Tipuri de somaj

Ocuparea fortei de munca in activitatile economico-sociale si somajul, dovedesc modul cum functioneaza piata muncii intr-o perioada sau alta la un moment dat. Raporturile dintre cererea si oferta de munca determina ocuparea sau somajul in anumite conditii de timp si spatiu.

Somajul ca dezechilibru macrosocial, are multiple cauze care pornesc de la statutul economico-social, atat al celor care angajeaza forta de munca, cat si al celor care ofera forta de munca in conditiile pietei.

Teoria economica distinge doua categorii de somaj, cu forme de manifestare sau tipuri caracteristice, fiecare fiind determinata de cauze diferite: somaj de dezechilibru si somaj de echilibru.

1. Somajul de dezechilibru cuprinde mai multe forme de somaj ca:

1.A -Somaj conjunctural (ciclic)

1.B -Somaj tehnologic

1.C -Somaj de discontinuitate

1.Somajul de dezechilibru poate fi explicat urmarind fenomenul ce se manifesta pe piata muncii, motiv pentru care vom apela la notiunile de "evolutia cererii de munca si evolutia ofertei de munca", ambele fiind reprezentate de cele doua curbe corespunzatoare, cu precizarea ca la nivel macroeconomic vom folosi notiunea de cerere agregata de munca (CAM) si de oferta agregata de munca (OAM). Curba ofertei agregate de munca (OAM) reprezinta numarul de persoane care sunt dispuse sa accepte munca la orice salariu posibil de obtinut. Aceasta curba reprezinta o tendinta crescatoare, relativ inelastica, ceea ce inseamna ca pentru un cautator de un loc de munca, nu salariu mai mare il incita mai mult, dar totodata este de luat in consideratie si faptul ca somerii sunt nevoiti sa accepte mai curand oferte imediate decat cele de asteptare.

Curba cererii agregate de munca (CAM) este descrescatoare deoarece cu cat salariul este mai mare, firmele cauta sa economiseasca cheltuielile de mana de lucru, fie prin angajarea unui personal mai putin numeros, fie prin substituirea factorului de productie munca cu alti factori.

Daca avem in vedere ca pe o piata libera a muncii se creeaza un dezechilibru atunci cand cererea si oferta de munca se egaleaza, acestui dezechilibru ii corespunde si un salariu de echilibru (We). Daca salariul practicat este mai mare decat We atunci va fi W₁, deci piata muncii este in dezechilibru. O reprezentare grafica cunoscuta elucideaza aceasta situatie.

Figura II.1

W

OAM

B A

W₁

We

E CAM

Nr.salariati

Este usor de observat ca la salariul W₁, se creeaza un excedent de munca ce masoara dimensiunea A-B, ceea ce reprezinta somaj de dezechilibru.

Cauzele somajului de dezechilibru sunt strans legate de ceea ce determina situarea salariului negociat deasupra celui de echilibru.

De regula, situarea salariului peste cel de echilibru este determinat de trei factori:

Ø     de presiunile externe (sindicale), care prin negocieri duc la cresterea salariului minim;

Ø     de scaderea cererii de munca, fara a avea loc si o reducere corespunzatoare a salariului;

Ø     de cresterea ofertei de munca, insotita de o scadere corespunzatoare a salariilor;

Fiecare din cei trei factori, care devin cauze ce situeaza salariul practicat deasupra celui de echilibru, determina un anumit tip de somaj, in cadrul categoriei somajului de dezechilibru.

In perioadele de tranzitie coexista si se intersecteaza toate formele de somaj, aceasta deoarece somajul este multifactorial.

1.A Astfel, somajul ciclic , denumit si conjunctural uneori este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei conjuncturi. Acest tip de somaj este o forma a somajului involuntar, mai ales in economiile de piata dezvoltate somajul conjunctural este legat, pe de o parte, de fazele ciclului economic, pe de alta parte, de raportul dintre cresterea salariilor si cresterea productivitatii muncii.

Recesiunile si in special crizele economice genereaza cresterea somajului. Actualmente , desi somajul exista in toate fazele ciclului economic amplitudinile sale sunt mai mari sau mai mici in functie de situatia conjuncturii economice.

