PERETELE POSTERIOR: VALUL PALATIN (VELUM PALATINUM)

PERETELE POSTERIOR: VALUL PALATIN (VELUM PALATINUM)

Valul palatin sau palatul moale este o formatiune musculo-aponevrotica ce continua in sens posteroinferior bolta palatina. Este o formatiune mobila cu rol important in deglutitie. Are o forma patrulatera cu latimea de 4 cm, lungimea de 1 cm si grosimea de 1 cm.

Conformatia externa. Valul palatin are doua fete, bucala si nazala, ce sunt delimitate de patru margini.

Fata bucala este orientata oblic in sens anterior catre cavitatea bucala. Este strabatuta de rafeul median, ce reprezinta o continuare a rafeului median al boltii palatine.

Fata nazala sau faringiana este orientata oblic in sens posterosuperior catre nazo-faringe. Suprafata ei este neregulata datorita prezentei foliculilor limfatici.

Pe linia mediana se observa prezenta unui rafeu median bine conturat, determinat de trercerea mucoasei peste muschii uvulei.

Marginea anterosuperioara sau marginea aderenta se insera pe marginea posterioara a proceselor orizontale ale osului palatin.

Marginea posteroinferioara sau marginea libera prezinta pe linia mediana proeminenta uvulei, iar de o parte si de alta cele doua arcuri palatine.

Uvula apare ca o proeminenta cu o lungime de 10-20 mm ce prezinta o baza la nivelul marginii libere si un varf care priveste inferior, spre limba.

Arcurile palatine, numite si stalpi palatini, sunt alcatuiti fiecare din doua perechi de pliuri muscuo membranoase ce isi au originea la nivelul bazei luetei. Pe masura ce coboara se individualizeaza un arc palatin anterior sau palatoglos si un arc palatin posterior sau palatofaringian. Arcul palatogols se termina pe marginea limbii in timp ce arcul palatofaringian ajunge pe peretele lateral al faringelui. Prin divergenta traiectului lor intre cele doua arcuri palatine se delimiteaza o depresiune numita fosa tonsilara sau amigdalina, in care se afla tonsila sau amigdala palatina.

Structura valului palatin cuprinde:

aponevroza valului palatin

muschii valului palatin

mucoasa valului palatin

Aponevroza valului palatin

Este o lama fibroasa situata in treimea anteroposterioara a valului palatin.

Prezinta doua fete: o fata anteroinferioara bucala in raport cu mucoasa valului palatin si o fata posterosuperioara ce este in raport cu muschii valului palatin.

Aponevroza prezinta o margine aderenta ce se insera pe procesele orizontale ale osului palatin si o margine libera care se pierde in masa muschilor valului palatin.

Muschii valului palatin

a.            Muschiul uvulei (m. uvulae)

Este situat de o parte si alta a liniei mediane.

Insertii. Isi are originea pe spina nazala posterioara de unde fibrele musculare au un traiect oblic descendent in sens posteroinferior si se insera pe mucoasa ce corespunde varfului uvulei.

Raporturi. Prin fata profunda acopera muschiul tensor al valului palatin, fata superficiala este acoperita de mucoasa valului palatin.

Actiune. Cu punct fix pe spina nazala posterioara este ridicator al uvulei.

b.            Muschiul ridicator al valului palatin (m. levator veli palatini)

Insertii. Isi are originea pe fata inferioara a stancii temporalului si pe turba auditiva. Se formeaza doua fascicule musculare pietros si tubar care se unesc, patrund in valul palatin, unde se rasfira in evantai, si se unesc cu cele de partea opusa sau se insera pe cordonul fibros al rafeului median.

Raporturi. Fasciculul tubar trece inferior de planseul tubei auditive. Lateral este in raport cu muschiul tensor al valului palatin.

Actiune. Avand punct fix pe stanca temporalului, ridica valul palatin participand la inchiderea istmului nazofaringian, impiedicand intoarcerea alimentelor prin cavitatea nazala, in timpul deglutitiei.

