Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

NURSING- Alegeti raspunsul corect la fiecare dintre urmatoarele intrebari

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



NURSING- Alegeti raspunsul corect la fiecare dintre urmatoarele intrebari:

1. Problemele de colaborare definesc:

A. Dificultatile survenite in relatiile profesionale medic - asistenta medicala;



B. Complicatii potentiale ale starii de sanatate a pacientului, sesizate de asistenta;

C. Dificultatile survenite in relatiile profesionale dintre asistentele medicale;

D. Dificultatile survenite in relatiile profesionale asistenta - personal auxiliar;

E. Dificultatile survenite in relatiile profesionale asistenta pacient.

2. Diagnosticele actuale de ingrijire se formuleaza ca enunturi cu:

A. Un singur element;

B. Doua elemente;

C. Trei elemente;

D. Patru elemente;

E. Nu exista o asemenea categorie de diagnostice.

3. Diagnosticele posibile de ingrijire se formuleaza ca enunturi cu:

A. Un singur element;

B. Doua elemente;

C. Trei elemente;

D. Patru elemente;

E. Nu exista o asemenea categorie de diagnostice.

4. Diagnosticele de ingrijire de risc crescut se formuleaza ca enunturi cu:

A. Un singur element;

B. Doua elemente;

C. Trei elemente;

D. Patru elemente;

E. Nu exista o asemenea categorie de diagnostice.

5. Diagnosticele de ingrijire ale starii de bine se formuleaza ca enunturi cu:

A. Un singur element;

B. Doua elemente;

C. Trei elemente;

D. Patru elemente;

E. Nu exista o asemenea categorie de diagnostice.

6. Diagnosticele de ingrijire ale starii de rau se formuleaza ca enunturi cu:

A. Un singur element;

B. Doua elemente;

C. Trei elemente;

D. Patru elemente;

E. Nu exista o asemenea categorie de diagnostice.

1. Cate tipuri de diagnostice de ingrijire exista?

A. Doua tipuri;

B. Trei tipuri;

C. Patru tipuri;

D. Cinci tipuri;

E. Nu exista diagnostice de ingrijire.

8. Interventiile autonome de ingrijire reprezinta:

A. Interventii prescrise de medic si realizate autonom de asistenta;

B. Interventii prescrise de asistenta si realizate de personalul auxiliar;

C. Interventii prescrise de asistenta si realizate de medic;

D. Interventii prescrise si realizate de asistenta;

E. Nu exista interventii autonome ale asistentei medicale.

9. Interventiile delegate de ingrijire reprezinta:

A. Interventii prescrise de medic si realizate de asistenta;

B. Interventii prescrise si realizate de personalul auxiliar;

C. Interventii prescrise de asistenta si realizate de medic;

D. Interventii prescrise si realizate de asistenta;

E. Nu exista interventii delegate ale asistentei medicale.

10. Din punct de vedere al termenelor de executie, obiectivele de ingrijire includ urmatoarele categorii:

A. Obiective de ingrijire pe termen scurt, mediu si lung;

B. Obiective de ingrijire pe termen scurt si mediu;

C. Obiective de ingrijire pe termen mediu si lung;

D. Obiective de ingrijire pe termen scurt si lung;

E. Obiective de ingrijire pe termen mediu.

11. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la diagnosticele de ingrijire este falsa?

A. Diagnosticele de ingrijire se refera la modul individual de reactie a pacientului fata de boala;

B. Odata formulat diagnosticul de ingrijire un va mai fi modificat;

C. Diagnosticele de ingrijire sunt focalizate asupra pacientului;

D. In formularea diagnosticelor de ingrijire un exista o terminologie fixa, ci numai recomandari asupra modului de redactare a enuntului;

E. In redactarea diagnosticelor de ingrijire asistentei medicale ii revine o atributie exclusiva si autonoma.

12. Ordinele de ingrijire reprezinta:

A. Dispozitiile pe care asistenta medicala le traseaza personalului auxiliar;

B. Recomandarile pe care asistenta medicala le face pacientului;

C. Actiunile concrete de ingrijire (interventiile de nursing) pe care asistenta le precizeaza in planul de ingrijire, pentru fiecare obiectiv si diagnostic de ingrijire formulat;

