Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Structura, nivelul si dinamica investitiilor in resurse umane in Romania

Resurse umane

+ Font mai mare | - Font mai mic



Structura, nivelul si dinamica investitiilor in resurse umane in Romania



Resursele umane si managementul resurselor umane

Diferitele ipostaze in care se afla individual de-a lungul vietii (salariat, contribuabil, alegator, proprietar, chirias) ii confera acestuia dreptul de a pretinde organizatiilor, fie ele politice, economice, sociale sau prestatoare de servicii, sa-l protejeze, sa-l reprezinte, sa-i faciliteze accesul la diferite servicii publice. Astfel, influentandu-ne viata publica sau private sub o multitudine de aspecte, organizatiile au ajuns astazi, prin mecanisme mai mult sau mai putin sesizabile, sa o domine si controleze.

Potrivit dictionarului explicativ al limbii romane, organizatia este o “asociatie de oameni cu conceptii sau preocupari commune, uniti conform unui regulament sau unui statut, in vederea depunerii unei activitati organizate”.

De la inceput consider ca se impune o precizare in plan conceptual, care sa raspunda la intrebarea: de ce vorbim despre resurse umane si nu despre personal? Cautand raspunsul la aceasta intrebare, literatura de specialitate releva ca intre cele doua expresii nu exista identitate, ele nefiind sinonime, atribuindu-li-se valente diferite.

Astfel, atunci cand facem referire la personal, avem in vedere faptul ca angajatii unei organizatii se constituie intr-un element definit si finit, aprobat de conducerea organizatiei, prin intermediul organigramei si a statului de functiuni.

Utilizarea sintagmei de resursa umana are menirea de a scoate in evidenta faptul ca angajatii se diferentiaza in mod radical de o investitie, de genul capitalului fix sau mobil. Daca li se creeaza conditiile necesare si se ofera o motivatie corespunzatoare, resursele umane pot creste, crea, inova si se pot dezvolta continuu, constituind sursa de profit, eficienta si/sau eficacitate a oricarei organizatii.

In epoca contemporana, majoritatea organizatiilor, inclusive a serviciilor publice locale, functioneaza sau ar trebui sa functioneze pe baza filosofiei potrivit careia angajatii reprezinta cea mai importanta resursa aflata la dispozitia managerului. Argumentatia rezida din faptul ca, spre deosebire de resursele materiale (cladiri, utilaje, mijloace fixe, obiecte de inventar) si resursele financiare care sunt relative determinate si limitate, resursele umane cunosc dimensiuni nelimitate. In consecinta, crearea, asigurarea su mentinerea oportunitatilor necesare, a unei stari psihice si fizice bune a resurselor umane, constituie preocupari primordiale si permanente in managementul organizatiei, indentificandu-se intr-o noua ramura a stiintei conducerii, respective managemenul resurselor umane.

De asemenea, resursele umane sunt considerate una dintre cele mai importante investitii ale organizatiei. Este arhicunoscut faptul ca organizatiile, in special cele din sfera serviciilor publice, cheltuiesc sume semnificative cu resursele umane, reprezentand salarii, cheltuieli cu angajarea, perfectionarea pregatirii profesionale, asigurarile de sanatate, constituirea fondului de pensii etc.

Desi aparent aceasta cheltuiala este nejustificata, investitia in resursele umane s-a dovedit a fi calea cea mai sigura de a garanta supravietuirea oricarei organizatii, dezvoltarea si competitivitatea acesteia.

Aceasta teorie este cu atat mai mult pertinenta in cazul organizatiilor publice prestatoare de servicii, resursele umane avand in cazul acestora un rol prioritar si determinant in atingerea obiectivelor, definirea si succesul strategiilor, asigurarea calitatii si eficacitatii serviciilor prestate.

Investitiile in resurse umane – notiuni generale

Investitiile in resurse umane cuprind cheltuielile facute pentru cresterea si dezvoltarea complexa a individului. Acestea au ca effect dezvoltarea capacitatilor indivizilor, mentinerea starii fizice si mentale la nivele ridicate ceea ce duce, implicit, la dezvoltare economica si sociala.

Putem spune astfel ca banii cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale nu reprezinta un consum definitiv de venit national, ci, dimpotriva, sunt generatoare de dezvoltare (“profit” social).

