalului, selectia, incadrarea si utilizarea eficienta a muncii pana la incetarea contractului individual de munca din diferite motive.
Conducerea Spitalului Clinic Judetean de
Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
Astfel, managementul resurselor umane presupune imbunatatirea continua a acivitatii tuturor salariatiilor in scopul realizarii in cele mai bune conditii a obiectivelor propuse.
Eficacitatea si eficienta utilizarii resurselor materiale si informationale depind intr-o masura hotaratoare de resursele umane.
5.2. Planificarea necesarului de personal
Planificarea necesarului de personal reprezinta o etapa foarte importanta in managementul resurselor umane, intrucat estimeaza cererea viitoare de personal atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ, comparand cererea prevazuta cu resursele umane existente.
Planificarea necesarului de pesonal este strans legata de perspectivele infiintarii, dezvoltarii sau extinderii anumitor sectii, compartimente sau laboratoare, urmarind in acelasi timp incadrarea in normativele de personal stabilite conform normelor legale.
In
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
In conformitate cu prevederile Codului Muncii, toate posturile vacante se ocupa prin concurs sau examene. In vederea organizarii concursului, se parcurg urmatoarele etape:
- recrutarea personalului;
- selectia candidatilor;
- afisarea rezultatelor;
- solutionarea eventualelor contestatii.
5. Recrutarea personalului pentru angajare
Recrutarea personalului in vederea angajarii presupune urmatoarele aspecte:
1. atragerea unui numar cat mai mare de candidati pentru a obtine necesarul numeric si calitativ de personal care sa poata fi selectionat;
2. recrutarea de personal din interiorul institutului care sa indeplineasca conditiile necesare pentru ocuparea posturilor scoase la concurs. Aceasta este o masura de stimulare si incurajare pentru promovarea personalului deja existent in a-si completa si perfectiona studiile;
angajarea de personal competitiv care sa raspunda cat mai bine cerintelor postului scos la concurs si a locului de munca respectiv.
In Spitalul Clinic Judetean de Urgenta
"Sf. Apostol Andrei"
a) anuntarea posturilor vacante la Agentia Municipala a Ocuparii Fortei de Munca, asa cum este prevazuta in Legea privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca;
b) publicarea posturilor in presa centrala;
c) anuntul la sediul unitatii.
Posturile vacante se scot la concurs in functie de necesitatiile unitatii.
Publicatia de concurs cuprinde urmatoarele elemente:
. conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca candidatii in concordanta cu cerintele postului;
. modalitatiile de informare privind tematica pentru concurs;
. perioda de inscriere;
. locul, data si ora desfasurarii concursului;
. persoana de contact.
5.4. Selectia candidatilor
Selectia candidatilor incepe la serviciul Resurse Umane, prin verificarea dosarelor care trebuie sa cuprinda actele prevazute de legislatia in vigoare.
Selectia personalului se bazeaza inprincipal pe urmatoarele elemente:
. nivelul studiilor dovedit prin diplome sau certificate de absolvire a diferitelor forme de invatamant;
. vechime si experienta in munca necesare ocuparii postului;
. postul ocupat anterior;
. calitatile, cunostiintele, aptitudinile si deprinderile candidatului.
Dupa depunerea dosarelor, la data stabilita, are loc desfasurarea concursului propriu-zis.
Pentru medici, farmacisti, biologi, bio-chimisti, chimisti, precum si alt personal de specialitate cu studii sanitare superioare, desfasurarea concursului si angajarea personalului se face conform prevederlor Ordinului M.S.F.
Pentru restul personalului, desfasurarea concursului de ocupare de post este reglementata de H.G.R nr. 281/1993, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii).
Conform legislatiei mentionate mai sus, concursul consta dintr-o proba scrisa, o proba orala sau inteviu care pune accent indeosebi pe identificarea cunostiintelor necesare in domeniu.
Pentru personalul de deservire si intretinere a curateniei, concursul consta intr-o proba practica care este o modalitate clasica de selectie.
Persoana care solicita ocuparea respectivului post, dupa ce in prealabil a depus dosarul cu actele necesare inscrierii, efectueaza o proba practica sau este supusa unei perioade de testare in functie de complexitatea si natura sarcinilor circumscrise postului respectiv.
La medii egale obtinute la probele scrise si orale, comisia de angajare stabileste candidatul admis inraport de datele personale cuprinse in recomandari sau cele referitoare la nivelul studiilor de baza sau suplimentare (doctorat, cursuri postuniversitare, stagii de perfectionare, etc.)
Prin specificul activitatii desfasurate personalul sanitar trebuie sa fie echilibrat, sociabil si adaptabil. Atentia, vigilenta, prezenta de spirit si 'sangele rece' sunt atributele indispensabile pentru cadru medical indiferent de nivelul de pregatire.