D. Recomandarile pe care medicul le face asistentei medicale in cazul pacientului ingrijit;

E. Dispozitiile speciale ale medicului in legatura cu administrarea opiaceelor.

13. Evaluarea rezultatelor ingrijirii cuprinde aprecierea urmatoarelor aspecte, cu exceptia urmatorului:

A. Aprecierea corectitudinii si eficacitatii ingrijirilor acordate;

B. Aprecierea modului in care sunt respectate standardele de calitate in ingrijirile acordate;

C. Aprecierea eficacitatii economice a actului de ingrijire;

D. Analiza si regandirea strategiilor de dezvoltare si optimizare a serviciilor de ingrijire;

E. Planificarea activitatii de educatie pentru sanatate a pacientilor.

14. Care dintre principiile de mai jos nu este utilizat in conceperea activitatilor de promovare a sanatatii?

A. Principiul propriei responsabilitati pentru starea de sanatate;

B. Principiul unei nutritii corecte;

C. Principiul diminuarii stresului;

D. Principiul responsabilizarii celor din jur pentru orice problema de sanatate;

E. Principiul promovarii activitatii fizice.

15. Ierarhizarea diagnosticelor si necesitatilor de ingrijire se face dupa urmatoarele principii, cu exceptia:

A. Utilizarea modelului Maslow;

B. Acordarea prioritatii pentru necesitatile superioare, de ordin psihic si spiritual;

C. Principiul acordului mutual;

D. Implicarea echipei de ingrijire si a apartinatorilor in stabilirea obiectivelor;

E. Au prioritate ingrijirile destinate satisfacerii necesitatilor somatice.

16. Categoriile de date (informatii) obtinute despre pacient in cursul etapei de evaluare includ urmatoarele categorii, cu o exceptie:

A. Date primare (directe) si secundare (indirecte);

B. Date subiective (simptome) si obiective (semne);

C. Date actuale (prezente) si anterioare (trecute);

D. Date exacte si aproximative;

E. Date stabile (invariabile) si variabile.

17. Procesul de ingrijire cuprinde urmatoarele etape, cu o exceptie:

A. Evaluarea pacientului;

B. Educatia pentru sanatate;

C. Planificarea ingrijirilor;

D. Evaluarea rezultatelor ingrijirii;

E. Realizarea interventiilor de ingrijire.

18. Evaluarea pacientului implica urmatoarele etape, cu o exceptie:

A. Culegerea datelor;

B. Planficarea interventiilor de ingrijire;

C. Inregistrarea datelor;

D. Analiza datelor;

E. Formularea diagnosticului/ diagnosticelor de ingrijire.

19. Educatia pentru sanatate are urmatoarele scopuri, cu o exceptie:

A. Promovarea starii de sanatate;

B. Mentinerea starii de sanatate;

C Restabilirea starii de sanatate;

D. Planificarea ingrijirilor de sanatate;

E. Adaptarea fata de efectele reziduale ale imbolnavirilor.

20. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la nursingul gerontologic este falsa?

A. Nursingul gerontologic este o ramura a disciplinelor de nursing specializata in ingrijirea varstnicilor;

B. Nursingul gerontologic se refera exclusiv la ingrijirea bolnavilor varstnici;

C. Nursingul gerontologic include ingrijirea persoanelor varstnice cu afectiuni acute si cronice, precum si ingrijirile permanente acordate in institutii comunitare sau la domiciliul persoanei;

D. Nursingul gerontologic are ca obiective promovarea, mentinerea si restabilirea independentei personale a varstnicilor;

E. Nursingul gerontologic are ca obiective promovarea, mentinerea si restabilirea starii de sanatate a varstnicilor.

21. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt:

A. ≥ 140/90 mm Hg;

B. ≤ 160/100 mm Hg;

C. ≤ 140/90 mm Hg, cu exceptia pacientilor diabetici sau cu boala renala cronica, la care valorile normale sunt ≤ 130/80 mm Hg;

D. TA sistolica ≤ 100 + varsta (ani) si TA diastolica < 90 mm Hg;

E. ≤ 120/60 mm Hg.

22. Valoarea normala a glicemiei este:

A. < 80 mg ;

B. 60- 90 mg/dl;

C. 100-126 mg/dl;

D. ≤ 110 mg%;

E. 100-110 mg/l.

23. Valoarea normala a hemoglobinei la femei este:

A. 14-18 g%;

B. 16- 18 g/l;

C. 12- 14 g%;

D. 10- 12 g%;

E. 10- 12 g/.

24. Valoarea normala a hemoglobinei la barbati este:

A. 14-16 g%;

B. 16- 18 g/l;

C. 12- 14 g%;

D. 10- 12 g%;

E. 10- 12 g/.

25. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin valori ale glicemiei plasmatice jeune:

