Managementul resurselor umane prin sisteme ERP

Managementul resurselor umane

prin sisteme ERP

Introducere

1. Sisteme informatice integrate pentru gestiunea afacerilor

Despre integrarea sistemelor informationale

ERP - prezentare generala

Implementarea ERP-urilor in mediul organizational

Argumente ERP

Componentele unui proiect ERP

Faze si activitati

Criterii de selectie si strategii.

2. Managementul resurselor umane

Managementul resurselor umane intre virtual si clasic

Dimensiunile psihologice ale resursei umane

Strategii pentru managementul resurselor umane

Managementul carierelor profesionale

Strategii pentru stabilirea nivelului investitiei in resursele umane

3. Managementul resurselor umane si ERP

Modulul Managementul resurselor umane in aplicatii ERP

Platforme Human Resources

ERP si platformele Human Resources in Romania

4. Platforme Microsoft pentru Managementul resurselor umane

Introducere

In centrul tuturor afacerilor sta omul. El este sursa competitivitatii afacerilor din ziua de azi. Toare celelalte resurse, terenuri, cladiri, uitilaje, pot fi inlocuite, insa nu si oamenii. Alfred Sloan, managerul General Motors, zicea: "Luati-mi toate bunurile, dar lasati-mi oamenii, si in cinci ani voi avea totul inapoi."

Importanta fiintei umane in conducerea cu succes a unei afaceri este cea care face din "Managementul Resurselor Umane" competenta esentiala pentru toti managerii, nu numai o responsabilitate de a da slujbe oamenilor, de a-i indruma cum sa lucreze si de a le inregistra performantele, desi managerii trebuie sa faca si acest lucru.

In ultimele doua decade ale secolului douazeci au avut loc schimbari imense in modul de desfasurare a afacerilor pe glob, conduse de revolutionarea transporturilor si comunicatiilor. Ambele au ajutat la extinderea afacerilor in afara granitelor unei tari. Cu sprijinul politicii liberului schimb intre state, s-a creat cadrul perfect pentru o schimbare majora in domeniul afacerilor.

Odata cu schimbarea, mediul afacerilor a devenit mai complex, intrucat acesta se confrunta cu diferite situatii politice si economice, cu diferite culturi si civilizatii. In acest context al economiei de piata si a informatizarii globale a mediului afacerilor, firmele occidentale au raspuns promt la solutiile informatice integrate pentru afaceri - ERP (Enterprise Resource Planning).

Pentru marile companii care doresc sa-si extinda activitatile in lume, aceste solutii sunt ideale, tocmai pentru caracteristica principala a acestor aplicatii, si anume acea de a opera la nivel global.

In ciuda importantei MRU pentru organizatie, unii producatori de soft ERP nu au pus un mare accent pe aceasta componenta, intrucat managementul resurselor umane s-a dezvoltat intern, sub legislatia fiecarei tari. Navision, solutia oferita de Microsoft spre exemplu nu are integrat un modul de resurse umane.

In aceasta lucrare voi trata principalele probleme din Romania in implementarea de solutii ERP, precum si de ce trebuie integrat modulul MRU in solutia integrata a fiecarei firme ce decide sa faca aceasta investitie.

Sisteme informatice integrate pentru gestiunea afacerilor

Despre integrarea sistemelor informationale

Un sistem informational poate fi definit ca in set de componente inter-relationate care culeg (sau primesc), proceseaza, stocheaza si distribuie informatii pentru sprijinirea deciziilor si controlului intr-o organizatie. Pe langa sprijinirea deciziilor, coordonarii si controlului, sistemele informationale pot ajuta managerii si lucratorii sa analizeze anumite probleme, sa-si creeze o mai buna viziune asupra anumitor subiecte mai complexe, si sa creeze noi produse.

Prin informatii se inteleg date aduse intr-o forma ce poate fi inteleasa si analizata mai bine de oameni. Datele sunt fluxuri de "stari de fapt" in stadiu brut ale evenimentelor ce apar in organizatii sau in mediul fizic inainte ca acestea sa fie organizate si puse intr-o forma ce poate fi inteleasa si folosita.