Rezultatele obtinute la probele scrise, la probele practice sau interviuri se consemneaza intr-un proces verbal semnat de toti membrii comisiei de examinare.
Pe baza notelor obtinute, comisia de examinare stabileste ordinea candidatiilor reusiti la concurs.
5.5. Afisarea rezultatelor
La sediul unitatii care a organizat concursul se afiseaza lista candidatilor admisi in ordinea mediilor finale obtinute.
Candidatii declarati admisi sunt obligati sa se prezinte la post in termen de maximum 15 zile calendaristice de la da neprezentarii la post, la termenul stabilit, postul este declarat vacant, urmand a se comunica urmatoarei persoane declarata reusita la concurs, posibilitatea de a se angaja pe postul respectiv.
5.6. Contestatii
In termen de trei zile de la afisarea rezultatelor se pot face eventualele contestatii.
Contestatiile se analizeaza si se solutioneaza de comisie urmand a se comunica petitionarului rezultatul in termen de cinci zile.
In cazul medicilor si a celuilalt personal sanitar cu pregatire superioara raspunsul se comunica in scris de catre comisie in termen de douazeci si patru de ore de la depunerea contestatiei.
5.7. Angajarea si integrarea personalului
Dupa ce candidatii au fost declarati admisi, inurma concursului sustinut pentru ocuparea postului, ei se prezinta la serviciul Resurse Umane unde se fac demersurile necesare angajarii.
Angajarea personalului se face inconformitate cu prevederile Codului Muncii, prin incheierea contractului individual de munca, a carui durata poate fi nedeterminata sau determinata.
Contractul individual de munca se incheie pe durata determinata in anumite situatii prevazute in mod expres de Codul Muncii.
In Spitalul Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" Galati , in perioada 1.01.2008-31.12.2008, s-au incheiat 68 de contracte individuale de munca, din care 46 pe durata determinata (pentru a inlocui temporar un salariat al carui contract de munca este suspendat - asa cum este prevazut la art. 81 lit. a din Codul Muncii) si 22 pe durata nedeterminata.
Indiferent de durata pentru care se incheie contractul individual de munca, acesta cuprinde anumite clauze obligatorii cum sunt: identitatea partilor, locul de munca, atributiile specifice postului, data de la care incepe sa-si produca efectele, salariul brut de incadrare, sporuri, durata concediului de odihna, etc.
Oricare din clauzele prevazute in contractul individual de munca, nu poate fi modificata decat cu acordul ambelor parti prin intocmirea unui act aditional.
Prin semnarea contractului individual de munca, salariatul ia la cunostinta si isi exprima implicit acordul cu privire la clauzele din contract.
La angajare, inafara semnarii contractului individual de munca, salariatul trebuie sa prezinte un certificat medical din care sa reiasa ca este apt pentru prestarea muncii respective. Potrivit legislatiei actuale, examenul medical la angajare se face in cabinete specializate de medicina muncii.
In ceea ce priveste structura personalului angajat
in perioada 1.01.-31.12.2008, in Spitalul Clinic Judetean de
Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
Dupa incheierea formelor de angajare, noii salariati sunt luati in primire de catre sefii locurilor de munca in care se afla postul pe care l-au ocupat prin concurs.
Angajatilor li se prelucreaza regulamentul de ordine interioara, li se stabilesc sarcinile de serviciu de catre seful ierarhic prin fisa postului care devine anexa la contractul individual de munca si de asemenea, se face instructajul de protectie a muncii conform reglementarilor in vigoare.
O serie de informatii care privesc atitudinea la locul de munca, in raport cu seful de sectie sau de compartiment, cu ceilalti medici, cu colegii, si nu in ultimul rand cu pacientii si apartinatorii acestora, urmaresc o omogenizare a atitudinilor noilor angajati, (avand in vedere ca ei provin din diverse medii socio-culturale) in sensul crearii unui climat de seriozitate repect si amabilitate in cadrul relational.
5.8. Incetarea raporturilor de munca
Potrivit articolului 55 din Codul Muncii contractul individual de munca poate inceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordurilor partilor, la data convenita de acestea; c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, incazurile si inconditiile limitativ prevazute de lege.
In Spitalul Clinic Judetean de Urgenta
"Sf. Apostol Andrei"
Este de subliniat faptul ca in Spitalul Clinic
Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
6. Structura personalului pe categorii socio-profesionale si de structura functionala
Principalele categorii de personal care isi
desfasoara activitatea in cadrul Spitalului Clinic Judetean
de Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
- medici;
- farmacisti;
- alt personal superior sanitar (biologi, chimisti, biochimisti, fizicieni etc.);
- personal mediu sanitar (asistenti medicali, surori medicale, registratori, statisticienmedicali si tehnicieni de aparatura medicale);
- personal auxiliar sanitar (infirmiere, ingrijitoare, brancardieri, spalatorese);
- personal tehnic administrativ si de informatica;
- muncitori.