Se cunoaste deci faptul ca in mod normal cresterea salariului trebuie sa fie devansata de cresterea productivitatii muncii, deci a productiei. O dereglare a acestui raport genereaza un somaj conjunctural, deoarece cresterea mai rapida a salariilor duce la o marire generala a costurilor de productie a intreprinderii si implicit, a preturilor, care afecteaza puterea de cumparare a salariilor nominale, diminuand salariile reale. In astfel de situatii se reduce cererea afectiva (cerere globala) de bunuri si servicii care genereaza un somaj conjunctural. Totodata reducerea salariului real declanseaza un mare val de lupta pentru cresterea salariului nominal, indeplinirea acestor revendicari a muncitorilor va contribui la sporirea cererii globale si, implicit, a cresterii economice. In felul acesta, in cadrul economiei de piata relatia crestere economica-somaj este miljocita de salariul real.   

Altfel spus, expansiunea si restrangerea activitatii economice, care au loc in perioade mai lungi de un an constitue"ciclul afacerilor", forma de somaj asociata numinandu-se somaj ciclic sau conjunctural. Cele mai afectate ramuri industriale sunt cele producatoare de bunuri de lunga durata, pentru ca achizitionarea acestora, in multe cazuri poate fi amanata, iar cele mai putin afectate ramuri sunt cele producatoare de bunuri de durata scurta de folosire.

Somajul conjunctural, ca forma a somajului involuntar sau Keynesian, este cel mai frecvent, fiind atipic si determinat de insuficienta cererii agrgate si, pe cale de consecinta, a celui de forta de munca. In lantul de interconditionari, intr-un anumit sens se mai inscrie si insuficienta productiei determinate de cauze dintre cele mai diverse:lipsa (incapacitatea procurarii) materiilor prime, a energiei, costuri ridicate, lipsa pietelor avantajoase de desfacere.14

Durata somajului ciclic este egala cu durata recesiunii, cu precizarea ca pot fi situatii cand acest tip de somaj se poate mentine si pe un termen mai lung.

Explicatia consta in aceea ca diferite ratiuni opteaza pentru o politica economica care apreciaza ca politica de optim (sau de echilibru) sa se situeze sub capacitatea rationala reala de productie.Acest tip de somaj este reprezentat in figura II.2 astfel:

Figura II.2

Salarii

O

W₁

W₂ C₂

C₁

Q₂ Q₁ Nr. salariati

Diferenta dintre Q₁ si Q₂ reprezinta somajul ciclic.Se observa ca in situatia in care salariul ramane la W₁ somajul se manifesta, deoarece se muta punctual de echilibru.

Ce politici si ce masuri se recomanda pentru combaterea somajului ciclic? In vederea combaterii acestui tip de somaj solutia consta in pastrarea la un nivel corespunzator, respectiv ridicat a cererii agregate in special prin incurajarea cheltuielilor publice. Aceasta recomandare nu este simpla si usor de aplicat, caci atrage dupa sine, cum este lesne de constatat, facand corelatiile necesare, cresterea inflatiei si aparitia deficitelor sau agregarea lor in balanta de plati externe.

1.B Tot din categoria somajului de dezechilibru face parte si somajul tehnologic, somaj determinat de inlocuirea tehnici si tehnologiiei cu altele noi, precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice cu restrangerea locurilor de munca.

Acest gen de somaj este, de asemenea, dificil intrucat presupune recalificarea fortei de munca in concordant cu noile nevoi ale capitalului si unitatilor economice, largirea activitatilor economice si in special a productiei pentru a putea oferii locuri de munca si cresterea numarului intreprinderilor pentru a asimila cadrele cu pregatire superioara afectate prin centralizare.

Acest tip de somaj este, evident, atribuit schimbarilor care apar in procesele industriale, adica in urma introducerii proceselor si a utilajelor automatizate, care folosesc in proportie mai mica forta de munca umana.