Un exemplu concludent ar fi acel al caselor de marcat dintr-un supermarket, care proceseaza mii de date, cum ar fi numerul de identificare al produsului sau costul acestuia. Toate aceste date pot fi centralizate si analizate pentru a putea oferi informatii despre, de exemplu, numarul de unitati dintr-o categorie de produse vandute, ce brand este preferat de clienti pentru acea catgorie de produse etc.

Intr-un sistem informational sunt trei faze¹ care duc la obtinerea informatiilor necesare pentru organizatie pentru luarea deciziilor, pentru controlul operational, analizarea problemelor, si pentru sprijin in crearea de noi produse si servicii:

Faza de culegere a datelor (Input) in care sunt colectate date "in stare bruta" din interiorul organizatiei sau din mediul extern.

Faza de procesare a datelor (Processing) in care datele sunt orgnizate intr-o forma "eleganta".

Faza de transmitere a informatiei (Output) in care informatiile procesate sunt trimise catre persoanele sau departamentele ce solicita anumite informatii, de obicei sub forma de rapoarte.

1. K. C. Laudon, J.P.Laudon, Essentials of Management Informationa Sistem- Managing the Digital Firm, editia a VI-a, p.8

In urma acestei descrieri, putem admite ca sistemele informationale, functioneaza, dupa aceleasi reguli dupa care functioneaza toate sistemele din univers. Omul, ca fiinta vie, inglobeaza o multime de sisteme care primesc informatii de la alte sisteme, le proceseaza, si transmit informatiile catre alte sisteme.

Cum in univers nu exista sisteme izolate sau inchise, la fel si pentru o organizatie, pentru ca aceasta sa se dezvolte armonios, trebuie ca toate sistemele sa comunice perfect intre ele.

Unele subsisteme nici nu pot fi concepute in afara sistemului, de aceea integrarea este foarte necesara.

Sistemele se pot integra dupa mai multe tipuri²:

Integrare genetica se bazeaza pe capacitatea unor sisteme de a se autogenera intr-un sistem. Intr-o astfel de integrare, toate partile se creeaza reciproc si depind unele de celelalte.

Integrarea prin constrangere este un tip de integrare prin forta, elementele sistemului fiind obligate sa functioneze dupa un anumit cadru organizatoric, rolul corectiv reprezentandu-l, in cele mai multe cazuri, legile, actele normative, regulamentele de functionare etc.

Integrarea prin dependenta se refera la elementele unui sistem care depind de alte elemente. De exemplu sistemul de Productie depinde ce cel Financiar si invers, sau in ciclul clasic bani-marfa-bani.

Integrarea la alegere consta in posibilitatea elementelor de a alege sistemul din care sa faca parte. Pentru aceasta sistemele trebuie sa aiba posibilitatea de a alege, adica presupune ca sistemele sa aiba o anumita libertate de actiune, o multime de alegeri posibile, anumite informatii, precum si capacitatea de a le prelucra pentru a face o anumita alegere. Pe scurt, sistemul trebuie sa desfasoare mai multe procese informational-decizionale, avand astfel o mai mare libertate fata de integrarile precedente.

Integrarea intamplatoare se refera la posibilitatea de integrare a elementelor dintr-un sistem pe baza unei intamplari. J. Folwes afirma ca hazardul este legea fundamentala a universului. De asemenea, cu cat un sistem este mai complex, cu atat intamplarea joaca un rol mai mare.

2. D. Oprea, G. Mesnita, F. Dumitriu, Analiza sistemelor informationale, p.11

Organizarea elementelor sistemelor se pot realiza in trei moduri³:

Organizarea in serie: daca un element "2" al sistemului, care urmeaza elementul "1", poate fi influentat de acesta, atunci elementul "2" poate fi reglat de elementul "1". In sistemele economice de exemplu, costul de productie poate fi influentat de costurile pe fiecare faza a acesteia

Organizarea paralela consta in posibilitatea elementului "1" de a inlocui sau compensa o eventuala defectiune a elementului "2". Este cazul sistemului de productie in care prin incarcarea suplimentara a altor utilaje suplinesc un utilaj defect.