A. < 110 mg/dl;

B. > 110 mg%;

C. > 150 mg/l;

D. > 126 mg%;

E. > 200 mg%

26. Valoarea normala a Clearence-ului de creatinina este:

A. < 60 ml/min;

B. 60-80 mg%;

C. 80-120 ml%;

D. 80- 100 mg/24 ore;

E. 80- 110 ml/min.

27. Valoarea normala a creatininei plasmatice este:

A. 20- 40 mg%;

B. 0 - 1,3 mg/dl;

C. 0 - 1 mg/l;

D. 80- 110 ml/min;

E. 60-110 mg%

28. Diabetul zaharat se caracterizeaza la testul de toleranta orala la glucoza prin valori ale glicemiei plasmatice la 2 ore:

A. < 110 mg/dl;

B. > 110 mg%;

C. > 150 mg/l;

D. > 126 mg%;

E. > 200 mg%

29. Valoarea normala a ureii plasmatice este:

A. 20- 40 mg%;

B. 0,6- 1,3 mg/dl;

C. 0,4- 1 mg/l;

D. 80- 110 ml/min;

E. 60-110 mg%

30. Valoarea normala a frecventei cardiace la adult, in repaus este:

A. < 60 batai/min;

B. 60- 80 mm Hg;

C. 60- 100 batai/min;

D. 40- 100 mm Hg;

E. 60- 80 batai/min.

31. La recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru examene de laborator acul se introduce:

A. Cu orificiul bizoului orientat in jos;

B. Cu orificiul bizoului orientat lateral;

C. Cu orificiul bizoului orientat in sus;

D. In pozitia cea mai comoda pentru operator;

E. Pozitia orificiului bizoului nu are nici o importanta.

32. Recolatrea sangelui pentru determinarea VSH la adult se face prin:

A. Punctie venoasa;

B. Punctie arteriala;

C. Sange capilar, din pulpa degetului;

D. Sange capilar, din lobulul urechii;

E. Orice fel de sange (arterial, venos sau capilar).

33. In cazul recoltarii de sange venos pentru hemoculturi la pacientii cu suspiciune de endocardita infectioasa sau septicemie, raportul optim sange venos/ mediu de cultura steril trebuie sa fie:

A. Jumatate sange/ jumatate mediu de cultura;

B. 5 ml sange venos, indiferent de cantitatea de mediu de cultura;

C. O treime sange/ 2 treimi mediu de cultura;

D. O parte sange venos/ zece parti mediu de cultura;

E. Nu exista un raport optim prestabilit.

34. Dupa recoltarea hemoculturilor acestea:

A. Vor fi pastrate la frigider 12 ore;

B. Vor fi pastrate la frigider 24 ore;

C. Vor fi pastrate la frigider 48 ore;

D. Vor fi pastrate la temperatura camerei, pana la completarea unui set de 6 hemoculturi;

E. Vor fi trimise imediat la laboratorul de bacteriologie pentru incubare la 37˚ C.

35. La pacientii aflati sub tratament permanent cu anticoagulante orale (Trombostop) este interzisa:

A. Recolatrea de hemoculturi prin punctie venoasa;

B. Administrarea tratamentelor injectabile intravenoase;

C. Administrarea tratamentelor injectabile intramusculare;

D. Efectuarea urografiei intravenoase cu contrast iodat;

E. Efectuarea oricarei investigatii imagistice cu contrast.

36. Pregatirea bolnavului in vederea punctiei pleurale obliga, pentru prevenirea socului vagal, la administrarea cu 20-30 min preprocedural de:

A. Adrenalina s.c;

B. Atropina s.c.;

C. Codeina p.o.;

D. Morfina i.v.;

E. Xilina i.d.

37. Pentru inregistrarea corecta a derivatiilor electrocardiografice corespunzatoare membrelor, electrodul rosu va fi conectat la:

