PREGATIREA COMPLEMENTARA A KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICALA LA DOMICILIUL PACIENTULUI

In prezent populatia Romaniei nu dispune de servicii alternative de ingrijire medico - sociala suficiente. Acestea sunt oferite in principal in institutii (spitale, camine).

Realitatea indica deplasarea morbiditatii dinspre bolile acute, care puteau fi vindecate, catre afectiunile cronice care nu pot fi vindecate - ci doar ingrijite. Se constata ca serviciile medico-sociale sunt intens medicalizate, orientate spre a vindeca, prea putin spre a ingriji - cu toate ca acest aspect se impune.

Solutii alternative institutionalizarii in Romania au fost oferite de organizatiile neguvernamentale dupa 1990, care au promovat tipuri si modele de servicii pentru diverse categorii de persoane in nevoie.

Pe aceasta linie se inscrie activitatea Fundatiei de Ingrijiri Comunitare din Bucuresti, care a creat o retea (1995) de ingrijiri medico-sociale integrate, efectuate de o echipa multidisciplinara la domiciliul acestor persoane. Proiectul acestei fundatii, numit Batrani Ajutati la Domiciliu (BAD) a fost diseminat in tara, la Botosani, Onesti, Satu Mare, Bacau, Cluj Napoca, Piatra Neamt, Bistrita si Constanta, prin organizatii neguvernamentale.

Consideram ca aceste servicii au avut un impact favorabil in randul populatiei, deschizand calea unei organizari noi prin colaborarea cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, precum si cu CAS. Necesitatea stringenta a acestor servicii fiind atat de mare, nu poate fi lasata numai in seama organizatiilor neguvernamentale, care au posibilitati limitate (atat financiare, cat si ca resurse umane).

Sunt cunoscute problemele financiare cu care se confrunta in prezent Ministerul Sanatatii, care nu poate cuprinde si satisface toate solicitarile bolnavilor cronici (internari de lunga durata care implica costuri foarte mari - nu numai prin medicamente si personal, dar mai ales prin asigurarea hranei si a celorlalte utilitati).

Alternativa eficienta si economica, asa cum este demonstrata in alte tari vest - europene si in Statele Unite ale Americii, este noua cale fireasca ce se impune a fi dezvoltata pentru a asigura la domiciliu servicii de ingrijire medicala si sociala eficiente.

Acestea sunt mai putin costisitoare, dorite de populatie, pot fi platite chiar din contributia fiecarei persoane la CAS si ar degreva considerabil Ministerul Sanatatii de sume importante.

Nu trebuie neglijate nici aspectele profesionale (privitoare la medici, kinetoterapeuti, asistenti medicali, personal de ingrijire, maseuri, asistenti sociali) atat individuale cat si de echipa, legate de remuneratie si de crearea mai multor locuri de munca, atat de necesare in etapa actuala.

Exemplele oferite pana in prezent, precum si deschiderea spre surse noi de informare prin colaborari externe (documentatie, schimb de experienta) pot grabi implementarea acestor servicii in vederea alinierii la sistemul medico-social european.

Foarte importanta pentru realizarea acestei restructurari a serviciilor medicale este formarea unor specialisti pregatiti adecvat, complementar, pentru a presta servicii medicale (kinetoterapie) de inalta calitate la domiciliu, independent sau in cadrul unei echipe pluridisciplinare, exact cum ne-am propus prin prezentul proiect.

Aceasta problema nu este numai a tarii noastre, ea constituie o problema la nivel mondial. Cercetatori din toate tarile cauta solutii pentru rezolvarea crizei in privinta acoperirii cerintelor pentru ingrijirea pacientilor in varsta, si nu numai, a tuturor bolnavilor cronici care pot primi ingrijiri medicale la domiciliu.

Ideea dezvoltarii unei strategii de infiintare a serviciilor de recuperare medicala la domiciliu este o necesitate in actualul context al schimbarilor la care sunt supuse in prezent sistemele de ingrijire de sanatate si de asistenta sociala din toata lumea.

Pe plan mondial se vorbeste chiar de criza ingrijirii pacientilor cronici, care ar putea fi tratati printr-un sistem de asistenta medicala, altul de cat cel bazat pe internare.