Pentru ca dezvoltarea umana sa aiba character durabil, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

membrii societatii sa aiba parte de o buna stare a sanatatii

      • sa aiba loc o acumulare de cunostinte la nivelul societatii
      • sa existe acces la resursele care asigura un standard de viata decent

Componentele investitiilor in resurse umane

Aceste investitii au mai multe componente, cum ar fi:

a.               investitia intelectuala

b.              investitia pentru sanatate

c.               investitia culturala

Resurse de finantare

Resursele de finantare pentru aceste cheltuieli pot fi de natura interna sau externa, publica sau private, dupa cum urmeaza:

fonduri bugetare (ale statului, regiunilor, provinciilor)

cotizatii ale unor persoane fizice/juridice

fonduri proprii ale organizatiilor publice/private (finantare traininguri)

veniturile institutiilor social-culturale din activitati specifice

veniturile populatiei (din taxe)

fondurile organizatiilor fara scop lucrative (O.N.G-uri, institutii de caritate)

finantari externe (rambursabile si nerambursabile, oferite de organizatii ca: UNICEF, UNESCO, Banca Mondiala)

Finantarea de la Bugetul de stat

In cadrul Proiectului de Lege a Bugetului de Stat pe anul 2006 se regasesc urmatoarele date cu privire la finantarea invatamantului, sanatatii si a culturii de la Bugetul de Stat:

Tabelul nr.1 – Proiectul de lege a Bugetului de Stat - 2006

~ mii lei ~

Denumire indicator

2004

Realizari

2005

Program

2006

Propuneri

%

2006/2005

Cheltuielile social-culturale

8.813.099,73

11.812.328,53

12.441.556

105,33

Invatamant

1.948.842,88

2.360.210,15

2.351.756

99,64

Pregatire profesionala

1.211,44

7.576,50

7.553

99,69

Invatamant superior

1.143.670,94

1.363.443,02

1.323.164

97,05

Centre de specializare, perfectionare, calificare si recalificare

1.768,84

6.119,55

4.575

74,76

Sanatate

1.234.587,13

1.451.991,57

1.497.990

103,17

Cultura, recreere si religie

822.627,46

924.380,63

962.589

104,13

Servicii culturale

176.379,08

200.220,09

227.547

113,65

din care:

Biblioteci publice nationale

Muzee

Edituri

Consolidarea si restaurarea monumentelor istorice

Centre culturale

9.410,89

12.000

7.000

58,33

Sursa: Ministerul Finantelor – www.mfinante.ro

Investitia intelectuala

Investitia intelectuala corespunde cheltuielilor pentru invatamant si pregatire profesionala, efectuate in scopul educatiei, instruirii si calificarii fortei de munca, spre deosebire de cheltuielile publice pentru invatamant     care trebuie sa urmareasca o dezvoltare a educatiei publice in concordanta cu cerintele contextului economico-social pentru a contribui in cat mai mare masura la progresul societatii.

Resursele financiare destinate invatamantului nu se consuma definitiv, ci se regasesc intr-o alta forma, in calitatea superioara a pregatirii profesionale a membrilor societatii, adica asigura cresterea gradului de calificare a persoanelor cuprinse in invatamant, le inarmeaza cu deprinderi si cunostinte profesionale capabile sa asigure o productivitate a muncii ridicata.

Din punctul de vedere al timpului, investitiile materiale se realizeaza intr-o perioada relative scurta (1-5 ani), pe cand cele intelectuale au caracterul unor investii pe termen lung, durand pana la 10-15 ani sau chiar mai mult, insa acestea au efecte indelungate, practice ele desfasurandu-se pe parcursul vietii beneficiarului investitiei. Astfel, cu ajutorul invatamantului fiecare individ se poate adapta mult mai usor la noi cerinte ale tehnologiei, ale economiei prin recalificari, reciclari, specializari.

Dezvoltarea resurselor umane si integrarea durabila in piata muncii este posibila in conditiile promovarii invatarii pe tot parcursul vietii ca principiu si cadru general de restructurare si dezvoltare a sistemelor de educatie si formare, de asigurare a competentelor cheie si a coerentei intre contextele formale, nonformale si informale de invatare si de sustinere a dezvoltarii capitalului uman. Asigurarea competentelor de baza implica, in primul rand, cresterea accesului si ratei de participare la educatia initiala. Din acest punct de vedere, sistemul educational romanesc se confrunta cu o serie de provocari si dificultati. Astfel desi rata de participare la educatie a populatiei de 15-24 de ani inregistreaza un trend ascendent, de la 36,96% in 1999/2000 la 46,88% in 2003/2004, rata de abandon scolar ramane totusi la un nivel ridicat, in intervalul 2000-2004 inregistrand o crestere de aproape 3 ori (0,6% 2000/2001, 1,2%2001-2002 si 2002/2003 si 1,7% in anul scolar 2003/2004). Ponderea celor care parasesc de timpuriu sistemul de educatie a crescut de la 19,7% la 23,2%, valoarea acestui indicator fiind mult peste nivelul statelor membre (UE 15 - 18,0%; UE 25 - 15,9%). Analiza realizata a evidentiat discrepante semnificative pe medii de rezidenta in ceea ce priveste participarea la educatie: rata bruta de participare era de 89,3% in mediul urban si 56,6% in rural, in anul scolar 2002/2003. Valoarea redusa a ratei de cuprindere corespunzatoare mediului rural poate fi considerata un punct critic al sistemului, in conditiile masurilor de generalizare a invatamantul obligatoriu de 10 ani. Principialele cauze care determina aceste situatii sunt de natura sociala, care afecteaza capacitatea de asumarea costurilor colaterale ale educatiei copiilor de catre familii, precum si oferta educationala redusa si infrastructura fizica si umana in mediul rural si zonele dezavantajate. Persistenta acestei tendinte afecteaza semnificativ atat obiectivul asigurarii competentelor de baza pentru toti, cat si obiectivul promovarii coeziunii economice si sociale. Promovarea invatarii pe tot parcursul vietii si, implicit, achizitia continua de cunostinte si competente nu pot fi limitate exclusiv la contextele formale de educatie si formare profesionala initiala si continua, ci trebuie sa cuprinda si contextele nonformale si informale.