CONCLUZII SI PROPUNERI
Desi conceptul de perfectionare pe care il folosim inca din definirea titlului lucrarii de disertatie pare sa fie "spirit de lemn", totusi, el ramane si in viziunea noastra o lumina ce poate sa deschida si astazi noi abordari in cercetarea rolului resurselor umane ineconomia societatii omenesti. Pentru tara noastra insa, noi folosim sintagma perfectionarea managementului resurselor umane in sensul reconstructiei acestei activitati sociale, atat in zona cadrului organizational-institutional, cat si in cea a principiilor, metodelor si tehnicilor pentru desfasurarea conducerii actelor si faptelor ce privesc functionarea adecvata a oricarei entitati, elementare sau complexe din societate.
Prin urmare, in viziunea lucrarii de
disertatie, perfectionarea este conceputa in cel mai profund mod
posibil de reconstructie institutional-spirituala a
managementului resurselor umane in cadrul unitatilor sanitare din
Chiar daca lucrarea trateaza numai o latura a omului - cea de resursa umana, a omului-mijloc, consideram ca pentru a cunoaste si, mai ales, pentru a intelege procesul de perfectionare a managementului celor ce conduc si se lasa condusi in orice activitate sociala, inclusiv in cea referitoare la ocrotirea sanatatii umane, este necesar sa privim omul ca intreg, ca unitate a omului-tel si a omului-mijloc.
Pentru buna functionare a organizatiei, este esential ca managementul acesteia sa se preocupe constant de previziunea necesarului de resurse, de mijloace, din care, cele privind resursele umane joaca un rol primordial. O asemenea functie a managementului organizatiei trebuie sa fie conceputa ca intreg, in sensul de a determina corelatiile necesare intre obiectivele de atins si volumul, structura si calitatea resurselor umane, de a contura in termeni reali procesele de recrutare si selectie a resurselor umane, de a orienta si stimula imbunatatirea performantelor prin cariera, de a evalua constant aceste performante in regim de competitivitate si de a crea un mediu social-uman al organizatiei, apt sa inoveze, in beneficiile reciproce ale participantilor la viata entitatii respective.
Se constata ca sistemul de sanatate din Romania prezinta disfunctii majore, cu repercursiuni directe asupra starii de sanatate a populatiei. Astfel, starea de sanatate plaseaza Romania pe unul dintre ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene, chiar si in conditiile in care unii indicatori au cunoscut imbunatatiri in ultimii ani.
In acelasi timp sistemul de sanatate este unul dintre cele mai neperformante din Europa si se caracterizeaza prin lipsa de transparenta in alocarea fondurilor si ineficienta in utilizarea resurselor, si asa printre cele mai reduse din UE. Chiar daca fac parte din una dintre cele mai imbolnavite populatii din Europa, romanii sunt nevoiti sa foloseasca un sistem cu grave inechitati in accesul la serviciile de sanatate, chiar si atunci cand acestea sunt disponibile, fapt care nu se intampla pentru multi dintre locuitorii zonelor rurale unde numeroase localitati nu beneficiaza de nici-un serviciu medical. Insa si pentru cei care pot beneficia de servicii de sanatate, calitatea actului medical si continuitatea ingrijirilor sunt probleme permanente, cuplate in multe cazuri cu prestatiile unui personal medical lipsit de motivatie profesionala si din ce in ce mai redus numeric, in special la nivelul noilor generatii care se indreapta din ce in ce mai mult catre alte sisteme sanitare.
Zonele in care ar trebui focalizate interventiile se refera la finantarea si organizarea sistemului, serviciile de asistenta primara, sectorul spitalicesc, politica medicamentului si resursele umane. Pentru realizarea acestui demers, pot fi luate o serie de masuri care sa aiba in vedere responsabilizarea celor implicati in luarea deciziilor, de la personalul administrativ de la toate nivelurile - cu sporirea descentralizarii - pana la personalul medical.
In urma acestor interventii sistemul de sanatate din Romania va trebui sa prezinte minimal urmatoarele caracteristici:
- sa furnizeze servicii de sanatate integrate, bazate pe relatii de ingrijire continua, in care pacientul sa primeasca serviciile medicale de care are nevoie si in forme variate, la toate nivelurile de asistenta, 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana, 365 zile pe an.