In cadrul Symposium International on Health Care Policy, din anul 1999 de la Sydney, s-au prezentat analize ale acestei probleme pe plan mondial (chiar in tari cu un nivel economic dezvoltat, spre exemplu: Canada, Statele Unite, Noua Zeelanda, Anglia, Australia) prin care s-au reliefat urmatoarele aspecte:

numarul mare al populatiei in varsta care necesita si solicita ingrijiri medicale este in prezent de peste 12%, cu tendinta de crestere pana la peste 25% in urmatoarea decada (Fig. 1). Dupa parerea specialistilor, o criza este inevitabila, daca nu apar imbunatatiri (inovatii);

exista un procent semnificativ de pacienti care desi au avut nevoie si au apelat la servicii medicale de ingrijire, nu le-au putut obtine si considera accesul la acestea extrem de dificil (Fig.2).

in tarile, sus mentionate, cu toate ca exista si un segment al populatiei nemultumite pentru ca nu au toti acces la aceste ingrijiri, serviciile medicale de recuperare la domiciliu functioneaza prin intermediul unor echipe pluridisciplinare, inclusiv kinetoterapeuti, platiti prin programe guvernamentale din asigurarile de sanatate - situatie ilustrata in Figura 3.

Totusi, in prezent multi pacienti in varsta sunt tratati prin internari de durata (unele chiar de peste 30 de zile). Statisticile mondiale recente indica faptul ca aproximativ 10% din totalul internarilor, in toate spitalele, au fost reprezentate de varstnici internati peste o luna de zile. In consecinta, costurile sunt tot mai mari si creste necesarul de personal in spitale.

Intrebarile pe care si le pun cercetatorii sunt:

Ce noi concepte de ingrijire inovatoare ar trebui adoptate pentru aceasta situatie?

Ce forme eficiente si economice de spitalizare pot fi create?

Care ar fi efectele pe termen lung?

Unele dintre acestea au fost exprimate si in cadrul Conferintei The Health Roundtable Annual General Meeting, din Aprilie 2003, la Londra. In urma analizei literaturii de specialitate, cercetatorul Stuart Parker si colaboratorii au precizat ca exista 3 strategii principale in privinta serviciilor, care vizeaza:

- evitarea internarilor (Fig. 4)

- furnizarea unor forme alternative de ingrijire, altele decat internarea (Fig. 5)

- sprijinirea dezinstitutionalizarii (Fig. 6)

Fig. 3. Exprimarea in procente a pacientilor, beneficiari ai

serviciilor de ingrijire medicala la domiciliu, platite

prin asigurarile de sanatate.

Cele mai bune solutii propuse sunt cele organizate la interfata spital/comunitate, dupa cum reiese din diagramele prezentate mai sus.

Desi sunt propuse multiple modele, nu s-a gasit inca varianta ideala, fiecare tara urmand sa-si creeze propriul sistem de asistenta medico-sociala in functie de posibilitatile economice, traditii, cerinte si resursele de specialisti disponibile.

Prezentul proiect de cercetare se inscrie pe aceeasi linie, de a gasi solutiile cele mai bune care sa se raporteze la conditiile concrete si specifice ale tarii noastre. Experienta acumulata in acest domeniu in sectorul neguvernamental consideram ca ar trebui extinsa si in sistemul asigurarilor de sanatate CAS. Aceasta ar conduce la diversificarea si imbunatatirea serviciilor existente prin dezvoltarea unor structuri de servicii integrate (medicale, sociale) care sa se constituie intr-o alternativa eficienta la institutionalizare.

Solutia pe care dorim sa o promovam va permite persoanelor asigurate CAS, aflate in stare de dependenta (pe o durata determinata sau nelimitata) si care necesita neaparat tratament recuperator, sa beneficieze de acesta in conditiile propriei alegeri.

Importanta de necontestat a implementarii serviciilor de kinetoterapie la domiciliul pacientilor rezulta din multe studii realizate in aceasta directie la nivel mondial dar si in tara noastra. Intrucat realitatea indica deplasarea morbiditatii dinspre bolile acute care puteau fi vindecate, catre afectiunile cronice care nu pot fi vindecate ci doar ingrijite este doar un aspect legat de practicarea kinetoterapiei la domiciliu, pe langa multe altele. Daca ne referim la gama foarte variata si complexa a posibilitatilor de a interveni in acest mod in tratamentul ce vizeaza pacientii de toate varstele, de la copilul mic la persoanele in varsta dar si la aspectele profilactice ale kinetoterapiei (starea generala de sanatate, starea de maternitate pre si post natala), sfera de interventie a kinetoterapeutului se poate aprecia ca fiind foarte mare.