A. Membrul inferior drept;

B. Membrul superior stang;

C. Membrul superior drept;

D. Membrul inferior stang;

E. Oricare dintre membre.

38. La recoltarea sangelui venos pentru determinarea timpului si indicelui de protrombina (Quick) este important ca volumul de oxalat de calciu folosit sa fie:

A. Egal cu cantitatea de sange venos recoltata;

B. A treia parte din cantitatea de sange venos recoltata;

C. A noua parte din cantitatea de sange venos recoltata;

D. A cincea parte din cantitatea de sange venos recoltata;

E. Raportul oxalat/ sange un are nici o importanta.

39. Cel mai prost prognostic in cazul pacientilor resucitati se intalneste in cazul:

A. Torsadei varfurilor;

B. Fibrilatiei ventriculare primare;

C. Tahicardiei ventriculare fara puls;

D. Fibrilatiei ventriculare secundare;

E. Asistolei.

40. Manevra Heimlich se efectueaza in cadrul protocolului de resuscitare cardiorespiratorie in cazul:

A. Tuturor pacientilor resuscitati, indiferent de cauza opririi cardiace;

B. Tuturor pacientilor resuscitati, indiferent de cauza opririi respiratorii;

C. In cazul suspiciunii producerii opririi respiratorii prin aspirarea unui corp strain;

D. Inainte de instituirea intubatiei orotraheale;

E. Inainte de instituirea aspiratiei bronsice.

Alegeti raspunsurile corecte (cel putin 2 si maxim 4) la urmatoarele intrebari:

41. Selectati din lista urmatoare elementele care reprezinta masuri importante in educatia pentru sanatate a pacientului hipertensiv:

A. Reducerea aportului de sare si grasimi animale saturate;

B. Scadere ponderala si exercitiu fizic moderat;

C. Autodeterminarea frecventa a tensiunii arteriale la domiciliu;

D. Scadere ponderala pentru pacientii cu index de masa corporala < 30 kg/m2 s.c.;

E. Necesitatea dispensarizarii (control medical periodic, clinic si de laborator).

42. Dispensarizarea pacientului cu insuficienta cardiaca, aflat sub tratament permanent cu diuretice, include urmatoarele masuri specifice de ingrijire si educatie a pacientului si familiei sale:

A. Cantarire bisaptamanala, cu raportare medicala rapida in cazul unui castig ponderal de peste 1 kg in decurs de 2-3 zile;

B. Cunoasterea situatiilor cu risc de hipopotasemie (diaree, varsaturi prelungite);

C. Cunoasterea manifestarilor clinice ale hipopotasemiei (astenia, crampe sau fasciculatii musculare, parestezii);

D. Suplimentarea dietei cu alimente bogate in potasiu (daca nu exista contraindicatii datorate insuficientei renale cronice asociate);

E. Suplimentarea dietei cu alimente bogate in clorura de sodiu in zilele de administrare a Furosemidului.

43. In cazul in care, aflat singur, descoperiti o victima aparent inconstienta pe un drum rural, ce masuri adoptati dintre urmatoarele?

A. Asigurarea propriei securitati si apoi a securitatii victimei, prin examinarea atenta a mediului inconjurator;

B. Aleratarea rapida a serviciului de ambulanta, prin deplasarea dumneavoastra la cel mai apropiat post telefonic;

C. Examinarea rapida a victimei, cu verificarea starii de constienta, a activitatii cardiace si respiratorii, precum si a traumatismelor externe evidente;

D. In cazul opririi cardiorespiratorii initiati imediat, singur, masajul cardiac extern si respiratia gura la nas, pana la sosirea unui alt ajutor calificat;

E. Va deplasati cat mai repede la cel mai apropiat punct medical pentru a anunta accidental.

44. Pentru pacientii cu angina pectorala masurile de educatie pentru prevenirea episoadelor anginoase includ cunoasterea si respectarea urmatoarelor recomandari:

A. Intreruperea periodica a medicatiei (pentru a evita fenomenul de toleranta);

B. Evitarea stresului emotional, a meselor abundente si a eforturilor fizice 2 ore postprandial;

C. Evitarea alimentelor si bauturilor cu consinut mare de cofeina si abandonarea fumatului;

D. Evitarea medicatiei potential tahicardizante (decongestionante nazale, psudoefedrina, anabolizante, pilule de slabit);

