Managementul medical in dezastre

MANAGEMENTUL MEDICAL IN DEZASTRE

MOTTO:

"Conditiile in care se afla populatia influenteaza istoria"

Dezastrele sunt evenimente care pot aduce distrugeri extraordinare pentru populatia umana.

Riscul dezastrelor, definit ca un produs al pericolelor si al vulnerabilitatilor, este o amenintare dramatica.

Pericolele, inclusiv cele ce apar datorita cresterii populatiei, degradarii mediului inconjurator, agentilor infectiosi (inclusiv bioterorismului), materialelor periculoase, dezechilibrelor economice si schimbarilor climatice au evolutie ascendenta. Mai mult, vulnerabilitatile ridicate pot fi atribuite:

• Expansiunii populatiei ceea ce conduce la aglomerarea acesteia in zonele expuse efectelor dezastrelor
• Interdependentelor economice
• Urbanizarii
• Saraciei
• Instabilitatii structurale datorita trecutului si a continuei ignorari a efectelor crizelor.

Nu exista o definire standard a dezastrelor

O tornada care atinge un oras este vazuta probabil ca o catastrofa umanitara, pe cand alta, ce bantuie intr-un loc salbatic, nepopulat, poate sa nu fie considerata ca dezastru.

Numai in anul 2000, Grupul de Cercetare Munich a raportat 25000 de morti si pagube de 36 miliarde de dolari in cursul a 700 de calamitati naturale.

Incepand cu anii 60, pierderile materiale datorate dezastrelor naturale au crescut de mai multe de noua ori, de la 7 miliarde la 119 miliarde de dolari americani. In locurile in care sunt implicate pierderi de vieti umane, in evenimente cum ar fi:

Atentatul cu bomba de la Oklahoma

Atacurile de la 11 septembrie asupra World Trade Center in 2001;

Folosirea de catre secta Aum Shrinkyo a gazului sarin in metroul din Tokio in anul 1995;

Razboaiele din Balcani din anii `90;

Genocidul din Ruanda

se subliniaza atat decesele, cat si distrugerile materiale pe care acestea le provoaca.

Lucratorii din domeniul ingrijirilor de sanatate, datorita mandatului lor profesional-reducerea suferintelor umane-, au de jucat un rol proeminent in limitatea efectelor unui sinistru si raspunsul la acesta.

Din punct de vedere istoric, in ciuda potentialului major de impact asupra populatiei, educatia medicala generala a ignorat importanta si continutul pregatirii pentru dezastre.

Aceasta din cauza a doua elemente:

1.     dezastrele sunt considerate a fi evenimente cu o probabilitate mica de aparitie;

2.     dezastrele apar intr-o mare varietate si, de aceea, exista o multitudine de cauze si efecte

In eventualitatea unui sinistru, o prezumtie comuna este aceea ca medicii si asistentii trebuie sa fie la locul dezastrului imediat, pentru a trata victimele.Ca rezultat, un mare numar de voluntari medicali apar deseori la locul evenimentului.Acestia raspund in mod obisnuit din altruism, sau sunt solicitati la locul accidentului in urma cererilor adresate prin mass-media.

In realitate, furnizorii voluntari de ingrijiri de sanatate sunt deseori un impediment pentru raspunsul la dezastru, la fata locului.

Unele rapoarte au arat ca medicii si asistentii ce vin in zona spontan sau chemati, nu au impact semnificativ asupra morbiditatii si mortalitatii eventuale a victimelor.

Alte studii au raportat situatii in care doctorii au avut rol negativ, la locul dezastrului, pentru activitatile de cautare-salvare si cele de triaj ale serviciilor medicale de urgenta(SMU), ori au neglijat pericolele din teren si de aceea au devenit ei insisi victime.

Medicii si asistentii sunt pregatiti sa lucreze in ambiante controlate, cu pacienti care sunt identificati pentru ingrijiri, nu intr-un mediu auster, precum cel din zona calamitata.

Este recomandat de catre O.M.S., in eventualitatea unui dezastru, intregul personal medical local trebuie sa se duca la unitatea medicala unde lucreaza in mod obisnuit. Fara o pregatire speciala, voluntarii medicali sunt nefamiliarizati cu pericolele, cu insusirile necesare pentru managementul prespitalicesc-cum ar fi triajul sau cu protocoalele sau lantul de comanda de la locul dezastrului.

In situatiile de dezastru, planificarea si organizarea resurselor disponibile este mult mai importanta decat cantitatea.La locul dezastrului, sau chiar la spital, asistenta inadecvata include-personal nepregatit, nefamiliarizat cu medicina de urgenta si echipe chirurgicale nespecializate, fara insusirile precise si relevante pentru natura evenimentului.O astfel de asistenta contribuie la cresterea numarului de personal medical inutil si va avea un impact potential mai mult negativ asupra situatiei prin continuarea haosului, decat prin acordarea de ingrijiri relevante.

Conceptia interventiei medicale in calamitati ca activitate individualizata este subliniata in literatura de specialitate.In revizuirea literaturii dedicate, este clar ca accentul este pus in special pe:

-rolul serviciilor medicale de urgenta SMU;

-al medicilor specialisti de urgenta;

-al medicilor de sanatate publica;

-al spitalelor.

Abordarea curenta a dezvoltarii si practicarii medicinei de dezastru de catre medicii specialisti are doua implicatii cu influenta benefica deosebita in acordarea legitimitatii medicinei de dezastru si in progresul acesteia.Din nefericire, abordarea specializata este, de fapt, problematica, intrucat furnizorii de ingrijiri de sanatate nespecializati si infrastructurile de sanatate periferice(infrastructurile nespitalicesti)tind sa contribuie in mare parte la raspunsul general din dezastre.Lucratorii din domeniul ingrijirilor de sanatate au atat mandatul profesional de a reduce suferintele, cat si insusirile necesare slujitorilor sanatatii.

Implicatiile unui raspuns precipitat si neprofesionist la realitatile unui dezastru sunt reprezentate de ineficienta acestuia si de actiunea nociva pentru pacienti si public.

Amploarea raspunsului necesita ca personalul de la locul dezastrului sa fie dirijat pentru :

-a procesa si transporta materilele donate in exces;

- multe din medicamente sunt perisabile si necesita variate masuri(speciale) de depozitare sau transport pentru a se asigura valabilitatea lor.

Scenariul de dezastre produce un mare volum de sindroame necomune, intr-o perioada scurta de timp, multe dintre acestea pot necesita un sprijin tehnologic de inalt nivel:

-inhalatiile de substante toxice;

- arsurile;

- sindroamele de strivire cu insuficienta renala.

De aceea este logic ca planificarea medicala sa se axeze pe spital si pe starea de pregatire a serviciilor medicale de urgenta.

De fapt, Centrul de Cercetari de Dezastru a gasit ca, in medie, doar 20% din victime au fost internate peste noapte in spital, cu atat mai mult cu cat o jumatate din acestea au fost internate de fapt pentru ca au provenit aria de extindere a calamitatii, din cauza gravitatii situatiei sanatatii lor si, de aceea, au fost externate in ziua urmatoare.Astfel, doar aproximativ 10% din cazuri au necesitat ingrijire principala medicala prin internare.