Restructurarea serviciilor medicale impune formarea unor specialisti foarte bine pregatiti care sa poata aplica recuperarea medicala si in aceasta situatie. Pentru a raspunde acestor cerinte, una dintre directiile de cercetare a cadrelor didactice de la specializarea kinetoterapie a FEFS a Univ. "Al. I. Cuza" Iasi, este pregatirea complementara a studentilor, viitori kinetoterapeuti, pentru aplicarea tratamentului de recuperare medicala la domiciliul pacientilor.

In acest scop am conceput un proiect, cu desfasurare pe 3 ani (2006-2008) care este in derulare, intitulat "Program de pregatire complementara a kinetoterapeutului pentru recuperarea medicala la domiciliu, in vederea integrarii in sistemul actual al asigurarilor de sanatate". Initial in program au fost cuprinsi 23 de studenti din anul IV, specializarea kinetoterapie. Inscrierea la acest curs a fost facultativa (nu este cuprinsa in planul de invatamant). Durata pregatirii lor specializate a fost de un an.

Pregatirea complementara vizeaza participarea la prelegeri (cursuri) cu tematici din aceasta arie de interes, prezentate de membrii echipei de cercetare (cadre didactice ale facultatii, medici si kinetoterapeuti asociati, masteranzi), la lucrari practice ce privesc aspecte particulare ale lucrului la domiciliu, seminarii. Pentru familiarizarea cu problemele studiate, am prevazut la final (ultimele 3 luni), activitati practice, sub forma de voluntariat. Acestea s-au desfasurat sub conducerea directa a cadrelor didactice si a kinetoterapeutilor din echipa grantului si a personalului medical al Asociatiei "Centrul Diecezan Caritas" Iasi (pentru a elimina orice risc), cu care am incheiat un protocol de colaborare.

In cadrul acestor activitati de pregatire complementara s-a pus un accent deosebit pe activitatea practica aplicativa in conditiile lucrului le domiciliul pacientilor sub forma de voluntariat. Prin aceasta s-a urmarit buna organizare a activitatii din punct de vedere admnistrativ si legislativ in conformitate cu experientele anterioare in domeniu, folosind surse bibliografice si schimburi de experienta cu centre de specialitate care au aplicat deja aceasta forma de practicare a kinetoterapiei.

Regulile si indicatiile specifice acestor aplicatii au stat la baza intregii noastre activitati.

Serviciile sociale de voluntariat sunt recunoscute in toata lumea si foarte apreciate, urmand ca la noi sa se dezvolte pe masura in care pot contribui la imbunatatirea unor aspecte legate de calitatea vietii unor categorii de persoane aflate in dificultate.

Serviciile sociale au caracteristici fundamentale care se refera la antrenarea si implicarea resursei umane care sa sustina organizatiile si institutiile specializate in diferite domenii, prin activitati de voluntariat.

Reglementat prin lege (Legea 195/20-04-2001 si Ordonanta nr. 58/20-08-2008), voluntariatul presupune un anumit nivel al solidaritatii si constiintei civice care sa conduca la participarea liber consimtita a persoanei ce doreste sa se implice intr-o astfel de activitate.

Activitatile de voluntariat au diverse arii de interes pentru organizatiile comunitare neguvernamentale, intre care si oferirea de asistenta medicala gratuita, de recuperare, de reabilitare fizica, celor ce nu-si pot plati costurile acestor servicii atunci cand au nevoie de ele.

Din motive obiective, foarte putine dintre acestea sunt in prezent decontate de CAS, din fondul asigurarilor de sanatate. In situatia in care serviciile medicale (si de recuperare) sunt indicate la domiciliul pacientilor si nu pot fi decontate de CAS, nici platite de catre pacient specialistilor cu drept de libera practica, solutia prin care se pot aborda unele cazuri sunt serviciile sociale de voluntariat.

In prezent, despre asistenta medicala la domiciliu (includem aici si kinetoterapia la domiciliu) se vorbeste din ce in ce mai mult. Un segment important al populatiei are nevoie de acestea, dar nu toti pacientii stiu ca au dreptul de a beneficia de ele inclusiv in mod gratuit.