E. Acoperirea nasului si gurii in timpul expunerii la frig, cu incetinirea mersului pe timp rece.

45. Urmatoarele informatii si recomandari privind Nitroglicerina trebuie cunoscute si respectate de orice pacient coronarian aflat in ingrijirea dumneavoastra:

A. Pacientul trebuie sa poarte permanent asupra sa tabletele de nitroglicerina;

B. Tabletele de nitroglicerina se pastreaza in recipiente de sticla de culoare inchisa sau plastic, prevazute cu dop ermetic si vata hidrofila;

C. Tabletele proaspete de nitroglicerina sunt sfaramicioase;

D. Flacoanele cu tablete de nitroglicerina, chiar nefolosite, odata deschise trebuie schimbate la fiecare 5-6 luni;

E. Tabletele proaspete de nitroglicerina sunt de culoare galbuie.

46. Masurile de igiena si ingrijire a piciorului pacientului arteriopat includ:

A. Purtare de incaltaminte lejera si a sosetelor confectionate numai din fibre naturale, cu elastic larg, care trebuie schimbate zilnic;

B. Igiena adecvata a picioarelor, baie locala zilnica, la 37˚C, cu taiere dreapta a unghiilor, evitarea scarpinatului si frecarii picioarelor;

C. Stergerea zilnica a spatiilor interdigitale cu alcool iodat concentrat;

D. Aplicarea periodica de ungvente grase cu antibiotic;

E. Evitarea traumatizarii extremitatilor.

47. Educatia pentru sanatate a pacientilor cu valvulopatii sau proteze valvulare trebuie sa includa obligatoriu urmatoarele aspecte:

A. Aparitia unei stari febrile impune consult medical;

B. Cunoasterea manevrelor medicale cu risc pentru aparitia endocarditei infectioase si a necesitatii respectarii profilaxiei cu antibiotice in aceste situatii;

C. Valvulopatiile reumatismale pot fi transmite descendentilor;

D. Administrarea Penicilinei intramuscular este permisa la pacientii cu proteze mecanice valvulare;

E. Orice febra la un valvular va fi tratata rapid cu antibiotice.

48. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta formulari corecte ale unui diagnostic actual de ingrijire?

A. Potential crescut pentru o mai buna sanatate dentara;

B. Absenta compliantei fata de dieta hiposodata cauzata de lipsa cunostintelor asupra restrictiilor dietetice la hipertensiv manifestata prin consumul de branzeturi afumate;

C. Scaderea capacitatii de efort cauzata de insuficienta de pompa a inimii manifestata prin dispnee la eforturi fizice medii;

D. Scaderea capacitatii de efort cauzata de insuficienta cardiaca;

E. Depresie psihica cauzata de modificarea imaginii de sine dupa accidentul coronarian manifestata prin lipsa comunicarii cu membrii familiei.

49. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta formulari corecte ale unor diagnostice de nursing de risc crescut?

A. Risc crescut pentru aparitia trombozei venoase profunde a membrelor inferioare favorizat de imobilizarea prelungita la pat datorata fracturii de sold;

B. Risc crescut pentru aparitia trombozei venoase favorizat de mentinerea prelungita a branulei endovenoase manifestat prin eritem local;

C. Risc crescut pentru alterarea imaginii de sine favorizat de histerectomie;

D. Risc crescut pentru aparitia escarelor favorizat de imobilizarea prelungita la pat datorata hemiplegiei;

E. Risc crescut pentru alterarea imaginii de sine favorizat de mastectomie manifestat prin dezinteresul pentru autoingrijire.