6.1. Situatii statistice

Figura nr.1

Sursa: Institutul National de Statistica – www.insse.ro

Figura nr.2

Sursa: Institutul National de Statistica – www.insse.ro

Investitia intelectuala se concretizeaza in numarul de persoane care urmeaza cursurile invatamantului de stat, incepand de la scoala primara si pana la facultate si alte diferite cursuri de recalificari, specializari, reformare profesionala.

Astfel, in continuare voi urmari situatia investitiilor in invatamant in comparatie cu totalul investitiilor realizate in intervalul 1990 – 2003 si cea populatiei scolare comparativ cu populatia Romaniei in diferiti ani.

a) Investitii, pe activitati ale economiei nationale (miliarde lei preturi curente)

Tabelul nr.2 – Investitii pe activitati ale economiei

Ani

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

Total

168.4

314.0

888.6

2721.8

8004.6

12995.5

20945.3

44134.7

60515.2

83948.1

124987.2

204195.2

271734.7

356512.0

Invatamant

1.0

3.2

3.6

16.9

67.2

109.0

295.1

709.8

768.3

588.3

82.7

717.6

2298.9

1962.8

Sursa: Institutul National de Statistica – www.insse.ro

Analizand ultimii doi ani, investitiile in Romania au crescut cu 31,2%, in timp ce investitiile destinate invatamantului au scazut cu 14,62%. Deci in anul 2003, investitiile au fost axate pe celelalte ramuri ale economiei nationale.

Pe de alta parte, ponderea investitiilor pentru invatamant in totalul investitiilor in anul 2002 a fost de 0,846%, comparative cu anul 2003 cand aceeasi pondere a scazut la nivelul de 0,550%.

b) Populatia si invatamantul pe niveluri de educatie (locuitori)

Tabelul nr.3 – Populatia Romaniei

Ani

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

Populatia

Sursa: Institutul National de Statistica – www.insse.ro

Luand spre analiza ultimii ani (2000-2003), consideram urmatoarele:

in toata aceasta perioada, populatia a scazut cu 701649 locuitori, ceea ce inseamna ca s-a micsorat cu 3,011%

fata de anul 2002, numarul de locuitori ai Romaniei a scazut cu 61237, adica cu 0,28%

Tabelul nr.4 - Invatamantul pe principalele niveluri de educatie

Ani

‘90/’91

‘91/’92

‘92/’93

‘93/’94

‘94/’95

‘95/’96

‘96/’97

‘97/’98

‘98/’99

‘99/’00

‘00/’01

‘01/’02

‘02/’03

‘03/’04

Unitati

28303

28951

29129

29376

29327

29536

29815

29084

29409

27633

24481

24304

23679

18012

Populatia scolara

Elevi

Studenti



192810

215226

235669

250087

255162

336141

354488

360590

407720

452621

533152

582221

596297

620785

Personal didactic

271719

274472

283716

288652

296355

306166

313255

309306

311570

301416

294938

300108

286670

281272

Sursa: Institutul National de Statistica – www.insse.ro

Avand datele statistice din Tabelul nr.3 si Tabelul nr.4, putem deduce urmatoarele afirmatii:

populatia scolara a scazut in perioada 2000-2003 cu 2,032%

ponderea populatiei scolare in populatia totala a Romaniei pentru anul 2000 a fost de 20,349%, in timp ce in anul 2003 aceasta pondere a reprezentat 20,579%. Aceasta diferenta de 0,23% este datorata in special faptului ca populatia Romaniei ca scazut mai repede decat populatia scolara (3,011% > 2,032%), si nu unei cresteri a gradului de abandon scolar

ponderea personalului didactic in populatie in anul 2000 a fost de 1,315%, pe cand anul 2003 a adus o micsorare cu 0,021% a ponderii, aceasta ajungand la nivelul de 1,294%

numarul de studenti in Romania a avut o crestere spectaculoasa in perioada 1990-2003, o crestere de 3,22 ori, ceea ce denota atat interesul populatiei pentru un grad avansat de educatie cerut mai ales pe piata muncii, cat si cel al statului in acest sector care prezinta dezvoltari continue datorita investitiilor acordate