Cu atat mai mult in Romania diversificarea posibilitatilor de interventie se impune, atat pentru reducerea timpului de internare care presupune costuri mari, dar si pentru evitarea disconfortului psihic la care este supus bolnavul in perioada de internare.

Tratamentul aplicat in diferite alte moduri de organizare, acolo unde este posibil, si-a dovedit eficienta, sub mai multe aspecte care privesc atat institutiile de profil (spitale, policlinici) dar si pe beneficiari, pe pacientii care il solicita.

Dintre diferitele moduri de abordare a recuperarii medicale, tratamentul la domiciliul pacientului este una din variantele considerate deosebit de avantajoase, atat pentru pacient cat si pentru specialisti

De asemenea eliberarea unui certificat de atestare a activitatii de voluntariat este utila studentilor voluntari pentru a demonstra ulterior experienta practica in domeniu pe care orice angajator o solicita.

Contractul cu CAS, cat si libera practica, reglementate prin lege, rezolva atat problema unor locuri de munca pentru specialisti, precum si avantajele tratamentului de recuperare la domiciliul pacientului, prin decontarea serviciilor de catre CAS din contributia fiecarei persoane la aceasta institutie.

Pentru realizarea acestei pregatiri am stabilit etapele necesare pentru instruirea studentilor, printr-un program metodic, conform regulilor de management existente, bine conturate si logic parcurse, urmand ca dupa aceasta, cunostintele dobandite sa fie implementate in practica, sub forma de voluntariat.

Am considerat necesara o perioada de cinci luni de pregatire teoretica si practica de specialitate, adresata studentilor din ultimul an de studii, specializarea kinetoterapie dupa care studenti participanti la aceasta forma voluntara de instruire, au fost evaluati.

La pregatirea studentilor au contribuit cadrele didactice de specialitate, medici kinetoterapeuti, membri ai unui proiect de cercetare CNCSIS (in calitate de prestator de servicii) cat si specialisti (medici, psiholog, sociolog) din cadrul Asociatiei "Centrul Diecezan Caritas" Iasi cu care am incheiat un protocol de colaborare (in calitate de beneficiar).

Prin acest contract s-au stabilit:

Obiectivul proiectului

Art. 1. Activitati de voluntariat ale studentilor de la specializarea kinetoterapie la domiciliul persoanelor aflate in evidenta Asociatiei Centrul Diecezan Caritas Iasi.

Durata

Art. 2. Durata conventiei: 1 martie - 15 mai 2007 (in primul an aplicatii practice)

Drepturile si obligatiile partilor

Art. 3. Centrul Diecezan Caritas Iasi asigura posibilitatea de aplicare a tratamentelor kinetoterapeutice prescrise de catre un cadru medical de specialitate.

Art. 4. Centrul Diecezan Caritas Iasi asigura accesul la documentele medicale ale pacientilor aflati in program.

Art. 5. Voluntarii, studenti ai specializarii kinetoterapie, se obliga sa se prezinte la programul stabilit impreuna cu pacientul.

Art. 6. Voluntarii asigura desfasurarea activitatilor de recuperare adaptate diagnosticului, sub indrumarea cadrelor didactice de la specializarea kinetoterapie.

Dispozitii finale

Art. 7. Modificarea prezentului protocol se va face numai prin acordul partilor si numai cu incheierea de act aditional, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Art. 8. Centrul Diecezan Caritas Iasi se obliga ca dupa primirea datelor necesare din partea partenerului din prezentul protocol, sa pastreze confidentialitatea acestora, cerand acordul celor selectati pentru participarea la studiu si pentru folosirea datelor personale.

De asemenea in cadrul protocolului de colaborare au fost prevazute (obligatii ale protocolului de servicii):

elaborarea si derularea programelor de kinetoterapie aplicate de catre voluntari;

desfasurarea activitatilor in concordanta cu nivelul de pregatire profesionala al voluntarilor;

participarea la formele de instruire propuse de beneficiarul voluntariatului;

respectarea timpului de lucru stabilit pentru fiecare caz in parte.

Conform planificarii, perioada de aplicare a tratamentului kinetoterapeutic sub forma de voluntariat la domiciliul pacientilor recomandati de medicii aflati in serviciul ACDC Iasi s-a derulat in bune conditii, ambele parti respectandu-si obligatiile. Au fost cuprinse in program persoane cu diferite afectiuni cronice, cu varste intre 10 ani - 70 ani, cazuri sociale.

Sub aspectul rezultatelor obtinute, acestea au fost considerate satisfacatoare pentru conditiile date, diagnosticul si timpul de interventie.

Programul a fost reluat si este in derulare si in prezent ceea ce confirma contributia activitatii la ameliorarea starii de sanatate a pacientilor.

Atragerea si motivarea voluntarilor spre activitati din cadrul unor organizatii au la baza convingeri personale si valori morale, dorinta de dezvoltare profesionala, intelegerea, deschiderea sociala, dorinta de a proteja, stima de sine.

Pe parcursul derularii activitatilor propuse cele mai importante aspecte au fost prezentate in cadrul sesiunilor de comunicari stiintifice pentru a le face cunoscute celor interesati, pentru a promova interesul pentru aceasta forma de activitate si de a realiza schimburi de experienta.

Concluzii

      Proiectul a fost considerat de interes major, fiind apreciat cu un punctaj foarte bun, ceea ce a facut posibila bugetarea;

      Interesul studentilor a fost foarte mare, grupa constituindu-se foarte usor, acestia fiind deschisi pentru activitati facultative si de voluntariat;

      Centrul Caritas a acceptat colaborarea, deschizandu-se in perspectiva un parteneriat de lunga durata;

      Pacientii (persoane cu diferite afectiuni) doresc aceste servicii si le apreciaza in mod deosebit;

      Activitatea voluntarilor poate contribui la diversificarea serviciilor sociale;

      Prin voluntariat se pot rezolva diferite probleme care fac obiectul unor organizatii care vizeaza domeniile de interes din cadrul comunitatii;

      Asigura resurse umane suplimentare pentru acoperirea unor activitati profesionale;

      Voluntarii pot sustine activitati importante in cadrul unor organizatii;

      Aduc un ton optimist si entuziasm in activitatile organizatiei;

Intrucat practica profesionala (asistata) din perioada de voluntariat, se finalizeaza si cu o certificare a activitatii prestate, tot mai multi studenti sunt interesati de a participa la aceasta forma de activitate.

Bibliografie:

1. Albu A., Albu C., Petcu I., 2001 Asistenta in familie a persoanei cu deficienta functionala, Ed. Polirom, Iasi,
2. Balteanu V., 2006 Program de pregatire complementara a kinetoterapeutului pentru recuperarea medicala la domiciliu, in vederea integrarii in sistemul actual al asigurarilor de sanatate - Grant CNCSIS
3. Black D, Bowman C. 1997 Community institutional care for frail elderly people. BMJ; 315: 441-442.
4. Fundatia de Ingrijiri Comunitare , 1998 - serviciile de ingrijiri la domiciliu - Ghid de Practica - Ed. Leal. Bucuresti
5. Ghergut Alois, 2003, Managementul serviciilor de asistenta psihopedagocica si sociala Polirom Iasi
6. Kavanagh S, Knapp M 1999. Primary care arrangements for elderly people inresidential and nursing homes. BMJ; 318: 666.
7. Rochon PA, Bronskill SE, Gurwitz JH. Health care for older people. BMJ 2002; 324: 1231-1232.
8. Tudor Sbenghe 1996 - Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Ed. Medicala Bucuresti,
9. Vlasceanu. M., 1993, Psihosociologia organizatiilor si a conducerii, Editura Paideia, Bucuresti.
10. Wagner C, van der Wal G, Groenewegen PP, de Bakker DH. 2001 The effectiveness of quality systems innursing homes: a review. Quality and Safety inHealth Care; 10: 211-217.
11. The Elderly Patient Care Crisis, 2003, Public Release Version, The Health Roundtable Annual General Meeting Mini-Workshop Londra Policy Survey

The Elderly Patient Care Crisis Public Release Version The Health Roundtable Annual General Meeting MiniWorkshop

13. Comprehensive Web Sites for Aging and Long-term Care
14. Disability (Government and private services and assistive devices) -
15. Home Care - https://www.lifehome.com/
16. Cathy Schoen, Erin Strumpf, Karen Davis, Robin Osborn, Karen Donelan, and Robert J. The elderly's experiences with health care infive nations. findings from the commonwealth fund 1999 international health policy survey -