Conceptul de somaj tehnologic este destul de ambigu. Practic, schimbari tehnologice au avut loc in permanenta, dupa cum releva datele privind productivitatea muncii. Au fost insa lungi periode de timp cand nu s-au manifestat preocupari la nivel national in ceea ce priveste somajul tehnologic.Acestea au fost periode in care productia a crescut cel putin la fel de rapid ca productivitatea muncii iar persoanele somere nu erau in aceasta situatie, ca urmare a dorintei de eficienta mai mare.

Un lucrator poate fi disponibilizat de la locul specific de munca prin introducerea unui plan de economisire a muncii, daca insa, productia pe ansamblul unitatii creste, serviciile sale pot fi folosite in alte departamente din unitate.

Chiar daca schimbarile tehnologice nu pot fi facute responsabile pentru nivelul inalt al somajului din economie , cu siguranta insa, pot cauza neplaceri pentru anumiti lucratori.Cand au loc disponibilizari, lucratorii care au devenit super calificati intr-un domeniu care nu este cerut, lucratorii in varsta si aceia cu pregatire educationala redusa gasesc cu greutate o noua slujba si chiar atunci cand obtin un loc de munca, acesta poate fi cu o salarizare mult mai mica decat cea anterioara.

Ca urmare a investitiilor, care, in cea mai mare parte s-au realizat prin introducerea de tehnologii care asigura cresterea capacitatii de productie dar cu coefficient redus de folosire al mainii de lucru, a aparut astfel somajul tehnologic, in aparitia caruia un rol important il au investitiile in domeniul automatizarii, semiautomatizarii, a tehnologizarii in masa a industriei.

Pentru inceput, progresul tehnologic provoaca o reducere puternica de personal in unele ramuri de activitate. Cu timpul, el permite insa desfasurarea de activitaai secundare si tertiale care compenseaza diminuarea initiala a numarului de locuri de munca.

Functionarea sistemelor automatizate si robotizate cere un personal cu o inalta calificare,nu numai prin indeplinirea operatiunilor mecanice, ci si pentru studierea si perfectionarea in continuare a sisitemelor respective. Aceasta, de asemenea, creaza noi activitaai si noi locuri de munca. Evolutia tehnologiilor moderne si dezvoltarea electronicii modifica permanent raportul dintre procesele de productie a bunurilor materiale si prestarilor de servicii in favoarea acestora din urma, ceea ce duce la creearea de noi locuri de munca .

Dupa a doua jumatate a deceniului trecut, ritmul cererii de noi locuri de munca, in industria de varf si in domeniul serviciilor, in cadrul tarilor member ale OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) s-a accelerat in mod considerabil. Aceasta s-a rasfrant atat asupra reducerii intr-o oarecare masura a proportiilor somajului, cat si asupra cresterii economice si a eficientei activitatii economice din tara respectiva.

1.C Somajul de discontinuitate afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale sau/si de maternitate.

Acest tip de somaj este determinat de discrepanta care apare pe piata muncii intre oferta de munca ce creste si cererea de munca ce ramane aceeasi. In aceasta situatie, oferta de munca depasind cererea, conform regulilor pietei, salariile ar trebuii sa scada. Acest lucru nu se intampla pentru motivele externe cunoscute. Salariile ramanand rigide, situeaza salariul practicat peste cel de echilibru, cerut de noua situatie creata de oferta si cererea de munca, ajungandu-se la acest tip de somaj de dezechilibru.

Figura II.3

Salarii O₁

O₂

W₁

W_e

Q₁ Q₂ Salariati

Diferenta dintre Q₂ si Q₁ reprezinta somajul determinat de cresterea ofertei de munca, cererea ramanand constanta.

In interpretarea acestui tip de somaj trebuie avut in vedere ca modificarea ofertei de munca este de regula lenta si in consecinta, se considera ca aceasta cauza a somajului este mai putin grava.

Totusi trebuie mentionata o situatie mai deosebita si anume, atunci cand oferta de munca sporeste datorita cresterii noilor contingente de salariati iar numarul locurilor de munca ramane acelasi aceasta situatie determina un somaj crescand in randurile tineretului , ceea ce ridica probleme speciale. O presiune suplimentara poate fi exercitata si de revenirea casnicelor pe piata muncii, dupa ce si-au crescu copii.