Investitia pentru sanatate

Investitia in sanatate cuprinde cheltuielile indreptate spre asigurarea asistentei medicale a populatiei, precum si cele destinate actiunilor preventive si de conservare a starii de sanatate. Aceasta asigura satisfacerea nevoii primare a omului de a fi sanatos si in acelasi timp a societatii de a avea populatie sanatoasa.

Aceasta investitie reprezinta un factor al dezvoltarii economice si sociale, ducand si la cresterea capacitatii de munca, reducerea numarului de zile de incapacitate temporara de munca, reincadrarea in munca a celor care au fost temporar bolnavi si, in principal, la cresterea demografica.

De asemenea, cheltuielile publice pentru sanatate reprezinta un punct de interes social pentru faptul ca sanatatea generala a membrilor societatii inseamna bunastare fizica si mentala, conditii esentiale care faciliteaza dezvoltarea sociala. Acest tip de cheltuieli inregistreaza la nivel mondial o tendinta crescatoare (tarile dezvoltate aloca intre 5,5-10,5 % din PIB, cele in curs de dezvoltare ating niveluri foarte scazute, sub 1%).

Avand in vedere scopul pe care si-l propun aceste cheltuieli publice, serviciul sanatatii publice nu poate fi tratat doar ca o afacere condusa dupa legile pietei, ci relatia dintre cerere si oferta are in acest caz o dimensiune umanitara.

Sistemele de cheltuieli publice pentru sanatate cunosc diferente vizibile de organizare in fiecare tara, in legatura cu ponderea institutiilor de stat si private in totalul acestora, dar ele au ca element comun faptul ca urmaresc imbunatatirea calitatii vietii indivizilor.

7.1.Resursele alocate pentru sanatate in perioada 2001 – 2003

Efortul Guvernului pentru a asigura resursele necesare finantarii sistemului de sanatate sunt evidentiate de faptul ca procentul din Produsul Intern Brut alocat sanatatii a crescut de la 2,6, in anul 1997, la 4,2 in anul 2001, executia preliminara pentru anul 2003 reflectand mentinerea acestui procent..

Tabelul nr.5 – Produsul intern brut

Anul

PIB

(mil USD)

% PIB pt sanatate

Sursa: Ministerul Sanatatii, Raport de activitate 2003 – www.ms.ro

Analiza resurselor alocate pentru sanatate in perioada 2001 – 2003 evidentiaza cresterea de la an la an a sumelor destinate sistemului de sanatate, insa procentul din PIB aferent sanatatii a scazut in aceeasi perioada, insa cu o intensitate redusa.

Tabelul nr.6 – Resursele alocate pentru sanatate

Anul

TOTAL

Buget de stat

mld lei

Credite

Externe

(mld lei)

Fonduri

neram -

bursabile

Venituri proprii

mld lei

FNUASS

mld lei

mld USD

mld lei

mld USD

Sursa: Ministerul Sanatatii, Raport de activitate 2003 – www.ms.ro

Daca in perioada 1997 – 2000 media sumelor alocate anual pentru sanatate reprezenta circa 1,3 miliarde USD, in perioada 2001 – 2003, aceasta a avut o evolutie pozitiva, ajungandu-se in acest an la 2,17 miliarde USD, ceea ce reprezinta cu aproximativ 40% mai mult decat in anul 2001.

De altfel, anul 2003 este primul an in care in sistemul de sanatate din Romania, cheltuielile au depasit veniturile totale colectate.

Efortul Guvernului de a asigura o finantare adecvata sistemului de sanatate a fost marcat, din pacate, de arieratele acumulate de spitale in perioada 1997 – 2000, care s-au reportat, de la an la an, afectand functionarea sistemului la parametri normali. Astfel, datoria de 185,6 milioane USD, acumulata de spitale la sfarsitul anului 2000, a marcat bugetul spitalelor in anul 2001, fiind apoi regasita cu o valoare majorata in 2002 – 201,6 milioane USD, si respectiv in 2003 – 278,2 milioane USD, respectiv 9.195,7 miliarde lei.

In anul 2003 au fost achitate 4523 miliarde lei din arieratele acumulate pana la sfarsitul anului 2002.