Organizarea in circuit consta in facilitatea ca un element "2" care a fost influentat de un element "1", sa influenteze, la randul lui, elementul "1", putandu-l corecta.

3. D. Oprea, G. Mesnita, F. Dumitriu, Analiza sistemelor informationale, p.12

ERP - prezentare generala

Enterprise Resource Planning reprezinta motorul principal al afacerilor la ora actuala. Ca drept dovada stau mari companii ca Microsoft, Coca-Cola si Nokia, care spre deosebire de majoritatea companiilor care opereaza de pe aceleasi sisteme de peste 25 de ani, si-au modelat afacerea incat aceasta sa depaseasca in foarte scurt timp nivelul competitorilor, prin implementarea sistemelor integrate de gestiune a afacerilor. Aceste companii pun pe seama ERP scaderea costurilor, reducerea timpilor ciclurilor de productie si optimizarea tuturor operatiunilor.

Afaceri din orice domeniu functioneaza acum cu sprijinul unei platforme ERP. Aceste sisteme integreaza si automatizeaza numeroase procese interne si sisteme informationale cum ar fi productia, distributia, logistica, contabilitatea si resursele umane. Astfel, ERP este o solutie software care asigura comunicarea intre sistemele informationale, si asigura informarea utilizatorilor care au nevoie de informatii pentru indeplinirea responsabilitatilor proprii, eliminand prin acestea, barierele departamentale.

O caracteristica esentiala a sistemelor ERP este aceea ca toate datele sunt stocate intr-o singura baze de date centralizata in care sunt culese si transmise date din mai multe aplicatii care cuprind aproape toate activitatile interne ale intreprinderii.

Intr-o aplicatie ERP, cand o informatie este introdusa in sistem, aceasta este disponibila imediat pentru toate celelalte procese operationale ale afacerii. De exemplu, daca un reprezentant de vanzari inregistreaza o oferta pentru un client, sistemul va verifica limita de credit a clientului, va programa transportul, va identifica cea mai buna ruta, si v rezerva articolele necesare din stoc. Daca stocul disponibil nu acopera cuantumul de articole din oferta, sistemul va programa productia de mai multe produse, comandand in acelasi timp materialele necesare de la furnizori. Situatia vanzarilor si productiei vor fi actualizate imediat, precum si situatiile financiare. Utilizatorii pot avea acces in orice moment la informatii cu privire la stadiul in care se afla comanda iar managerii pot obtine informatii despre cum decurg tranzactiile si pot obtine rapoarte specifice pentru analiza productiei, costurilor si profitabilitatii in firma.

Implementarea ERP-urilor in mediul organizational

ERP-urile aduc o schimbare majora asupra a patru dimensiuni ale afacerilor: Structura intreprinderii, Managementul, Platformele tehnologice si a eficientei afacerii.

Companiile pot folosi sistemele integrate de gestiune a afacerilor pentru a dezvolta noi structuri organizationale sau pentru a crea o mai buna cultura organizationala. De exemplu, se pot folosi aceste sisteme pentru a integra mai multe puncte de lucru si reprezentante, sau pentru a creea o cultura organizationala mai uniforma, in care fiecare foloseste procese si informatii similare. De exemplu, Nestle SA a implementat un sistem SAP R/3 pentru a-si standardiza si coordona activitatile in 500 de unitati aflate in 80 de tari.

Asupra managemntului sistemele aduc numeroase schimbari, deoarece genereaza rapoarte elabolate, poate monitoriza activitatile operationale si calcula indicatori de performanta.

Argumente ERP

Aceste sisteme promit sa integreze procese diferite din cadrul unei intreprinderi intr-o singura structura informationala integrata, ceea ce poate avea rezultate foarte bune, in conditiile in care implementarea si folosirea softului vor fi corecte.

