Suspendarea contractului individual de munca

Suspendarea contractului individual de munca

Conform "Dictionarului de dreptul muncii", suspendarea contractului individual de munca este perioada in care munca prevazuta in contract nu se presteaza si, in consecinta, de regula, nu se plateste nici salariul de catre angajator; este deci o suspendare a efectelor principale ale contractului individual de munca.[1]

In reglementarea dreptului muncii in Romania, suspendarea contractului individual de munca poate interveni de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti.

In mod exceptional, pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat prestarea muncii si plata salariului, daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau regulamente interne. Daca insa suspendarea contractului individual de munca are loc ca urmare a unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendarii acesta nu va beneficia de nici un drept care rezulta din calitatea sa de salariat.

Sub aspectul efectelor suspendarii, contractul individual de munca, inteles ca act juridic bilateral, ramane valabil. Suspendarea opereaza numai asupra executarii prestatiilor principale din contract, respectiv munca si salariul. Pe parcursul suspendarii salariatul primeste dupa caz:

salariul (detasare, indeplinirea unei functii de conducere salarizata pe linie sindicala etc);

o indemnizatie (incapacitate temporara de munca, maternitate, executarea pedepsei la locul de munca etc.);

despagubire (daca se constata nevinovatia salariatului dupa suspendarea din functie potrivit Legii nr. 1/1970).[2]

In cazul suspendarii de drept a contractului individual de munca avem de-a face cu o suspendare ce intervine automat, din pricina unor imprejurari care, independent de vointa partilor, fac cu neputinta prestarea muncii de catre salariat.

Contractul individual de munca se suspenda de drept (art. 50) in urmatoarele situatii:

a)      concediu de maternitate;

b)      concediu pentru incapacitate temporara de munca;

c)      carantina;

d)      efectuarea serviciului militar obligatoriu;

e)      exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, daca legea nu prevede altfel; [3]

f)        indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat;

g)      forta majora - abrogat prin OUG nr. 65/2005

h)      in cazul in care salariatul este arestat preventiv, in conditiile Codului de procedura penala;

i)        in alte cazuri expres prevazute de lege.

Conform art. 51 din cod, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, in urmatoarele situatii:

a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;

b) concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;

c) concediu paternal;

d) concediu pentru formare profesionala;

e) exercitarea unor functii elective in cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toata durata mandatului;

f) participarea la greva;

g) absente nemotivate.

Contractul individual de unca poate fi suspendat in situatia absentelor nemotivate ale salariatului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern.

Art. 52 precizeaza cazurile in care contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului, si anume:

a) pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii;

b) ca sanctiune disciplinara;

c) in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti; daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea avuta anterior si i se va plati o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului

d) in cazul intreruperii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, in special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. Pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului salariatii beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. Salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avand oricand posibilitatea sa dispuna reinceperea activitatii.

e) pe durata detasarii.

In cazurile prevazute la lietrele a), b) si c), daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea avuta anterior si I se va plati, in temeiul raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.

Art. 54 din Codul muncii prevede ca, contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale.

Dupa incetarea cauzei care a determinat suspendarea contractului individual de munca, salariatului ii revine obligatia de a-si relua obligatiile de serviciu. La randul sau, angajatorul este obligat sa primeasca la munca pe salariat, in aceleasi conditii ca mai inainte de suspendarea contractului individual de munca.