- pacientii/cetatenii vor deveni parteneri in luarea deciziilor, primind informatiile necesare si avand oportunitatea de a-si exercita controlul - in masura dorita - asupra deciziilor de ingrijiri medicale care ii afecteaza direct, inlocuind modelul existent cu unul de parteneriat pentru sanatate.
- noua organizare a sistemului va facilita accesul sporit la informatii relevante al tuturor actorilor din sistemul de sanatate, toate acestea urmand a fi facilitate conform strategiei de informatii din sanatate.
- sistemul sanitar va trebui sa-si creasca transparenta, sa puna la dispozitia pacientilor si familiilor acestora informatii care sa le permita sa ia decizii informate atunci cand aleg un furnizor de servicii de sanatate, un spital sau dintre alternativele de tratament. Acestea ar trebui sa includa informatii privind performanta sistemului in ceea ce priveste siguranta, practica bazata pe dovezi si satisfactia pacientului.
- toate deciziile luate in sistem, de la cele de alocare a resurselor la nivel national pana la cele legate de metodele de diagnostic si tratament vor trebui sa fie bazate pe cele mai bune cunostinte stiintifice, disponibile la acel moment.
- asigurarea calitatii actelor medicale va deveni un element fundamental al sistemului, noile structuri propuse urmand sa aiba ca obiect exclusiv de activitate acest domeniu.
- siguranta va fi o caracteristica de baza a sistemului. Reducerea riscului si asigurarea sigurantei pacientului va fi sprijinita prin sistemele si procedurile informationale propuse si prin sistemul de calitate care vor ajuta la recunoasterea, prevenirea si diminuarea erorilor.
- cooperarea intre discipline si profesii va fi incurajata, atat intre diferitele nivele de asistenta, cat si intre specialistii de la acelasi nivel. Dezvoltarea de echipe multidisciplinare ca baza a furnizarii serviciilor va necesita - in afara schimbarilor ce tin de sistemul de sanatate - si modificari la nivelul sistemului de invatamant medical de toate gradele.
- organizarea sistemului va fi astfel facuta incat sa faciliteze cooperarea intersectoriala, esentiala pentru abordarea determinantilor sanatatii cu impact crescut asupra sanatatii.
In sanatate managementul resurselor umane se desfasoara intr-un sector cu caracteristici unice. Forta de munca este mare, diversa si cuprinde profesii specifice, reprezentate deseori de asociatii profesionale sau sindicale foarte puternice.
Pentru imbunatatirea managementului resurselor umane in Ministerul Sanatatii pot fi luate in considerare o serie de masuri cum ar fi:
Planificarea resurselor umane in raport cu scopurile fiecarei institutii - care poate include analiza posturilor , actualizarea fiselor de post , elaborarea si actualizarea planurilor de activitate la nivelul fiecarui compartiment;
Constituirea unui corp de functionari publici specifici;
Reproiectarea structurii organizationale a MS in scopul echilibrarii resurselor umane alocate cu obiectivele structurilor ministerului;
Continuarea procesului de elaborare a standardelor deontologice profesionale, cu accent pe proiectarea de standarde profesionale pentru principalele functii de conducere de nivel superior din structurile MS;
Achizitionarea si implementarea unui sistem informatic de gestiune a resurselor umane ale personalului;
Elaborarea unei politici sectoriale coerente de formare, dezvoltare si alocare a
resurselor umane din sanatate.
Dezvoltarea si utilizarea resurselor umane din sectorul sanitar depinde atat de institutiile care tin de sectorul sanitar propriu-zis, precum Ministerul Sanatatii Publice si asociatiile profesionale medicale, dar si de institutiile ce tin de alte sectoare. Astfel, formarea personalului medical tine mai ales de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si de diferitele universitati si facultati implicate in invatamantul medical, iar modalitatile in care personalul poate sa isi desfasoare activitatea specifica trebuie sa tina cont (si) de reglementari elaborate de institutii precum Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse sau Ministerul Internelor si Reformei Administrative. Din aceste motive o politica coerenta a resurselor umane din sanatate necesita dezvoltarea unei abordari multi-sectoriale, coordinate de catre Ministerul Sanatatii Publice .
Pentru realizarea acestui obiectiv, Ministerul Sanatatii Publice trebuie sa isi imbunatateasca propria capacitate de analiza politica, planificare si management de resurse umane la nivel central, concomitent cu imbunatatirea capacitatii de evaluare si prognoza a numarului si categoriilor/specialitatilor de personal adecvat, astfel incat sa raspunda nevoilor de sanatate ale populatiei pe termen mediu si lung.