Pentru degrevarea sistemului sanitar de povara arieratelor si imbunatatirea functionarii acestuia, ca si pentru normalizarea relatiilor cu distribuitorii de medicamente si materiale sanitare, prin onorarea obligatiilor restante, eforturile depuse in anul 2003, vor fi continuate prin achitarea tuturor datoriilor acumulate pana la sfarsitul anului 2002, in anul 2004

7.2. Situatii statistice

Figura nr.3

Sursa: Institutul National de Statistica – www.insse.ro

Din Figura nr.3 se observa faptul ca, cel putin in perioada 2002-2003, s-a reusit reducerea cazurilor de imbolnavire prin boli infectioase, fapt ce putea conduce la cresterea demografica, un obiectiv al investitiilor in sanatate.

Investitia culturala

Investitia culturala cuprinde cheltuielile destinate realizarii actiunilor de cultura si arta care contribuie la cresterea nivelului de educatie si civilizatie cultural-artistica a membrilor societatii. Aceste cheltuieli se concretizeaza in bunuri si servicii cultural-artistice de care populatia beneficiaza in mod direct (spectacole, carti, filme) sau indirect (biblioteci, muzee).

Cheltuielile publice pentru cultura contribuie la educarea spirituala estetica, morala a populatiei prin activitati artistice si culturale. Aceste cheltuieli finanteaza institutii cu obiective cultural-artistice (edituri, muzee, biblioteci, cinematografe, teatre etc.) care produc fie bunuri materiale de valoare spirituala, fie servicii de valoare spirituala. Pretul acestor produse poate fi suportat in totalitate de catre stat sau doar partial prin subventionare.

8.1. Programul Sibiu, capitala culturala europeana 2007

Misiunea Programului

Programul “Sibiu-Capitala Culturala Europeana 2007 are datoria ca, pe langa recunoasterea oficiala a vietii si mostenirii culturale de exceptie pe care o are orasul Sibiu, sa incurajeze comunitatea sa dezvolte si sa imagineze modalitati inovatoare de dezvoltare prin actiune culturala. Programul “Sibiu-Capitala Culturala Europeana 2007” este gandit astfel incat sa promoveze cooperarea culturala si sa celebreze destinul european al orasului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni si semnificatie europeana. De asemenea, programul este gandit pentru a oferi oportunitati pentru probleme de incluziune si coeziune sociala, educatie, turism patrimoniu si regenerare urbana la toate nivelurile. Programul pune cultura in centrul vietii orasului si cauta in ea inspiratie pentru a conduce comunitatea spre viitor.

Programul Sibiu, capitala culturala europeana 2007 este cel mai important proiect cultural organizat si derulat in Romania, prin dimensiune, perioada de desfasurare, impact de comunicare publica.

Programul Sibiu, capitala culturala europeana 2007 este un program prioritar al Ministerului Culturii si Cultelor, care, pentru buna organizare a acestuia, a propus guvernului desemnarea prin Hotararea de Guvern 77/2005 a unor structuri operationale care sa asigure promovarea, planificarea si sprijinirea activitatilor culturale si conexe ale Sibiului in 2007.

In bugetul Ministerului Culturii si Cultelor pe anul 2005 sunt alocati 71 mld lei (2 mil. Euro) pentru cheltuieli materiale aferente pregatirii Programului Sibiu 2007.

Ministerul Culturii si Cultelor va asigura, cadrul de selectie a proiectelor propuse de organizatii, institutii si alti actori culturali, prin mecanismele si procedurile instituite, cu respectarea principiilor de functionare a competitiei culturale.

Pe de alta parte, Agentia de strategii guvernamentale a considerat de asemenea ca Programul Sibiu, capitala culturala europeana 2007 este un program prioritar in domeniul comunicarii publice si in cadrul strategiei de aderare si aloca in acest an fonduri pentru sustinerea campaniei de comunicare a programului.

Capitalele culturale europene sunt organizate incepand cu 1985 si, din 2007 ele vor cupla cate un oras din tarile Europei occidentale cu cate un oras din tarile central si est europene. Romania, prin desemnarea Sibiului in 2007, este prima tara care participa astfel la o infratire culturala europeana. Bulgaria, partenerul nostru de aderare, este programata pentru 2017.

Alocarea resurselor

Bugetele alocate programului cultural se situeaza intre circa 6 si 60 mil. Euro reprezentand in medie 2/3 din bugetele de operare ale anului Capitalei culturale europene, ce se ridica in medie la aproximativ 32 mil. Euro. Bugetele totale ale lucrarilor de infrastructura culturala si edilitara, a dotarilor si activitatilor conexe, au depasit pentru majoritatea capitalelor culturale europene cifra de 50 mil. de Euro, cu o medie de 70 mil. de Euro.Sursele de alimentare a bugetelor capitalelor culturale europene sunt in majoritate publice (cu o medie de 78% din bugetele totale), guvernele contribuind in medie cu 56%, regiunile cu 11%, orasul cu 20%, iar UE cu doar 1,5%. Sursele private de finantare conteaza pentru circa 13% din bugetele de operare ale capitalei culturale.