Pentru ameliorarea acestei situatii, autoritatile recurg la recomandarea de programe reduse de munca (pentru sporirea numarului celor ocupati) si oricat de discriminatoriu ar parea, la plata salariilor mai mici pentru femei, in comparatie cu salariile barbatilor pentru efectuarea acelorasi munci. Este o explicatie importanta pentru a intelege de ce in foarte multe tari cu economie de piata dezvoltata, salariile oferite de femei sunt mai mici chiar daca efectueaza o munca echivalenta cu a barbatilor. Se apreciaza ca salariile barbatilor (considerati a fi "cap de familie") sunt suficiente pentru a asigura un trai decent pentru intreaga familie si evident pentru a descuraja ocuparea locurilor de munca insuficiente, de catre femei.14

2. Somajul de echilibru (natural) capata aceasta denumire pentru motivul ca , desi in activitatea economica de ansamblu este un echilibru, persista o neocupare a populatiei active disponibile. Aceasta situatie se explica prin aceea ca nu toata lumea care vrea sa se angajeze ca salariat(a) va avea imediat un loc de munca corespunzator. La aceasta se adauga si faptul ca unii indivizi vor continua sa caute locuri de munca pentru care sa ofere salarii mai mari, ceea ce determina aparitia unei oferte suplimentare de oferta de munca (N). O reprezentare grafica in acest sens este edificatoare.

Figura II. 4

Salarii CAM OAM N

W₁ B A C

W_{e D    E}

Curba N este importanata deoarece ea arata numarul total al celor care reprezinta mana de lucu (oferta totala de munca sau populatia activa disponibila sa se angajeze ca salariata).

Diferenta orizontala dintre curba ofertei agregate (OAM) si curba N constituie somajul de echilibru (dimensiunea D-E). Acest somaj este alcatuit din numarul suplimentar al celor care cauta de lucru peste oferta agregata.

Daca luam ca reper nivelul salariului minim negociat si reprezentat de W₁ atunci avem reprezentarea atat a somajului de dezechilibru A-B cat si a celui de echilibru C-A, iar dimensiunea B-C va reprezenta nivelul total al somajului existent la momentul respectiv.

Cauzele somajului de echilibru . Daca analizam mai in detaliu notiunea de somaj de echilibru constatam ca si aceste cauze sunt destul de multe. Pe langa "somajul voluntar" aceasta categorie de someri poate fi determinata si de alte situatii considerate "normale" in economia de piata. De aceea acest tip de somaj se mai numeste somaj natural.

IIn esent, este vorba de cauzele care pot determina neocuparea locurilor de munca si in situatia cand nu este un dezechilibru in activitatea economica. Astfel spus, desi la nivel macroeconomic este un dezechilibru, la nivel microeconomic cererea si oferta de munca nu sunt in concordanta.

In general, somajul de echilibru se explica prin nepotrivirea sau necorelarea dintre cererea si oferta de munca, nepotrivire care apare in diferite activitati. In unele sa existe locuri de munca neocupate, iar in altele sa apara un excedent de oferta de munca. Nepotrivirea mentionatas poate aparea si in cadrul aceleiasi activitati sau regiuni din trei motive:

-cei ce cauta un loc de munca nu pot executa muncile cerute (nu au calificarea necesara);

-nu doresc sa se angajeze (somaj voluntar);

-nu sunt informati de existenta acestor locuri de munca15

Somajul de echilibru (natural) poate fi: 2.A-frictional

2.B -structural

2.C -sezonier

2.A Somajul frictional (intermitent) apare ca urmare a practicarii contractelor de angajare pe durata scurta din cauza incertitudinii afacerilor unui anumit numar de unitati economice, fapt ce poate constitui un miljoc de presiune asupra angajatilor pentru a accepta anumite conditii de munca si salarizare, dar si o masura de siguranta din partea agentilor economici pentru a nu-si asuma, vizavi de forta de munca, angajamente pentru care pot fi trasi la raspundere.