Se impune, asadar, elaborarea in regim de urgenta a unui document oficial care sa defineasca cel putin urmatoarele domenii de baza ale unei politici de resurse umane in sanatate: parametrii de planificare a personalului sanitar, atat din punct de vedere al numarului total, cat si al distributiei intre diferite profesii si specialitati; procesul prin care numarul dorit de personal - pe tipuri de categorii profesionale - este produs si inzestrat cu atitudinile, cunostintele si deprinderile practice necesare pentru atingerea obiectivelor de sanatate;procesul de alocare a resurselor umane atat intre diferitele tipuri de servicii medicale, cat si intre diferitele regiuni ale tarii; procesul de creare a mediului organizational adecvat care sa asigure o functionare performanta a resurselor umane din sanatate.
In acest demers este necesara si implicarea comunitatilor locale in planificarea si alocarea resurselor la nivel local, in principal prin dezvoltarea de politici si proiecte care sa atraga personalul necesar in zonele cu deficit de personal sanitar, putand fi utilizate diferite tipuri de abordari, de la oferirea de burse de studiu pentru diferite categorii profesionale, pana la sustinerea anumitor categorii de cheltuieli pentru personalul atras in zona (transport, amenajarea si dotarea spatiului de practica etc.); acest aspect are ca cerinta preliminara descentralizarea sistemului sanitar, cu responsabilizarea clara a autoritatilor locale pentru sanatatea populatiei din comunitatea pe care o reprezinta.
Concomitent cu acest demers este necesara si dezvoltarea unui sistem de management performant al resurselor umane medicale, de la nivel national pana la nivel local, care sa stimuleze competenta si performanta in sanatate. Printre mecanismele care pot fi utilizate in acest demers se poate inscrie si evaluarea performantelor medicale si publicarea de clasamente ale institutiilor medicale, cu utilizarea lor ca si criteriu in stabilirea pachetelor de recompense salariale.
- Cresterea disponibilitatii resurselor umane in sectorul de sanatate din Romania - numarul redus al personalului medical, de la doctori la farmacisti si asistenti medicali, coroborat cu nevoile crescute de sanatate ale populatiei Romaniei, fac necesara gasirea unor solutii pentru sporirea resurselor umane disponibile. Nu exista decat un numar limitat de variante pentru componenta cantitativa a acestui demers.
Prima, se refera la sporirea intrarilor in sistemul sanitar prin cresterea numarului de locuri in institutiile de invatamant medical. Daca ne referim la medici, categoria de personal cu cel mai mare impact si influenta in sectorul sanitar, o asemenea abordare poate da rezultate dupa minimum 10 ani din momentul demararii procesului. Acest demers trebuie sa tina cont de faptul ca intregul proces de formare al personalului medical se afla sub controlul a diferite institutii, fiind cel mai adesea fragmentat si necoordonat. Astfel, numarul de studenti din facultatile de medicina este stabilit independent de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si universitati, fara implicarea Ministerului Sanatatii Publice.
Cel mai adesea, acest numar - ca si curicula de formare - tine cont de normele didactice existente si mult mai putin de nevoile reale dictate de caracteristicile starii de sanatate a populatiei si calitatile profesionale necesare pentru ameliorarea acesteia. In mare masura acelasi comentariu este valabil si pentru formarea medicilor specialisti prin rezidentiat, chiar daca acest proces se afla in coordonarea Ministerului Sanatatii Publice, numarul specialistilor in diverse discipline aratand variatii semnificative de la un judet la altul si de la un mandat la altul, neputandu-se vorbi practic de o planificare coerenta in acest domeniu.
Ca atare este necesara elaborarea unei metodologii de planificare a resurselor umane care sa implice atat Ministerul Sanatatii Publice cat si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cat si organizatiile profesionale care raspund de educatia medicala continua si de auto-reglementare a profesiilor.
O alta optiune pentru sporirea numarului personalului trebuie sa aiba in vedere limitarea pierderilor, a iesirilor din sistem. Aici trebuie dezvoltata o strategie coerenta referitoare la retinerea personalului medical in sistem. Pierderile anuale sunt estimate intre 10% si 30 %, incluzand aici atat personalul care emigreaza, pe cei care renunta la profesie (devin reprezentanti medicali ai unor companii, intra in cercetare, trec in alte domenii de activitate etc.) cat si iesirile prin pensionare sau deces. Pentru mentinerea personalului factorii motivationali trebuie correct identificati si luate masuri care sa le raspunda adecvat.
Desi exista extrem de putine date, studiile arata ca principalele nemultumiri ale medicilor se refera atat la salarizare, cat si la conditiile de lucru si modalitatea de promovare pe linie profesionala.
Nivelul efectiv al veniturilor personalului medical tine (si) de aprecierea sociala acordata respectivei activitati, mai ales in cadrul unui sistem majoritar public precum este si cel romanesc.