50. Educatia pentru sanatate a pacientilor cu tuberculoza pulmonara include urmatoarele masuri:

A. Constientizarea caracterului contagios, transmisibil al bolii;

B. Respectarea masurilor de profilaxie a transmiterii bolii intrafamilial si la locul de munca;

C. Constientizarea caracterului cronic si incurabil al bolii;

D. Importanta intreruperii fumatului si consumului de alcool pentru prevenirea recidivelor;

E. Importanta respectarii schemei terapeutice in ambulator si a controalelor periodice pentru prevenirea recidivelor.

51. Masurile speciale de ingrijire acordate pacientilor cu pneumonii bacteriene includ:

A. Igiena riguroasa a cavitatii bucale;

B. Pozitionare alternativa in Fowler si Trendelenburg;

C. Tapotaj toracic pentru facilitarea expectoratiei si prevenirea atelectaziilor;

D. Instilarea intraconjunctivala de antibiotice;

E. Oxigenoterapie intermitenta, cu oxigen umidifiat, 3-4 l/min.

52. Evaluarea starii de constienta pentru stabilirea scorului Glasgow presupune investigarea urmatoarelor elemente:

A. Evaluarea TA;

B. Evaluarea frecventei cardiace;

C. Evaluarea raspunsului verbal;

D. Evaluarea raspunsului motor;

E. Evaluarea raspunsului globilor oculari.

53. Selectati enunturile corecte ale diagnosticelor actuale de ingrijire in cazul unui pacient comatos:

A. Deficit de eliminare a secretiilor din caile aeriene superioare datorat abolirii mecanismelor de aparare ale tractului respirator;

B. Alterare a eliminarii fecale datorata abolirii controlului constient al defecatiei manifestat prin encomprezis;

C. Alterare a termoreglarii datorata suferintei centrilor de termoreglare manifestata prin hipotermie;

D. Alterare a eliminarii urinare datorata abolirii controlului constient al mictiunii manifestat prin enurezis;

E. Alterare a frecventei respiratorii cauzata de suferinta ischemica a centrilor respiratori bulbari.

54. Selectati enunturile corecte ale unor diagnostice de nursing de risc crescut pentru un pacient comatos:

A. Risc crescut pentru alterarea integritatii cutanate favorizat de imobilizarea prelungita la pat;

B. Risc crescut pentru alterarea integritatii cutanate favorizat de agitatia motorie manifestat prin escare;

C. Alterare a relatiilor normale de familie favorizata de situatia de criza cauzata de inconstienta persoanei suferinde;

D. Risc crescut pentru aparitia deficitului volemic datorat incapacitatii de ingestie a lichidelor;

E. Risc crescut pentru alterarea integritatii corneene favorizat de abolirea reflexului de clipire.

55. Selectati interventiile de ingrijire pentru mentinerea integritatii mucoasei orale la pacientul comatos:

A. Ungerea buzelor cu antibiotic;

B. Ungerea limbii cu antibiotic;

C. Curatarea limbii, indepartarea crustelor si aspirarea secretiilor;

D. Umidifierea oxigenului inspirat;

E. Ungerea buzelor cu un strat subtire de parafina.

56. Selectati interventiile de ingrijire pentru mentinerea integritatii tegumentelor la pacientul comatos:

A. Pastrarea asternutului curat, intins, fara cute;

B. Protejarea proeminentelor osoase de sprijin prin mijloace antidecubit;

C. Manipularea pacientului prin tragere-tarare;

D. Igiena riguroasa a tegumentelor prin spalare la pat, uscare, talcare;

E. Evitarea ranirilor accidentale in cursul interventiilor de ingrijire.

57. Selectati interventiile de ingrijire pentru mentinerea integritatii corneene la pacientul comatos:

A. Instilarea periodica de antibiotice intraconjunctival;

B. Spalarea separata a ochilor cu tampoane sterile de bumbac si ser fiziologic steril;

C. Instilarea periodica de Xilina intraconjunctival;

D. Instilarea repetata de Metilceluloza, lacrimi artificiale sau ser fiziologic steril;

E. Mentinerea ocluziei palpebrale intre reevaluarile si ingrijirile periodice.

58. Selectati interventiile de ingrijire pentru evitarea deprivarii senzoriale la pacientul comatos:

A. Contact fizic repetat (atingere, masaj);

B. Evitarea iluminatului;

C. Vorbitul cu pacientul inconstient;

D. Asigurarea permanenta a unui zgomot de fond de mare intensitate;

E. Mentinerea ritmului circadian prin iluminarea artificiala.

59. Selectati interventiile generale de ingrijire aplicate pacientului cu accident vascular cerebral internat:

A. Protectia cailor aeriene superioare;

B. Ingrijiri adresate prevenirii escarelor;

C. Instituirea unui cateter venos periferic;

D. Instituirea sondajului vezical;

E. Combaterea edemului cerebral prin plasarea pacientului in Trendelenburg.

60. Care dintre medicamentele de mai jos nu sunt indicate in cazul socului anafilactic?

A. Xilina;

B. Atropina;

C. Adrenalina;

D. Metilprednisolonul;

E. Amiodarona.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2677
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved