Crack-ul Actiune si dependenta

Crack-ul

Istoric:
La mijlocul anilor 80 a aparut in SUA si mai tarziu in Europa un drog care seamana, din punct de vedere al procesului de productie, cu drogurile sintetice (engl. designer drugs) si care poarta numele de Crack (Rock).
Numele este derivat de la sunetul specific de fosnitura (engl. to crackle - a fosni) produs de substanta in timpul fumatului. Productia ieftina a facut sa se constituie o veritabila scena a consumului de crack, mai ales la New York. Narcomania crack a ajuns curand si in Republica Federala Germania. In toamna anului 1986, politia a deconspirat primul laborator ilegal de crack la Kln.

Forma:
Firimituri solide, alb-galbui. Substanta seamana cu bucati mici de sare gema, de culoare beige.

Forme de consum:
De cele mai multe ori, crack se fumeaza. Poate fi insa si ingerat sau injectat.

Productie:
Materia prima este cocaina. Mai exact, este vorba de o cocaina 'intinsa', amestecata cu adaosuri. Baza de cocaina se fierbe cu praf de copt si apa; procesul dureaza circa opt minute. In mod interesant, prin aceasta intindere si multiplicare - care ar trebui sa slabeasca eficienta drogului - are loc tocmai amplificarea efectelor tipice ale cocainei. Astfel, in doar cativa ani, crack a devenit poate cel mai devastator drog al prezentului.

Actiune si dependenta:
Dependenta de crack poate aparea rapid, uneori chiar dupa prima doza. Cauza presupusa ar fi o sensibilizarea enorma a unor arii cerebrale. Primele molecule de cocaina ajung la creier dupa doar zece secunde. Astfel, fumatul de crack seamana mult cu fumatul de 'freebase' - o narco-moda (germ. Drogenmode - val nou, varianta 'la moda' a narcomaniei, n. tr.) cam la fel de recenta, dar mult mai scumpa: pasta de cocaina se concentreaza, cu eter, in forma cea mai pura, dupa care se usca si se fumeaza.

Firimiturile de drog, de dimensiunea unei gamalii, care actioneaza cam o jumatate de ora, reprezinta adesea primul pas spre dependenta de crack. Stimularea initiala si senzatia cresterii capacitatii de concentrare sunt urmate de o stare de prabusire care afecteaza tocmai aceste insusiri.

Pericole ale abuzului:
    - pneumonii
    - hipertensiune arteriala
    - lipsa apetitului (anorexie)
    - usturimea pielii (prurit)
    - stare de neliniste si confuzie ce ajunge, uneori, pana la manifestari paranoide si schizofrenoide

Riscuri deosebite:
    - stare de epuizare totala, dupa consum continuu
    - vasoconstrictie. Consecinta: afectiuni cardiace
    - hipertensiune arteriala. Consecinta: accidentul vascular cerebral
    - leziuni pulmonare