Atitudinea individului fata de boala cronica

Atitudinea individului fata de boala cronica

1. CALITATEA VIETII

Definitii :

• OMS, 1993 : perceptia indivizilor asupra pozitiei lor in contextul sistemelor culturale si valorice in interiorul carora traiesc si in relatie cu propriile lor scopuri, standarde si preocupari
• Iamandescu, 2002 : satisfactia generala data de viata sau bucuria de a trai

Scopul tratamentelor atunci cand vindecare nu este posibila : ameliorarea calitatii vietii !!!

2. FACTORI IN FUNCTIE DE CARE VARIAZA ATITUDINEA IN FATA BOLII

1. Factori demografici
1. Varsta :

i. Copiii : dependenti de familie, scoala. Variabilele personale depind de gradul de dezvoltare psihoafectiva.

ii. Tineri : sfidarea unor norme salutogenetice, impulsivitate, imprudenta, dezirabilitate sociala

iii. Adulti : sedentarism, excese

iv. Varstnici : prudenta, conformism terapeutic excesiv.

2. Sexul :

i. ♂ : Responsabilitati multiple, ignorare pericole, apel redus la medic

ii. ♀ : Prudenta, igiena de viata mai buna (acte fiziologice medicalizate ex. nasterea), apel crescut la medic, conformism terapeutic mai bun.

3. Apartenenta etnica :

i. Societati occidentale : educatie sanitara buna, implicare profesionala excesiva, abuzuri, sedentarism

ii. Societati orientale (asiatice) : conceptii filosofico-religioase cu dogme salutogenetice.

4. Statut socioeconomic : scazut =>slaba educatie sanitara, promiscuitate.

2. Factori socio-culturali :
1. Religia :

i. Elemente favorabile :

1. recomanda comportamente salutogenetice specifice fundamentale (ex. post, meditatie, miscare)

2. moduleaza favorabil echilibrul psihic al individului

ii. Elemente nefavorabile :

1. fatalism

2. precepte religioase ce impun conduite nesalutogenetice (ex.interzicerea tratamentelor chirurgicale, interzicerea metodelor de contraceptie)

3. Factori individuali : trasaturi de personalitate.
4. Factori profesionali

Date din articole :

Copilul : Copiii cu boli cronice au risc de 2x mai mare de a face tulb.psihice fata de cei sanatosi si de 3x mai mare daca au o a doua problema.

Severitatea clinica a bolii nu este factor de prognostic pentru tulburarile psihice. Copii percep diferit fata de parintii lor boala : cei nascuti cu handicap isi accepta problemele mai usor si se adapteaza mai usor.

Factori de risc (F.R) evitabili :

Incertitudinea privind diagnosticul

Comunicarea slaba parinti/copii

Schimbari frecvente de domiciliu si/sau scoala

Statut socio-economic ↓

Neintelegeri intre parinti

Probleme psihologice ale parintilor

Semnale de alarma privind distresul copiilor sunt :

Problemele scolare sau sociale

Respect de sine ↓

Neajutorare sau lipsa sperantei

Negarea sau ↓ compliantei terapeutice

Anxietate, depresie, refractaritate.

Probleme de comportament/ mancare sau somn.

Recomandarile pentru managementul acestor familii includ : suport practic pentru toate aspectele medicale, echipe multidisciplinare si auto-determinare. Pentru parinti : sa nu-si neglijeze copiii sanatosi, sa le atraga atentia copiilor asupra a ceea ce pot face, distragandu-le astfel atentia de la dizabilitati si sa dea atentie comunicarii familiale.

Adolescentul : Adolescentii cu b. cronice au de obicei o experienta suficient de indelungata cu managementul bolii. Un aspect extrem de deranjant este consumul mare de timp pentru ingrijiri : ex. 1h/zi pt cei cu diabet, 1.5h/zi pt cei cu fibroza chistica. Dificultatile tin si de realizarea ingrijirilor la scoala : liceele nu au locuri adaptate pt acest lucru iar pt ei este jenant sa fie vazuti de anturaj in timpul administrarii tratamentului. Recomandarile includ o buna organizare a timpului si implicarea convingatoare a adolescentilor in tratament pt a le permite autonomia.

Adultul :

Cinci deficiente :

Ingrijirile medicale fragmentate si focalizate pe simptomle acute sau urgente

Rolul slab conturat al pacientului in managementul bolii

Urmarirea sporadica

Serviciile comunitare ignorate

Preventia folosita sub necesar.

Se recomanda realizarea ingrijirilor de catre un singur medic, daca acest lucru este posibil. De asemenea, accesul la informatii privind boala si la resurse este de dorit.

Varstnicul :

Preocupari - cateva directii

Ameliorarea simptomelor deranjante

Incetinirea progresiei bolii

Prevenirea complicatiilor si a spitalizarilor nenecesare.

3. ATITUDINI ALE BOLNAVULUI FATA DE BOALA

1. Reticenta in acceptarea bolii :

i. Aparitia unor simptome interpretabile ca semnele unei boli noi/agravarea uneia preexistente

ii. Apelul la cunostinte medicale proprii sau la semiprofesionisti

iii. Automedicatia

iv. Bagatelizarea simptomelor

v. Prezentarea in ultima instanta la medic

2. Modificari psihocomportamentale caracteristice :

i. Negarea :  nu sunt bolnav ,  nu mi se poate intampla mie 

ii. Ignorarea : desi observa ca ceva s-a schimbat in functionarea organismului, nu acorda importanta

iii. Problematizarea bolii: intrebari excesive, citeste si se documenteaza foarte mult.

iv. Regresia :  revenirea la nivelul afectiv-comportamental al copilariei - comportamentul este dominat de dependenta si vulnerabilitate afectiva.

v. Evaziunea: scutirea de responsabilitati se prelungeste dupa vindecarea bolii

vi. Exaltarea eului : boala este un mijloc de valorizare pentru pacient  sunt un caz interesant ! 

vii. Contagiunea informationala - bolnavii devin "experti" in domeniul bolii lor si ii determina si pe ceilalti pacienti sa le urmeze sfaturile

4. STATUTUL SOCIAL AL BOLNAVULUI
1. Statut social = drepturi + obligatii ale persoanei in societate
2. Dupa Parsons, 4 caracteristici pt statutul social al bolnavului :

i. Dreptul la ajutor

ii. Scutirea de responsabilitati

iii. Obligatia de a cere ajutor competent

iv. Obligatia de a considera boala indezirabila.