Cardiopatiile congenitale

Cardiopatiile congenitale

Sunt boli structurale ale inimii prezente inca de la nastere. Impreuna cu reumatismul articular acut reprezinta una din cele 2 circumstante importante de boala cardiovasculara la copii. Incidenta este intre 5-8 la 1000 de nou-nascuti vii.

Etiologia acestor boli este necunoscuta. Cele mai multe cazuri apar sporadic, izolat, in familii aparent normale. Se pare ca sunt implicati mai multi factori in aceste maladii-genetici (sindromul Down) si de mediu. In cele mai multe cazuri etiologia rezulta din combinatia unor predispozitii genetice cu factorii de mediu. Perioada vulnerabila este in ziua a 20-a si a 34-a de sarcina.

Un rol important il joaca si infectiile materne, care pot produce malformatii congenitale (pojar), diferite viroze (gripa).

Date anatomice cu privire la circulatia fetala: prezinta urmatoarele elemente anatomice particulare:

Circulatia ombilicala este formata din 2 artere si o vena ce se formeaza din venulele placentare si se termina in vena porta.

Comunicatiile vasculare:

-ductul venos Arantius leaga vena ombilicala si vena porta cu vena cava inferioara; de fapt, scurt-circuiteaza ficatul in proportie de 50%;

-canalul arterial este o comunicare intre artera pulmonara si aorta; scurt-circuiteaza plamanul;

-comunicarea interarteriala sau foramen ovale.

Circulatia fetala: sangele oxigenat de la nivelul placentei ajunge prin vena ombilicala si in parte prin ductul venos Arantius si in mica masura prin circulatia hepatica in vena cava inferioara. De aici se duce in atriul drept. Aici se amesteca sangele arterial cu cel venos venit din vena cava superioara, care aduna sangele din regiunea cefalica a fatului. Sangele din vena cava inferioara ajuns in atriul drept curge in mare parte prin foramen ovale in atriul stang si prin ventriculul stang in aorta, de unde se distribuie in 2 teritorii, si anume, prin carotida la extremitatea cefalica si prin aorta descendenta in jumatatea inferioara a corpului, de unde prin arterele ombilicale ajunge din nou la placenta.

Sangele din vena cava superioara vine in atriul drept, trece in ventriculul drept, de aici in artera pulmonara si de aici in mica masura la plaman, iar cea mai mare parte prin canalul arterial ajunge in aorta, unde se amesteca cu sangele oxigenat.

Canalul arterial si vasele ombilicale se oblitereaza in decurs de 6 saptamani post-natal. La fel se inchide si foramen ovale, astfel incat iau nastere cele 2 circulatii separate: mica si marea circulatie.

Maladiile congenitale de cord sunt rezultatul persistentei unor elemente anatomice.

Clasificarea maladiilor congenitale:

1).Cardiopatii congenitale cu cianoza (sunt dreaptaàstanga dominant):

q       Tetralogia Fallot

q       Trilogia Fallot

q       Trunchi arterial comun

q       Transpozitia de mari vase

q       Maladia Ebstein

q       Atrezia tricuspidei

q       Hipoplazia cordului stang

2).Cardiopatii congenitale fara cianoza (sunt stangaàdreapta dominant):

q       Defect septal atrial

q       Defect septal ventricular

q       Persistenta canalului arterial

q       Intoarcerea venoasa pulmonara anormala

q       Canalul atrio-ventricular

3).Cardiopatii fara sunturi:

q       Coaretatia aortei

q       Anomalii de pozitie ale cordului

Cardiopatiile congenitale cu cianoza prezinta semne caracteristice:

a).Cianoza este o coloratie albastruie a tegumentelor si mucoaselor. Aceasta este frecvent primul semn ce atrage atentia asupra existentei unei maladii congenitale cardiovasculare. Este accentuata la extremitatile si proeminentele osoase, care reprezinta sectoarele terminale ale circulatiei si este mai intensa la nivelul mucoaselor (buze; limba).

Dupa cativa ani de evolutie in absenta unui tratament poate aparea hipotrofia staturo-ponderala, care uneori ia aspect de nanism ("nanism cardiac"). Datorita hipoxiei cronice, in timp apar si modificari ale morfologiei (bose frontale proeminente), hipertrofii regionale (gingivita hipertrofica si hipocratismul digital) si conjunctivite injectate.

Toracele poate sa proemine anterior in regiunea cordiala. Acesti copii pot prezenta in timp si tulburari functionale secundare hipoxiei (cefaleea la copilul mai mare; somnolenta; lentoarea ideatiei; tahipnee).

Cea mai frecventa maladie congenitala este tetralogia Fallot.