Tabelul nr.7 - Buget alocat pana la data de 15 noiembrie pentru proiecte desfasurate in pregatirea programului 'Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007'

lei RON

Titlu (cf. Legii finantelor)

Suma

CHELTUIELI DE
PERSONAL

CHELTUIELI
MATERIALE, din care:

Festival International. de Teatru Radu Stanca

Spectacole in cetati si situri istorice

Proiect Bursa de spectacole

Finantare proiect de Arheologie - Tilisca

Colocviu International  Emil Cioran

Proiectare restaurare centru istoric -ONMI

Film Sibiu – Hermannstadt 2007

Primire membri juriu

SUBVENTII

Achizitie pian – Filarmonica George Enescu

TRANSFERURI

Finantare lacasuri de cult

CHELTUIELI DE
CAPITAL

Sistem de traducere simultana

Achizitie scene si gradene

TOTAL:

8.2. Situatii statistice

Tabelul nr.8 – Numarul si activitatea bibliotecilor

Sursa: Institutul National de Statistica – www.insse.ro

Bibliotecile presteaza servicii culturale de care populatia beneficiaza in mod indirect care contribuie la cresterea nivelului de educatie si cultura a indivizilor.

Astfel, din Tabelul nr.7 se deduce faptul ca numarul de cititori inscrisi la biblioteci (in totalitate) a crescut in perioada 2000-2003 cu 348.000 de persoane, ceea ce inseamna 5,776%. De asemenea, numarul celor interesati in frecventarea bibliotecilor nationale s-a majorat doar cu 5.000 de indivizi, asta in conditiile in care intervalele 2000-2001 si 2002-2003 au reprezentat o scadere, respectiv o crestere, semnificative (scadere cu 37,984% si crestere cu 67,5%).

Din toate aceste date reiese un interes mai mare din partea populatiei in ultimii ani pentru ceea ce inseamna lecturarea din biblioteci si acest lucru nu datorita investitiilor din partea statului pentru biblioteci (deoarece numarul acestora s-a micsorat cu 20,978%.

Tabelul nr. 9 – Muzee

Ani

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

Unitati – total (la sfarsitul anului)

450

456

428

440

453

458

487

512

506

515

519

524

548

551

Vizitatori (mii)

10511

8230

7402

8941

7997

8422

8817

9149

10926

8818

9594

10550

11114

10108

Sursa: Institutul National de Statistica – www.insse.ro

Investitia statului in muzee in perioada 2000-2003 s-a concretizat, dupa cum reiese din Tabelul nr.8, in cresterea numarului de muzee de la 519 la 551, ceea ce inseamna o majorare cu aproximativ 6,166%.

Dezvoltarea umana. Indicele dezvoltarii umane

9.1. Dezvoltarea umana

Dezvoltarea umana reprezinta un proces care conduce la extinderea gamei de posibilitati ce se ofera fiecarui individ. Fiinta umana este situata in centrul actiunilor privind dezvoltarea    si ea trebuie sa-si manifeste pe deplin optiunile in oricare din domeniul economic, social, cultural si politic.

Pentru realizarea dezvoltarii umane sunt necesare trei conditii esentiale, si anume:

o viata indelungata intr-o stare buna de sanatate

acumularea de cunostinte

acces la resursele necesare pentru atingerea unui nivel de trai convenabil

Noul concept al dezvoltarii umane durabile presupune, alaturi de conditiile economice (care au fost considerate singurele care aveau rolul primordial in asigurarea dezvoltarii individului), si unele conditii sociale, culturale, politice favorabile considerate acum esentiale.

9.2. Indicele dezvoltarii umane

Indicele dezvoltarii umane (IDU) reprezinta un instrument complex cu ajutorul caruia putem masura evolutia pe termen lung a nivelului mediu de dezvoltare umana, el fiind sinteza a trei dimensiuni de baza: o viata lunga si sanatoasa, un nivel bun de educatie si un nivel de trai decent. Asa cum este construit in prezent, indicele nu poate fi utilizat pentru urmarirea schimbarilor pe termen scurt – cel putin doua dintre componente, speranta de viata si rata de alfabetizare a populatiei adulte, nu raspund prea bine la interventiile strategice pe termen scurt.

In Raportul de dezvoltare umana (RDU) elaborat de Programul Natiunilor unite pentru Dezvoltare (PNUD), IDU se calculeaza pe baza principalelor serii de date statistice internationale disponibile in momentul elaborarii raportului. Deoarece agentiile care furnizeaza date statistice la nivel international isi imbunatatesc continuu seriile de date, si realizeaza in acelasi timp, anual sau periodic, o actualizare si revizuire a datelor de tendinta, modificarile intervenite de la un an la altul in ceea ce priveste valoarea IDU si pozitiile ocupate in mai multe editii ale Raportului de dezvoltare umana reflecta adesea doar faptul ca s-a efectuat o revizuire a datelor – atat cele specifice unei tari, cat si cele relative la alte tari – si nu schimbarile reale dintr-o anumita tara. Mai mult, schimbarile care se produc din cand in cand in ceea ce priveste lista tarilor cuprinse in clasamentul IDU pot si ele influenta pozitia ocupata de o anumita tara in clasament, chiar si daca la calculul IDU se aplica in mod consecvent aceeasi metodologie. Ca urmare, se poate intampla ca o tara sa alunece mult in jos in clasamentul IDU intre doua rapoarte succesive; daca insa avem in vedere datele comparabile, revizuite pentru a se putea reconstrui valoarea reala a IDU in ultimii ani pentru aceleasi tari, pozitia acestora in clasamentul IDU si valorile acestui indice se pot dovedi chiar mai bune. Pentru multe tari cu aproximativ acelasi nivel de dezvoltare umana, schimbarea pozitiei relative ocupate in clasamentul IDU reflecta adesea doar mici diferente inregistrate la indicatorii de baza.

Prin urmare, valorile indicelui si pozitiile ocupate in clasament in diferite editii ale raportului nu sunt de obicei comparabile. In acest an, pe langa revizuirile anuale ale datelor privind PIB pe cap de locuitor (la paritatea puterii de cumparare exprimata in dolari SUA), s-au modificat semnificativ si ratele estimate ale alfabetizarii populatiei adulte si ratele combinate brute de cuprindere pentru un numar de tari. Din cauza acestor schimbari, precum si a adaugarii a doua noi tari la clasamentul IDU, realizarea unor comparatii intre pozitiile ocupate in clasament de diferite tari in ultimele doua rapoarte este mai problematica decat in alti ani.

Tabelul nr.10 – Modificarile inregistrate privind pozitia si componente datelor intre RDU 2003 si RDU 2004

Rang IDU (RDU 2004)

Tara

Pozitie IDU

Valoarea IDU



Speranta de viata

(ani)

Gradul de alfabetizare a populatiei adulte

Rata bruta de cuprindere in invatamant (%)

PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumparare

(USD)

RDU 2003

Modif pozitie

RDU 2003 (2001)

RDU 2004 (2002)

RDU 2003 (2001)

RDU 2004 (2002)

RDU 2003 (2001)

RDU 2004 (2002)

RDU 2003 (2000/2001)

RDU 2004 (2001/2002)

RDU 2003 (2001)

RDU 2004 (2002)

Dezvoltare umana ridicata

Norvegia

Suedia

Australia

Olanda

Marea Britanie

Franta

Spania

Ungaria

Dezvoltare umana medie

Bulgaria

Rusia

Romania

Ucraina

Rep. Moldova

Dezvoltare umana scazuta

Pakistan

Sierra Leone

Sursa : Raportul de dezvoltare umana 2004, PNUD – www.undp.ro

Tabelul nr.11 – Valoarea IDU si pozitia in clasament, recalculate pentru RDU 2003 pe baza unor date comparabile cu cele din RDU 2004

Rang IDU

Tara

Val. IDU RDU 2004 (2002)

IDU recalculat pt RDU 2003

Speranta de viata

(ani)

Gradul de alfabetizate a populatiei adulte

Rata bruta de cuprindere in invatamant (%)

PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumparare

(USD)

Trendul IDU

Val.

Poz.

Reviz. pt RDU 2003

RDU 2004

Reviz. pt RDU 2003

RDU 2004

Reviz. pt RDU 2003

RDU 2004

Reviz. pt RDU 2003

RDU 2004

Dezvoltare umana ridicata

Norvegia



Suedia

Australia

Olanda

Marea Britanie

Franta

Spania

Ungaria

Dezvoltare umana medie

Bulgaria

Rusia

Romania

Ucraina

Dezvoltare umana scazuta

Pakistan

Sierra Leone

Sursa : Raportul de dezvoltare umana 2004, PNUD – www.undp.ro

Tabelul nr.10 cuprinde pozitiile in clasamentul IDU si componentele datelor utilizate in calcul, asa cum au aparut in RDU pentru anii 2003 si 2004. De asemenea, el prezinta diferentele dintre pozitiile ocupate in clasament de fiecare tara in ultimele doua rapoarte. Consultand acest tabel, putem sa ne dam usor seama daca modificarea pozitiei unei tari in clasamentul IDU este rezultatul unor modificari ale anumitor componente ale datelor, rezultatul schimbarilor relative fata de alte tari, sau rezultatul adaugarii unor noi tari la clasamentul IDU. In cele mai multe cazuri, se poate intampla ca la diferenta dintre cele doua rapoarte sa fi contribuit toti cei trei factori.

Tabelul nr.11, prin contrast, cuprinde valorile curente ale IDU si pozitiile ocupate in RDU 2004 (care contine date privind anul 2002), precum si valorile IDU si pozitiile recalculate pentru anul de referinta (2001) in RDU 2003, pe baza unor date de tendinta comparabile pentru toate tarile si pentru aceeasi lista de tari ca in RDU 2004. Cu alte cuvinte, tabelul indica modul in care s-ar fi modificat IDU intre cei doi ani doar pe baza estimarilor privind imbunatatirea sau deteriorarea “reala” a situatiei, si nu din cauza revizuirii datelor. De asemenea, tabelul ofera o scurta evaluare a tendintelor inregistrate de IDU intre anii 1975, 1990 si 2002, construita pe baza unor date comparabile privind tendintele.

IDU pentru Romania

Dupa cum se vede in Tabelul nr.10, in clasamentul IDU pe 2003 Romania a ocupat locul 72, iar in clasamentul pe 2004 locul 69. Principala cauza pentru aceasta urcare in clasament intre rapoartele pe 2003 si 2004 o constituie modificarea valorii estimate a PIB pe cap de locuitor (la paritatea puterii de cumparare exprimata in dolari SUA) de la 5830 la 6560.

De fapt, valorile IDU si pozitiile ocupate in clasament in rapoartele pe 2003 si 2004 nu sunt direct comparabile (dupa cum s-a explicat mai sus). Conform Tabelului nr.11, in cazul in care s-ar fi utilizat date comparabile si s-ar fi avut in vedere aceeasi lista de tari ca in raportul pe 2004, valoarea IDU recalculata si pozitia ocupata de Romania in raportul pe 2003 ar fi fost 0,775 si respectiv 70. Ca urmare, daca Romania ar fi obtinut o valoare putin mai mare a IDU (0.778) in RDU 2004 fata de RDU 2003 revizuit, Romania ar fi urcat un loc in clasamentul IDU, ocupand pozitia 69 in RDU 2004. Conform datelor de tendinta revizuite si comparabile furnizate de Banca Mondiala, valoarea PIB pe cap de locuitor (la PPC exprimata in dolari SUA) pentru Romania a crescut de la 6240 in 2001 la 6560 in 2002, o modificare mult mai redusa de la un an la altul decat reiese din datele necomparabile prezentate in rapoartele pe 2003 si 2004 (de la 5830 la 6560).

Concluzii

Prioritatile strategiei in domeniul dezvoltarii resurselor umane vor conduce la promovarea unor conditii de munca nepericuloase si sanatoase si vor contribui la asigurarea sanatatii fizice si psihice a personalului, la mentinerea capacitatii de munca a acestuia. Acest lucru va permite atat angajatilor, cat si intreprinderilor, sa faca fata schimbarilor si exigentelor crescute de pe piata muncii, precum si cerintelor de competitivitate. Prin realizarea prioritatilor strategice din domeniul dezvoltarii resurselor umane, noile tehnologii, tehnica noua si schimbarile in natura exigentelor si conditiilor de munca vor avea un impact pozitiv asupra fortei de munca, performantelor profesionale si in final asupra productivitatii muncii. De asemenea, prin dobandirea de catre forta de munca din Romania de noi aptitutini si competente profesionale se va facilita introducerea de noi tehnologii ecologice si nepoluante. Acest obiectiv va fi promovat printr-o serie de actiuni in domeniul educatiei durabile: dezvoltarea de programe de formare a cadrelor didactice pentru obtinerea competentelor necesare includerii dezvoltarii durabile in procesul de predare-invatare; dezvoltarea de materiale si de instrumente specifice educatiei pentru dezvoltare durabila; dezvoltarea de parteneriate nationale si internationale specifice; dezvoltarea educatiei pentru cetatenia democratica, in cadrul careia dezvoltarea durabila sa ocupe un loc distinct; dezvoltarea educatiei pentru protectia mediului inconjurator.

Bibliografie

Iordan Nicola – “Managementul serviciilor publice locale”    Editura ALL BECK, 2003

Iulian Vacarel – “Finante Publice” – Editia a IV-a Editura didactica si pedagogica, 2004

www.mfinante.ro – Ministerul Finantelor Publice

www.insse.ro – Institutul National de Statistica

www.ms.ro – Ministerul Sanatatii

www.edu.ro – Ministerul Educatiei si Cercetarii

www.undp.ro – Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (Raportul de dezvoltare umana 2004)





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1724
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site