Este dilatator al tubei auditive.

c.     Muschiul tensor al valului palatin (m. tensor veli palatini)

Este format din doua portiuni: verticala si orizontala.

Insertii. Prezinta doua fascicule de origine.

Fascicolul sfenoidal se insera in fosa scafoida a proceselor pterigoidiene si pe aripa mare a osului sfenoid.

Fasciculul tubar se insera pe tuba auditiva.

Cele doua fascicule musculare se unesc, au un traiect vertical descendent, apoi se reflecta de-a lungul carligului lamei lamei mediale a procesului pterigoidian si se continua cu portiunea orizontala care se desfasoara in evantai in valul palatin inserandu-se pe aponevroza palatina.

Raporturi. Portiunea vericala este in raport medial cu muschiul ridicator al valului palatin, iar lateral este in raport cu muschiul pterigoidian lateral de care este separat prin aponevroza pterigofaringiana.

Actiune. Cu punct fix pe carligul procesului pterigoidian, intinde valul palatin care devine o membrana de rezonanta in fonatie.

Participa si la inchiderea istmului nazofaringian si la ventilarea casei timpanului.

d.            Muschiul palatoglos (m. palatoglossus)

Face parte din structura arcului palatin anterior.

Insertii. Se insera pe aponevroza valului palatin de unde are un traiect oblic descendent prin arcul palatin anterior.

Ajunge la baza limbii unde se imparte in doua fascicule:

fasciculul longitudinal ce urmareste marginea limbii pana la nivelul varfului

fasciculul transversal, ale carui fibre se disperseaza printre fibrele muschiului transvers.

Actiune. In contractia bilaterala a celor doi muschi palatoglosi, cele doua arcuri palatine anterioare se apropieunul de celalalt limitand astfel deschiderea istmului bucofaringian.

Avand punct fix pe valul palatin este ridicator al valului palatin.

e.            Muschiul palatofaringian (m. palatopharyngus)

Face parte din structura arcului palatin posterior.

Insertii. Prezinta trei fascicule musculare de origine:

fasciculul principal palatin cu inserctia pe aponevroza valului palatin

fasciculul accesor tubofaringian cu inserctia pe tuba auditiva

fasciculul accesor pterigofaringian cu inserctia pe procesul pterigoidian

Cele trei fascicule se unesc intr-un corp muscular comun, care strabate arcul palatin posterior, ajunge in raport cu peretele lateral al faringelui si se imparte in doua fascicule:

fasciculul tiroidian se insera pe marginea posterioara a lamei laterale a cartilagiului tiroid al laringelui.

fasciculul faringian, inconjoara fata laterala a faringelui si se insera pe rafeul median posterior situat pe fata posterioara a faringelui.

Actiune. Prin actiunea fasciculului tubar dilata tuba auditiva.

Prin actiunea fasciculelor terminale ridica faringele si laringele in timpul procesului de deglutitie.

Participa la inchiderea istmului nazofaringian.

MUCOASA VALULUI PALATIN

Inveleste valul palatin pe cele doua fete. Mucoasa fetei posterosuperioare se continua cu mucoasa pituitara.

Mucoasa fetei anteroinferioare se continua cu mucoasa boltii palatine.

Vascularizatia. Vascularizatia arteriala este realizata de artera palatina ascendenta ramura a arterei faciale si de artera palatina descendenta ramura a arterei maxilare.

Arcurile palatofaringiene sunt vascularizate de ramuri din artera faringiana ascendenta.

Venele dreneaza in plexul pterigoidian si apoi in vena retromandibulara si in venele linguale.

Inervatia. Inervatia senzitiva este data de nervii palatini mici ramuri din nervul maxilar.

Inervatia motorie a muschiului tensor al valului palatin este realizata de nervul mandibular.

Ceilalti muschi sunt inervati de ramurile faringiene ale nervului vag.