Perioada de somaj incepe la expirarea angajarii si se incheie la reanoirea contractului sau la angajarea la o alta firma.

Referitor la somajul frictional, J.M.Keynes spunea ca acesta are caracter permanent pentru ca , intr-o economie, intotdeauna exista resurse de munca nefolosite intre doua ocupari. Spre deosebire de celelalte forme de somaj, acesta nu se poate restrange sub un anumit nivel. Economiile dinamice si cu o numeroasa populatie activa disponibila cum este cea a SUA au intotdeauna somaj frictional la un nivel relativ important, explicabil si prin mobilitatea muncitorilor americani.

In mod continuu, pe piata muncii oamenii:

isi parasesc locurile de munca curente pentru a gasi alte slujbe;

cauta slujbe noi in urma pierderii celei curente;

intra in forta de munca pentru a cauta de lucru pentru prima oara;

reintra in forta de munca dupa perioada de absenta;

In acelasi timp, angajatorii (patronii):

sunt in cautare de lucratori pentru inlocuirea celor care au plecat, s-au pensionat;

disponibilizeaza anumiti angajati in speranta gasirii altora mai capabili

cauta lucratori noi pentru a ocupa slujbele create prin extinderea firmelor lor;

Somajul frictional poate fi definit ca ponderea din somaj care exista intotdeauna datorita "imperfectiunilor" de pe piata muncii. Cu alte cuvinte, somajul frictional este acel somaj temporar rezultat dintr-o lipsa de informare, o lipsa de compatibilitate intre calificarile lucratorilor si cerintele locurilor de munca disponibile si costurile schimbarii locului de munca, a ramurii industriale sau a zonei in care locuiesc.

Somajul frictional se manifesta in orice moment. Aceasta inseamna ca nu toti cei care cauta de lucru vor gasi sau vor accepta de lucru si nu toti angajatorii vor gasi personae care sa ocupe posturile vacante.Acest tip de somaj se imparte in:

*somaj de cautare

*somaj de asteptare

Somajul de cautare . Doua caracteristici majore ale pietei muncii atribuie la dorinta persoanelor somere de a cauta oferte de munca cat mai atractive si la dorinta angajatorilor de a-si ocupa toate locurile de munca vacante:

-caracterul eterogen al lucratorilor si al locurilor de munca vacante ;

-informatiile incomplete privind caracterul diferit al cererii si al ofertei de locuri de munca ;

Somajul de cautare implica anumite costuri legate de plata anunturilor in ziare, taxele platite agentilor de angajare si plata transportului catre/si de la locul interviului.

Somajul de asteptare . Nu tot somajul frictional are drept cauza cautarea.In anumite cazuri, lucratorii someri asteapta sa fie rechemati la fostele locuri de munca sau sunt pe liste de asteptare pentru a obtine servicii prin intermediul sindicatelor.Acest tip de somaj este somajul de asteptare.

Sursele potentiale ale somajului frictional sunt:

-disponibilitaai temporare

-lista de asteptare la servicii prin sindicate

-eficienta salariilor16

Cu alte cuvinte, somajul frictional se manifesta cand unele personae isi parasesc serviciul avut in mod voluntar sau prin negociere, deci, pe o perioada de timp sunt someri. Aceste personae, este posibil sa gaseasca foarte repede un alt loc de munca (aceste locuri exista), dar prima slujba oferita sa nu fie acceptata din motive ce tin de ambele partti. Cei ce cauta de lucru sa doreasca un loc de munca cu un salariu mai mare, iar cei ce ofera locul de munca, sa se abtina sa angajeze personae pentru motivele care au determinat concedierea ei. E posibil ca aceasta cautare si ocuparea locului de munca dorit sa dureze, asa cum am mai spus si din lipsa de informare.

Durata somajului frictional poate fi determinata astfel (Figura II.5).

Figura II. 5

Salarii (W) Wo

W_a

T_e T (perioada somaj)

Curba Wo reprezinta sperantele somerului ca in timp va gasi un serviciu mai bine platit.

Curba Wa reprezinta salariile oferite, cu tendinta de micsorare, pe care somerul pana la urma, le va accepta, deoarece oferta de munca este rigida din motivele cunoscute cele doua curbe se vor intersecta si vor determina, prin abcisa

care porneste din acest punct si intalneste coordonata T, durata perioadei de somaj frictional Te.

Pentru reducerea duratei somajului frictional se recomanda o informare mai completa prin oficiile de plasare referitoare la cererea si oferta de munca. O informare mai buna poate contribuii ca Wo sa-si atinga punctual culminant mai repede, deplsand punctual de intersectie spre stanga.O alta solutie corecta in reducerea ajutorului de somaj, ceea ce contribuie la deplasarea curbei Wa spre partea ei inferioara si in consecinta si mutarea punctului de intersectie cu Wo spre stanga. Aceasta ultima solutie poate fi numita o solutie controversata, deoarece este puternic contestata.

2.B Somajul structural este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, politica care au loc in diferite tari, mai ales sub incidenta crizei energetice si revolutiei tehnico-stiintifice.

Aici intra si somajul din tarile sarace cu cresterea demografica, dar lipsite atat de capital, cat si de componentele necesare exploatarii resurselor umane. Reintegrarea acestei forte de munca poate avea loc numai printr-un proces lung si dificil, aceasta deoarece ea presupune cresterea investitiilor, recalificarea celor afectati si reorientare invatamantului. Somajul structural este un alt tip de somaj care constituie o parte integrala a ratei naturale a somajului intr-o tara ce se deosebeste de somajul frictional prin faptul ca are durata lunga.

Somajul structural apare ca urmare a schimburilor din compozitia cererii si ofertei de munca, a diferentei dintre calificarea ceruta pentru locurile de munca disponibile si calificarea celor care sunt in cautarea unui loc de munca.

Somajul structural este consecinta adancirii diviziunii internationale a muncii, a specializarii activitatii economice si respectiv a structurarii pietei muncii.

Modificarile structurale pot apare la nivelul economiei nationale dar si la nivel regional. Drept urmare, apar discordante intre calificarile cerute si cele de care dispun ofertantii de munca. Amploarea somajului structural depinde de trei factori:

Ø     Rapiditatea cu care apar modificarile in cererea si oferta de bunuri si servicii in economie. Cu cat ele sunt mai rapide, cu atat si dimensiunile somajului structural vor fi mai mari;

Ø     Gradul de concentrare regionala a activitatii economice sau lipsa de diversificare a productiei si serviciilor;

Ø     Caracteristica specifica majoritatii ofertantilor de munca-imobilitatea;

Pentru a replica totusi cauzele acestui tip de somaj au fost folosite doua teorii:

1)se focalizeaza asupra reducerii in cererea agregata;

2)prezinta drept cauza generatoare a somajului ridicat transformarea structurala a economiei;

Conceptul de somaj structural nu trebuie limitat doar la schimbari tehnologice privite drept cauze ale sale.

Somajul structural a fost generat si de competitia externa, schimbarea gesturilor consumatorilor, declinul productiei anumitor produse datorita cresterii pretului materiilor prime sau datorita politicilor guvernamentale in ceea ce priveste taxele.

Politicile si solutiile de combatere a somajului structural se concentreaza asupra incurajarii de a cauta de lucru in alte parti, domenii de activitate prin diferentieri in salarizare si incurajarea recalificarii. Aceste masuri se intreprind de catre firme, lor li se pot alatura si cele intreprinse de autoritati ca solutii de tip interventionist care constau in acordarea de avantaje financiare (reduceri de impozite) pentru firmele care investesc in acele regiuni unde somajul este ridicat, sau prin finantarea programelor pentru activitatile cerute.

3.C.Somajul sezonier Este specific in activitatile economice ce sunt influentate puternic de factori naturali (agricultura, constructii, lucrari publice) ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca. El se manifesta periodic in intervalele unui an. Este de regula, un somaj de durata relativa scurta. In anumite ramuri industriale, diferentele care apar in nivelul productiei in cursul unui an sunt destul de pronuntate si doar putini lucratori se pot astepta la "cinzeci si doua de saptamani de ocupare"

Este cazul in special, a slujbelor legate de turism, cum ar fi in timpul verii (personal hotelier, chelnerite) dar sunt si alte domenii de activitate, asa cum am mai spus, ca: agricultura, constructii care au varfuri si niveluri reduse ale activitatii in perioada de iarna.

In agricultura, de exemplu, conditiile meteo si ciclul semanat-recoltat sunt cauzele principale ale contractului sezonier al muncii. Pentru combaterea acestui gen de somaj se recomanda masuri asemanatoare celor prevazute pentru somajul structural si in special facilitarea pregatirii pentru o activitate complementara. In ceea ce priveste somajul in Romania se pune intrebarea: A existat somaj in Romania pana in decembrie 1989? El a existat, in primul rand sub o forma latenta potentialului unde capacitatile de productie industriale nu erau folosite in intregime. El se manifesta insa sub o forma nu numai ascunsa, dar si nefavorabila pentru salariati, deoarece ei nu-si puteau cauta de lucru in alte intreprinderi. Desi ei nu lucrau decat un numar redus de ore, ceea ce duce la o scadere a salariului, ei erau legati de intreprinderea respectiva prin tot felul de reglementari, inclusiv prin prezenta la locul de munca timp de 8 ore zilnic.

Mobilitate fortei de munca era ingreunata in mod suplimentar de acele prevederi care incurajau cu ajutorul unor sporuri de salarii- ramanerea indelungata in aceeasi intreprindere. De aceea somajul, nu aparea la suprafata societatii si, ca atare, se declara ca el nu exista.

O alta forma de somaj era cel din agricultura unde existau numeroase brate de munca folosite doar temporar la anumite lucrari agricole. In restul anului ele lucrau la un nivel cu totul nesatisfacator. Gradul de folosire a acestei forte de munca s-a redus tot mai mult pe masura ce scadea suprafata aflata in folosinta personala cooperatorilor si se micsora numarul animalelor din gospodarie.

O forma ascunsa de somaj era cea constituita din cei ce absentau sub cele mai diferite motive de la locurile lor de munca la care erau repartizati la absolvirea unei trepte de invatamant. In mod formal, impotriva acestora exista o legislatie, cei pedepsea asa cum existau, si prevederi legale impotriva asa numitului parazitism social, de numere aplicata celor care nu aveau un loc de munca precizat. In fond, aceasta legislatie era utilizata mai ales pentru reprimarea dezidentei si nu era invocata pentru restul populatiei tinere neocupate decat atunci cand era nevoie de forta de munca pentru: canale, irigatii sau alte mari santiere. Evident, in asemenea cazuri forta de munca era fortata si gratuita, folosita ca o munca de sclavi intr-o economie asa-zis moderna.

Unii oameni sun timorati in momentul actual prin amenintarea ca somajul va fi insotitorul sau consecinta directa a privatizarii economiei, a lichidarii planificarii centralizate, a declansarii mecanismelor pietei-concurenta, confruntarea dintre cerere si oferta. Cei ce agita astfel de primejdii ignora somajul real existent in timpul dictaturii. Ei pledeaza insa, in acelasi timp, impotriva innoirilor absolut necesare, pentru mentinere structurilor nerentabile, generatoare de pierderi materiale si financiare.

Pe buna dreptate se poate afirma ca nimic nu indreptateste permanetizarea unor astfel de structuri incheiate.

Somajul unei parti din forta de munca va fi, probabil, un efect temporar al procesului restructurarilor. Este bine sa se spuna deschis aceste lucruri, sa nu fie ascunse de dragul demagogiei social-politice. Proportiile acestui tip de somaj vor fi cu atat mai mici cu cat legislatia economica va fi mai incurajatoare pentru initiativa particulara. In ceea ce priveste cererea IMM-urilor si sustinerea lor si mai putin dogmatica in apararea vechilor structuri.