In acelasi timp asteptarile personalului medical trebuie luate in calcul atunci cand se propun diferite trepte de salarizare. Spre exemplu, la nivelul anului 2007 doar 1/3 dintre asistentii medicali declarau ca ar fi multumiti cu o dublare a veniturilor, majoritatea avand asteptari mult mai mari. Acelasi lucru este valabil si pentru medici, majoritatea declarand ca satisfacatoare veniturile mult peste dublul veniturilor actuale. Una din posibilele solutii este adoptarea metodologiei de salarizare aplicate in alte sisteme publice, un exemplu fiind cel al salarizarii din justitie.
Independent de solutia adoptata, concomitent va trebui sa fie adresata si problema platilor informale din sistemul sanitar. Experienta internationala arata ca de regula doar cresterea salariilor nu duce la disparitia acestor fenomene, fiind necesare si alte masuri.
Astfel, cresterea veniturilor oficiale ale personalului medical trebuie sa fie urmata de masuri precum:. impunerea de sanctiuni clare impotriva celor ce accepta plati informale,
. introducerea de mecanisme pentru formalizarea unora dintre platile neoficiale (cu masuri de protectie a accesibilitatii grupurilor defavorizate economic),
. stimularea dezvoltarii unui sector sanitar privat, atat de asigurari medicale private cat si de furnizare de servicii sanitare comprehensive,
. modificarea sistemelor de plata a serviciilor care sa incurajeze serviciile eficiente si performanta profesionala .
Tot aici merita macar amintita situatia legata de malpraxisul medical, chiar daca acest domeniu tine in buna masura (si) de organizarea sistemului sanitar; cu toate acestea modul in care acest domeniu este reglementat poate avea consecinte directe, pozitive sau negative, asupra resurselor umane din sanatate, in special asupra medicilor.
Situatia din
implicarea in acelasi procedeu si a personalului medical care a platit asigurarea de malpraxis, tocmai pentru a fi scutit de asemenea experiente.
O abordare eficienta si in acord cu practica moderna in acest domeniu17 ar presupune schimbarea paradigmei din Romania care practic percepe eroarea medicala ca fapta penala, concomitent cu realizarea unor reglementari care sa duca la utilizarea asigurarii de malpraxis pentru scopul sau, i.e. despagubirea rapida a pacientilor ce au avut de suferit.
- Imbunatatirea conditiilor de lucru si capacitatea de promovare pe linie profesionala tine atat de investitiile in institutiile de sanatate, cat si de modificarea cadrului organizational.
Actualul sistem este unul piramidal, in care seful de sectie/clinica are puteri cvasi-discretionare asupra personalului din subordine, inclusiv de promovare, raspunderile sale fiind insa extrem de reduse in conditiile inexistentei unor parametrii obiectivi de evaluare a performantei sale. Acest lucru nu este practic posibil in lipsa unor ghiduri si protocoale de practica si a unor contracte de management (care sa aiba la baza si aceste protocoale).
In plus, numeroase studii descriu frecvente conflicte de interese si abuzuri in procedurile de promovare profesionala, fiind de notorietate exemplele de "dinastii" medicale din diferite institutii medicale in care sunt promovate in cadrul unei sectii/institutii medicale persoane pe baza relatiei de rudenie cu seful respectivei institutii.
Pentru reducerea iesirilor din sistem o alta varianta se refera la cresterea varstei de pensionare a personalului medical, in special a medicilor.
O sursa posibila de intrari noi in sistemul sanitar, in afara absolventilor invatamantului medical national, se refera la personalul medical imigrant. Acesta reprezinta in unele tari o componenta importanta a fortei de munca; spre exemplu in Marea Britanie peste 35% din numarul de medici specialisti si-au facut studiile universitare in afara Marii Britanii, la nivelul SUA procentul fiind de circa 33%.
Pentru aceasta abordare este insa necesar un cadru foarte clar si coerent care sa previna acceptarea unor medici, sau a altui personal medical, inadecvat pregatit. In cele doua tari mentionate anterior regula este ca medicii pot intra in rezidentiatul national pe baza de concurs de competente, dupa absolvire putand ramane sa practice in institutiile sanitare nationale, in functie de nevoile locale si de competentele dobandite.
La nivelul Romaniei reglementarile in acest sens sunt fragmentare si nu stimuleaza atragerea personalului calificat din alte tari, in ciuda faptului ca intrarea in UE reprezinta un atu important in acest sens prin perspectiva recunoasterii diplomei eliberate la nivel european.
A treia varianta se refera la modificarea cerintelor pentru diferite categorii profesionale si extinderea gamei de furnizori de servicii de sanatate, concomitent cu modificarea organizarii furnizarii de servicii, de la modelul individual specializat la cel de lucru in echipa pluridisciplinara. Prin aceste modalitati se pot degreva o serie de profesionisti de activitati care pot fi realizate - la un nivel de calitate similar - de alte categorii profesionale. Spre exemplu, cresterea implicarii asistentelor medicale in diferite proceduri medicale, implicarea de noi profesii precum asistentul social sau cel comunitar in actul medical si infiintarea profesiei de codificator clinic (dupa modelul australian) pentru sistemul de colectare a datelor la nivel de pacient din spitale (DRG), pot degreva medicii de o serie de activitati puternic consumatoare de timp.
In afara schimbarilor organizationale necesare (mentionate in sectiunile respective pe parcursul acestei strategii) este necesara si modificarea curiculei de formare si a sistemului de acreditare profesionala in acest sens, astfel incat sa raspunda nevoilor de sanatate ale populatiei pe termen mediu si lung.
Stimularea dezvoltarii carierei profesionale in domeniul medical
Este necesara introducerea unui mecanism de recunoastere si incurajare a performantelor profesionale si a calitatii serviciilor la toate nivelele sistemului de sanatate. Recompensarea calitatii serviciilor este un sistem de motivare foarte puternic, de aceea este important sa se diminueze factorii care conduc la imposibilitatea furnizarii de servicii de calitate corespunzatoare. Pentru aceasta sunt necesare: planuri de dezvoltare la nivelul spitalelor in particular si a institutiilor sanitare in general pentru a asigura corelarea dintre pregatirea personalului si functiile acestuia; dotarea corespunzatoare cu echipamente si tehnologii medicale care sa se faca in concordanta cu pregatirea profesionala a resursei umane de la nivelul unitatii respective; asigurarea unui mediu de munca ce limiteaza la maxim riscul de boli profesionale impreuna cu adecvarea spatiilor destinate activitatii medicale unor conditii de munca mai putin stresante; regandirea recrutarii personalului de specialitate si pentru ocuparea posturilor de conducere, in functie de performantele profesionale si manageriale precum si a aptitudinilor, pe baza unui system transparent si stabil de evaluare a performantelor; dezvoltarea si incurajarea diferitelor cariere din domeniul medical prin largirea ariei de pregatire academica si stimularea cercetarii in domeniu.
In acelasi timp, tinand cont de faptul ca pentru majoritatea profesiilor medicale (medici, farmacisti, asistenti medicali etc.), este obligatorie atestarea profesionala periodica prin efectuarea de module de educatie medicala continua (EMC), o modalitate de motivare si de asigurare a calitatii actului medical, ar putea fi reprezentata de implicarea unitatilor sanitare (angajatorului) in formarea continua a personalului medical.
In Romania educatia medicala continua este in totalitate responsabilitatea personalului sanitar, spre deosebire de majoritatea situatiilor din tarile dezvoltate unde regula este ca EMC este finantata de angajator. Acest demers ar duce si la reducerea influentei pe care o au firmele de medicamente si echipamente medicale, asupra dezvoltarii si formarii medicale prin sponsorizarile pe care le ofera medicilor.
Dezvoltarea de cursuri de formare continua pentru medici si asistenti medicali in concordanta cu politicile de dezvoltare a sistemului de sanatate, neinfluentate de interesele comerciale ale distribuitorilor de medicamente sau aparatura medicala, care reprezinta in multe cazuri principalele surse pentru sustinerea EMC.
Principalele teluri ale managementului resurselor
umane din cadrul Spitalului Clinic
Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
Lipsa de motivare a personalului;
Utilizarea ineficienta a pesonalului;
Productivitatea scazuta a pesonalului;
Pregatirea inadecvata a personaluluii;
Proasta distributie atat an interiorul organizatiei cat si in cadrul sistemului de sanatate.
Pentru a aface fata acestor provocari si pentru a raspunde mai bine cerintelor au fost propuse strategii de ambunatatire a managementului resurselor umane, care cuprind:
Dezvoltarea infrastructurii de management;
Furnizarea de informatii si efectuarea de cercetari in domeniul resurselor umane;
Clarificarea elementelor de management de resurse umane;
O mai buna formare a managerilor din sistem.
Indicatorii de performanta ai resurselor umane sunt desemnati sa monitorizeze nivelurile curente de performanta ai unitatii ca intreg si ale personalului, precum si schimbarile acestora aparute ca urmare a implementarii noilor obiective de reforma.