Ca principale avantajele ale sistemelor ERP trebuie mentionate urmatoarele⁴:

Eliminarea vechilor sisteme inflexibile si costisitoare prin inlocuirea lor cu un nou set de aplicatii integrat la nivelul intregii firme

Imbunatatirea eficientei si performantei activitatilor desfasurate prin adaptabilitatea proceselor economice pentru a fi promte si eficiente in relatiile cu clientii.

Cresterea calitatii si vitezei accesului la date este datorata in principal de caracteristica esentiala a sistemelor ERP de a lucra cu o baza de date unica, la care se poate avea acces in timp real la ultimele informatii introduse din oricare din sistemele firmei.

4. D. Oprea, G. Mesnita, F. Dumitriu, Analiza sistemelor informationale, p.123-124

Innoirea infrastructurii tehnologice Furnizorii de ERP asigura o anumita standardizare a noilor tehnologii, pentru care costurile de intretinere sunt scazute, si in plus datorita structurii modulare a acestor sisteme, pot fi adaugate usor noi componente, fara costuri suplimentare.

Deschiderea catre parteneriate strategice si afaceri electronice. Ultimele versiuni de ERP asigura    relatii continue atat cu partenerii de afaceri cat si cu clientii, prin integrarea unor module specifice cum ar fi CRM (Customer Relationship Management) si SCM (Supply Chain Management).

Pe exemplul Colgate-Palmolive, au fost inregistrate urmatoarele imbunatatiri⁵:

Cresterea calitatii si eficientei. ERP-ul a constituit cadrul pentru integrarea si imbunatatirea activitatilor si proceselor firmei, ceea ce a condus la progrese in ceea ce priveste calitatea si eficienta serviciilor clientilor, a productiei si distributiei.

Scaderea costurilor. Compania a inregistrat o reducere semnificativa a costurilor de procesare a tranzactiilor si a service-ului hardware si software.

Oferirea de suport decizional. ERP-ul a furnizat informatii reale din toate domeniile de activitate ale firmei, oferind astfel suportul necesar managerilor pentru luarea deciziilor in timp util.

Libertatea de miscare a companiei. Prin implementarea ERP-ului s-a ridicat bariera departamentala din organizatie, rezultand o structura organizationala mai flexibila, si astfel o organizatie care se poate adapta imediat schimbarilor.

Sistemele ERP au si dezavantaje⁶, care trebuiesc deasemenea luate in considerare in decizia de implementare a acestora.

Ca principale dezavantaje, acestea sunt:

5. J. A. O'Brien, G. M. Marakas, Management Information Systems, editia a VII-a p.262

6. D. Oprea, G. Mesnita, F. Dumitriu, Analiza sistemelor informationale, p.124

Dificultati in efectuarea si acceptarea schimbarilor solicitate de ERP

Firma ce urmeaza sa implementeze un sistem ERP trebuie sa accepte modificari majore in modul de funtionare, modificari care sunt drastice pentru angajatii mai vechi.

Probleme si costuri suplimentare de integrare cu alte sisteme

Uneori firmele sunt nevoite sa achizitioneze softuri suplimentare pentru a asigura interfata intre modulele ERP si celelalte aplicatii existente. De exemplu, firma General Mills a apelat la un pachet specializat ce permite conversia datelor preluate de la clienti prin EDI, in formatul cerut de SAP R/3.

Dependenta de un singur furnizor.

Costurile schimbarii unui furnizor de ERP sunt foarte mari, ceea ce duce la dependenta de furnizorul initial, care odata contractat, va sti ca are un client pe termen lung. De aceea alegerea unei solutii ERP trebuie sa aiba in vedere si alegerea celui mai bun partener pe termen lung.

2. Managementul resurselor umane

La inceputul mileniului III, lumea cunoaste puternice transformari in ceea ce priveste modul de a munci, de a comunica, de a se distra, in general de a trai. Asisam la o adevarata revolutie a modului de a face afaceri, care isi are radacinile in nasterea World Wide Web -ului.

Toti sunt de accord ca mediul in care existam este o societate a informatiei si a cunoasterii, bazata pe comunicatii, si denumita succinct societatea informationala.

Managementul modern trebuie sa tina seama de contextul transformarilor care marcheaza noul mileniu. Crearea si dezvoltarea noii economii presupun globalizare, informatizare, cunostinte, in conditiile unei societati moderne (eficiente). Societatea informationala se bazeaza pe noi concepte, ca: Internet, Intranet, Extranet, intreprindere virtuala, comert electronic, eBanking, eBusiness, invatare asistata, informatica instruirii, biblioteci virtuale, muzee virtuale, teleworking, telemedicina, teleactivitati, chiosc informational, cibercentru, asezari digitale, judete on-line, democratie electronica, eGuvern, plati electronice, eCar, eEuropa, eRomania etc.

Puterea noii economii consta in inteligenta, inovatie, informatie si cunostinte, precum si in viteza de actiune. Cunostintele, ideile, capacitatea de cunoastere au devenit principalele resurse economice, transformandu-se in adevarati factori de productie. Bunurile intangibile - continutul informatiei si produsele software - constituie o parte din ce in ce mai mare a sectorului economic. Societatea informationala presupune utilizarea intensiva a informatiei in toate sferele activitatii si existentei umane, cu impact economico-social semnificativ. De aceea, un accent deosebit se pune pe mijloacele moderne de comunicare. Motorul globalizarii este Internetul. El raspunde necesitilor pietei intr-o economie globala, si amplifica efectul globalizarii in planul economiei, ideilor, comunicarii intre oameni etc.

Managementul modern al resurselor umane nu poate sa nu tina seama de transformarile generate de societatea informationala si a cunoasterii. El presupune un nou tip de sistem informatic, caracterizat prin implementarea retelelor de calculatoare, a tehnologiilor Internet, prelucrarea distribuita a datelor, folosirea bazelor de date, a sistemelor software si a pachetelor de programe moderne, a sistemelor multimedia.

Managementul resurselor umane intre clasic si virtual

Traim intr-o noua era, in care retelele de calculatoare si sistemele de comunicatie au devenit o obisnuinta a vietii cotidiene pentru o mare parte din populatie. Posibilitatea de largire a utilizarii Internetului este stimulata prin dezvoltarea substantiala a unor aplicatii diverse cum sunt comertul electronic, invatamantul la distanta, presa electronica, bibliotecile digitale si comunitatile virtuale. Emergenta acestor aplicatii creeaza speculatia referitoare la schimbarile sociale generate de utulizarea Internetului pe scara larga. Exista o serie de intrebari la care raspunsurile devin obiective de cercetare si paradigme ale societatii informationale.

Revolutia tehnologica din planul informatiei si comunicatiilor a avut un impact puternic asupra societatii si economiei globale, aducand in prim plan schimbari fundamentale ale modelelor de productie si distributie, ale conditiilor comerciale, a ocuparii resurselor de munca si vietii cotidiene. Economia mondiala se afla intr-un proces de trecere de la societatea predominant industriala la societatea informationala, definita de un nou set de reguli care conduc la aparitia a ceea ce se numeste noua economie.

Schimbarile in noua economie vor fi: tehnologice, structurale, operationale (procesorale), culturale. Consecintele promovarii societatii informationale vor fi: eficienta si flexibilitate; independenta activitatii umane in raport cu spatiul si timpul; globalizare; nivel ridicat de trai. Noile tehnologii informationale vor fi utilizate la nivel individual, organizational, guvernamental, interstatal etc. cu o flexibilitate ridicata.

Mutatiile tehnice, economice si sociale vor consta in urmatoarele¹:

cvasitotalitatea proceselor de productie va integra intr-o masura mai mica sau mai mare servicii informationale si de comunicatie;

concepria insasi a produselor si serviciilor va cunoaste un progres, prin utilizarea instrumentelor informatice complexe. Productia de bunuri va beneficia din ce in ce mai mult de automatizare si robotizare.

1.C.Rosca, M. Varzaru, Resurse umane - management si gestiune, p.489

Partea dematerializata a econimiei va reprezenta o pondere din ce in ce mai mare;

Modalitatile conventionale de munca - statice - vor fi dublate de noi forme de munca si activitati - birou virtual, birou mobil, munca la domiciliu sau oriunde etc;

Sectorul serviciilor va cunoaste o dezvoltare masiva a conceptelor de telemedicina, teleeducatie, teleconsiliere, telemarketing, cometr electronic etc.

Afacerile vor fi legate de dezvoltarea comertului electronic (e-Commerce), si in plus, organizatiile vor integra in Intranet compartimentele lor: Productia, Aprovizionarea, Resursele Umane, Marketingul, etc.

Dezvoltarea comertului electronic nu inseamna doar a cumpara prin Internet. B2C, comertul dintre organizatii si consumatori este doar o parte a e-Commerce. Adevarata dezvoltare se va realiza pe segmentul B2B (Business to Business), care va permite organizatiilor sa diminueze costurile si timpul de achizitie.

Diferenta dintre piata traditionala si cea informationala consta in natura comunicarii acestora. In cazul pietelor traditionale comunicarea este de tipul unu-la-multi, indirecta si unidirectionala (organizatia comunica cu mai multi potentiali clienti prin aceleasi canale publicitare), pe cand in cazul pietei informationale comunicarea este de tipul multi-la-multi , directa si interactiva (mai multe companii comunica cu mai multi clienti, care raspund in timp real).

Societatea informationala presupune coexistenta intreprinderilor mici si mijlocii cu marile organizatii multinationale. Progresiv, produsele si serviciile vor fi recunoscute printr-o marca, nestiindu-se cate persoane si organizatii au participat la fabricarea lor (Exemplu Boeing si Airbus care colaboreaza cu firme de pe aproape toate continentele, in special Asia).

Componenta resurse umane suporta transformari esentiale, dintre care cateva sunt prezentate mai jos.

Transformari privind componenta resurse umane²

Tehnologiile IT&C sunt un element tot mai strans legat de domeniul resurselor umane. Utilizarea tehnologiilor Web pentru procesul de recrutare si existenta unui numar tot mai mare de aplicatii care se adreseaza departamentul de resurse umane sunt doua din tendintele inregistrate de aceasta verticala profesionala.

Munca de rutina si preponderent individuala a devenit un lucru rar, impunandu-se tot mai mult munca in echipa. Aceasta stare de fapt este determinata de distributia informatiei si a cunostintelor in cadrul organizatiilor, desfasurarea unei activitati complexe necesitand obtinerea informatiei din susrse diverse. De asemenea, dezagregarea informatiei necesita cooperare, excesul informativ putand depasi limitele capacitatii cognitive a angajatului. Evolutia spre formele noi de lucru nu presupune ca munca informationala colectiva este rezervata doar specialistilor. Aceasta activitate este prezenta si in mediul unde alte sisteme informationale din cadrul organizatiei genereaza fluxuri multiple. In acest sens angajatii trebuie sa gestioneze, sa prelucreze, sa receptioneze, sa obtina si sa comunice informatii.

2.C.Rosca, M. Varzaru, Resurse umane - management si gestiune, p.490

Utilizarea soft-ului de lucru in echipa prin intermediul retelelor de calculatoare (groupware) angreneaza nu numai persoane cu pregatire de specialitate. Munca in retea, sprijinita pe folosirea postei electronice, a mesageriei vocale, a Internetului si Intranetului va deveni in viitorul imediat metoda cea mai apropiata de cerintele managementului organizatiilor si de exigentele serviciilor publice din administratia locala si centrala.

Firmele romanesti sunt tot mai preocupate de tehnologiile informatice pentru managementul resurselor umane, si in acest sens au avut loc numeroase prezentari a firmelor de soft pe aceasta tema. IDG Romania a organizat pe data de 30 mai a.c. un amplu eveniment dedicat implicatiilor utilizarii tehnologiilor informatice in domeniul resurselor umane. Evenimentul a fost moderat de domnul Mihai Dumbrava (Senior Consultant HR Romania), care a declarat ca utilizarea sistemelor informatice si, in general, activitatea departamentului HR prezinta tot mai multe valente. Alaturi de inventarierea resurselor umane, astazi tot mai importante sunt explorarea gradului de satisfactie a angajatilor si diagnosticul la nivelul organizatiei.

In prezent, TIC reprezinta cel mai important sector industrial al tranzitiei de la societatea bazata pe productia de masa spre societatea informationala, caracterizata de globalizare, flexibilitate si mobilitate. Tehnologiile informatice si retelele globale de comunicatii transforma activitatile economico-manageriale, conducand la cresterea productivitatii muncii, la crearea de oportunitati economice, si la aparitia de noi locuri de munca. Aceasta perspectiva este valabila atat pentru tarile in curs de dezvoltare, cat si pentru statele dezvoltate, in conditiile existentei unui cadru legislativ permisiv pentru exploatarea noilor oportunitati.

Dezvoltarea TIC a fost exponentiala, poate cea mai spectaculoasa din istoria schimbarilor industriale. Revolutia telecomunicatiilor conduce la diminuarea pretului serviciilor de telecomunicatii si al echipamentelor. Organizatiile si persoanele fizice se bucura de servicii noi si de calitate superioara: instalare rapida a liniilor de telecomunicatii, servicii de informare mai eficiente, dezvoltarea centrelor de apeluri, servicii de transferare a apelurilor etc.

Se estimeaza ca industria TIC se dezvolta cu cel putin 5% mai repede decat altesectoare, avand o contributie majora la cresterea economica generala. Volumul imens de informatii schimba modul de functionare a pietelor, ducand astfel la restructurarea activitatilor economice si la deschiderea de noi posibilitati de creare a bunastarii prin exploatarea informatiilor disponibile.

Ca motor al activitatilor manageriale, TIC aduce noi avantaje³:

asigura extensii pentru limitarea capacitatilor cognitive: stocarea informatiilor, adoptarea deciziilor prin formularea unor variante decizionale prin cuantificarea unui numar mare de parametrii, calcule, previziuni si cautare in spatiul solutiilor, pentru determinarea celei optime;

introduce flexibilitate atat pentru individ, cat si la nivelul organizatiei. Schimbarea naturii organizatiilor presupune si schimbarea organizatiei in sine, pe langa modificarea modului de lucru si a naturii muncii. Pentru a supravietui intr-o economie volatila si competitiva cum este cea bazata pe informatie, va trebui ca organizatiile sa-si rationalizeze activitatile transformandu-le prin descentralizare in procese si castiguri in flexibilitate.

In timp ce descentralizarea traditionala a insemnat doar comunicare ineficienta bazata pe schimbul de informatie, TIC ofera posibilitatea adoptarii flexibilitatii la costuri scazute. La nivelul organizatiei, aceasta inseamna construirea retelelor de calculatoare care sa asigure legatura cu sistemul extern (clienti, furnizori, banci etc.) si sa aduca aproape de zero timpul afectat schimbului de informatii (oferte, cereri, liste de preturi, ordine de plata, facturi, extrase de cont etc.). Procesul de adoptare a TIC de catre organizatii presupune parcurgerea a patru etape: achizitia echipamentelor, implementarea fizica si logica, exploatarea TIC si mentenanta, dezvoltarea.

De asemenea, tehnologia informatiei suporta sinergismul organizational, oferind posibilitati multiple actorilor pietei flexibile. Astfel se pot constitui organizatii nationale si/sau internationale care sa angajeze

3.C.Rosca, M. Varzaru, Resurse umane - management si gestiune, p.494