Reintegrarea in agricultura sub forma micilor gospodarii, deschiderea de IMM, ateliere de toate felurile, in vederea satisfacerii unor nevoi reale ale populatiei si ale productiei insasi pot reprezenta supape de absorbtie a unei parti insemnate din forta de munca eliberata. Atragerea economiilor populatiei in banci specializate in incurajarea sectorului IMM-urilor ar putea juca un rol important in rezolvarea simultana a doua probleme - gasirea capitalurilor necesare pentru acordare de credite noilor agenti economici, si, in acelasi timp, o fructificare utila superioara acestor economii.

Salariatii din Romania se tem de somaj din mai multe motive:

Ø     In primul rand, ani de zile a fost prezentat ca un spectru generator de mizerie, deoarece se trecea sub tacere existenta ajutorului de somaj si a ofertelor de locuri de munca.

Ø     In al doilea rand, pentru ca legislatia referitoare la "parazitismul" social putea fi pretextul transformarii fostului salariat intr-o victima a sectorului sclavagist din codul economiei.

Ø     In al treilea rand, pentru ca o perioada de somaj insemna, de fapt, pierderea tuturor drepturilor economice, de asistenta medicala si sociala,.

Pentru a inceta sa reprezinte un flagel social in ochii populatiei noastre este necesar, in primul rand, sa nu se ascunda posibilitatea reala a aparitiei somajului intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, ca si a existentei de fapt a somajului. In al doilea rand este nevoie ca aspectele specifice somajului neoficial in Romania (pana in 1990) dictaturii sa inceteze sa mai existe in practica vietii noastre economice si social-politice.

Revenind la somajul structural in Romania se poate spune ca el se gaseste in ascensiune, acest tip de somaj fiind un somaj de inadaptare datorita structurilor demografice ocupationale si educational-profesionale cererii si ofertei de forta de munca, intr-o masura mai mare sau mai mica fiind divergente, cea salariala are sens mic, iar inclinatia spre mobilitate a fortei de munca este redusa. Somajul structural de inadaptare are anumite particularitati ce-l deosebesc de somajul din tarile dezvoltate.

Ø     in Romania ca si in celelalte tari foste socialiste, somajul este si va fi in primul rand un rezultat al restructurarii economiei, inainte de toate a industriei, accentul mutandu-se de la industria grea, cu consumuri mai energice si de materii prime la sectorul bunurilor si serviciilor de consum;

Ø     se manifesta mai putin ca efect al progresului tehnic si organizational. O buna parte din forta de munca si chiar din sindicate au inca drept criteriu de comparatie vechiul model de ocupare si securitate a locurilor de munca.

Fenomenul somajului ne apare in cazul fostelor tari socialiste ca extrem de complicat si greu de stavilit, pentru ca perioada de restructurare a economiei nationale, in concordanta cu cerintele mecanismului economiei de piata coincide cu un fundal nefavorabil al economiei mondiale care, pe planul ocuparii fortei de munca cunoaste, de asemenea, un dezechilibru cauzat de importante schimbari in aparatul de productie, conform evolutiei ciclice a economiei capitaliste. Astfel, si-n cazul tarilor foste socialiste, se manifesta foarte intens somajul structural, suferit de oameni care nu au pregatire profesionala si experienta necesara economiei de azi.

Ocuparea unor noi locuri de munca implica o pregatire inalta sau capacitate de a invata repede, proceduri si tehnici noi cu ajutorul unor manuale sau cursuri scurte dar si cu ajutorul calculatorului (se poate invata contabilitate, cursuri de secretariat a carui folosire este indispensabila in ziua de azi si in viitor18).

In concluzie se poate spune ca in toate formele sale somajul reprezinta o expresie a dezechilibrului dintre cererea si oferta fortei de munca. Structurile demografice si socio-profesionale nu corespund intotdeauna cu starea si evolutia structurilor economice si tehnice. Structurile demografice si socio profesionale rigide raman in urma schimbarilor care se produc in ramurile sau subramurile economice sau in cadrul structurii factorilor de productie, in urma progresului tehnic si tehnologic. Toate acestea se vor rasfrange asupra raportului dintre cererea si oferta muncii, generand echilibre sub forma de somaj.