Studiul de caz efectuat asupra
managementului resurselor umane in cadrul Spitalului Clinic Judetean de
Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
Analiza diagnostic pe care am realizat-o, in conditiile infaptuirii reformei si in domeniul ocrotirii sanatatii, ne-a permis sa evidentiem nevoia stringenta de a compartimenta managementul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" Galati pe elemente distincte cu caracter clinic, economico-financiar, social-uman si de mediu, astfel incat coparticiparea manageriala la functionalitatea acestei complexitati nationale deosebite sa fie interdisciplinara, incepand cu medici si continuand cu economisti, juristi, psihosociologi si ecologisti.
In opinia noastra, o asemenea
structura operational-institutionala are nevoie distinct de
un management clinic, un management economic, un management social si un
management ecologic, toate integrate in managementul calitatii totale
sanitare din Spitalul Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol
Andrei"
BIBLIOGRAFIE
Ciobanu I. - Strategii de management, Editura Univ. Al.I.Cuza, Iasi, 1994
Lukacs E. - Managementul resurselor umane - vol.I, Recrutare, motivare, evaluare,
Editura Fundatiei Dunarea de Jos, Galati, 2006;
Mihut I. - Euromanagement , Editura Economica, Bucuresti, 2002;
Popa I. - Management strategic, Editura Economica, Bucuresti, 2005;
Vladescu C, Predescu D, Stoicescu E, - Sanatate si management sanitar. Evaluarea nevoilor de planificare sanitara, Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate, CPSS, Bucuresti, 2002;
Vladescu C, Enachescu D, - Politici de alocare a resurselor si de planificare a personalului medical in sistemele de sanatate, CPSS, Bucuresti, 2001;
Vladescu C. - Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar - Managementul Spitalului", Ed. Public H Press, Bucuresti, 2006
Voicu M, Rusu. C - Conlucrarea interumana in economia de
piata , Ed. Danubius,
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare;
*** Legea nr. 95/2006 - privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare;
*** Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 115/2004, privind salarizarea personalului contractual din unitatile, sanitare publice cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata cu modificari prin Legea nr. 125/2005;
*** Hotararea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice;
*** Hotararea Guvernului nr. 1842/2006, pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007 ;
Hotararea Guvernului nr. 357/2008 privind aprobarea programelor nationale de sanatate in anul 2008 ;
*** Hotararea Guvernului nr. 324.2008 privind Contractul cadru-conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pe 2008;
*** Ordinul Ministrului Sanatatii si familiei nr.698/2001 pentru aprobarea unor metodologii privind angajarea, transferarea si detasarea medicilor, farmacistilor, biologilor, biochimistilor si chimistilor, precum si a altui personal de specialitate cu studii superioare din unitatile sanitare publice modificat si completat cu Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 378/2002;
*** Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 921/2006, privind stabilirea atributiilor comitetului director din spitalul public;
*** Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 922/2006, privind aprobarea modelului contractului de management al spitalului public;
*** Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 914/2006, pentru aprobarea Normelor privind obtinerea autorizatiei de functionare a spitalelor;
*** Ordinul Ministrului Sanatatii Publice - CNAS nr. 1782-576/2006 privind inregistrarea si raportarea statistica a pacientilor care primesc servicii medicale in regim de spitalizare continua si spitalizare de zi ;
*** Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1406/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea concursului ori examenului pentru ocuparea functiei de sef de sectie, sef de laborator sau sef de serviciu din unitatile sanitare publice;
*** Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1406/2006 pentru aprobarea Criteriilor privind angajarea si promovarea in functii, grade si trepte profesionale in unitatile sanitare publice din sectorul sanitar;
*** Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1778/2007, privind aprobarea Normativelor de Personal;
*** Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 112/2007 privind criteriile de performanta in baza carora contractul de management poate fi prelungit/inceta inainte de termen,cu modificarile ulterioare;
*** Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1567/2007 privind aprobarea valoriilor medii nationale ale indicatorilor de performanta ai managementului spitalului;
*** "Economie Sanitara si Management Financiar" - CPSS si INCDS, Bucuresti, 2003;
*** "Managementul Serviciilor de Sanatate", Ed. Expert, Bucuresti, 2000
*** Nicolescu, I. Verboncu , - "Fundamentele managementului organizatiei", Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001;
*** Anuarul statistic al Romaniei
*** Strategia Nationala de Sanatate Publica, Ministerul Sanatatii, Bucuresti, 2004
*** Romania - Sectorul de Sanatate, Studiu de politica sectoriala ECSHD, Banca Mondiala, 2007;
*** Contractul de management al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" Galati;
*** Regulamentul de Organizare si Functionare al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" Galati;
Regulamentul de Organizare si Functionare
al Spitalului Clinic
Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
Regulamentul de Organizare si Functionare al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
Regulamentul de Organizare si Functionare al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei"
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3593
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved