SISTEMUL NERVOS CENTRAL

SISTEMUL NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos central (SNC) este format din maduva spinarii, trunchi cerebral, cerebel, diencefal si emisferele cerebrale.

Maduva spinarii are forma de cilindru, cu un sant anterior larg si un sant posterior ingust. Pe sectiune se observa substanta cenusie si substanta alba. Substanta cenusie este dispusa central si are forma de H, cu doua coarne anterioare, doua coarne posterioare si doua coarne laterale.

Coarnele anterioare sunt scurte si groase. Ele contin neuroni multipolari motori, de dimensiuni mari. Axonii lor constituie radacina anterioara, motorie, a nervilor spinali. Dendritele lor fac sinapsa cu:

-axonii neuronilor din coarnele posterioare, sau

-cu axoni descendenti ai neuronilor din alte regiuni ale SNC (cerebel, emisfere cerebrale).

Coarnele posterioare sunt lungi si subtiri. Ele contin neuroni multipolari senzitivi. Axonii lor fac sinapsa cu:

-dendritele neuronilor din coarnele anterioare ale maduvei, sau

-dendrite ale neuronilor din alte regiuni ale SNC (trunchi cerebral, cerebel).

Dendritele lor fac sinapsa cu axoni ai neuronilor din ganglionul spinal.

Ganglionul spinal contine neuroni pseudounipolari care prezinta fiecare cate o singura prelungire, ce se imparte apoi intr-o dendrita si un axon. Dendrita

ajunge in piele. In grosimea pielii se gasesc numerosi receptori care transmit informatii tactile, termice, dureroase, prin dendrita neuronului pseudounipolar, apoi prin axonul neuronului pseudounipolar, catre neuronii multipolari senzitivi din coarnele posterioare. Dendritele si axonii neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali constituie radacina posterioara, senzitiva, a nervilor spinali.

Informatiile tactile, termice sau dureroase pot fi transmise pe doua cai: ascendenta sau orizontala. De exemplu, daca punem mana pe ceva foarte fierbinte, aceasta informatie termica, culeasa de catre receptorii termici din piele, este transmisa prin dendritele neuronilor pseudounipolari , prin axonii neuronilor pseudounipolari, pana la neuronii senzitivi din coarnele posterioare. De aici, informatia ajunge la neuronii motori din coarnele anterioare, la muschii scheletici inervati de catre acesti neuroni, si contractia muschilor scheletici determina retragerea reflexa a mainii. Aceeasi informatie, de la neuronii senzitivi din coarnele posterioare ajunge la neuronii din trunchiul cerebral si la scoarta cerebrala, care analizeaza informatia si da comanda de miscare pentru intregul corp. Aceasta comanda provine din neuronii stratului piramidal intern al scoartei cerebrale, ai caror axoni au traiect descendent pana in coarnele anterioare ale maduvei, unde fac sinapsa cu neuroni motori de la mai multe niveluri ale maduvei, si acestia determina contractia mai multor muschi scheletici, deci, miscarea intregului corp.

Coarnele laterale contin neuroni multipolari vegetativi, adica neuroni ai caror axoni, trimisi tot prin radacina anterioara a nervilor spinali, determina contractia musculaturii netede a organelor cavitare (stomac, intestin), sau secretia diferitelor glande (pancreas).

Pe langa neuroni, in substanta cenusie se gasesc celule gliale si capilare sangvine. Celulele gliale (astrocite protoplasmatice, microglii) protejeaza neuronii si fagociteaza substantele straine ce pot distruge acesti neuroni.

In centrul substantei cenusii se gaseste canalul ependimar, inconjurat de celule gliale ependimare. Acestea sunt alungite, cu nucleu ovalar si produc sau filtreaza lichidul cefalorahidian (LCR). LCR are rol de protectie mecanica a maduvei spinarii impotriva eventualelor socuri mecanice.

Substanta alba inconjura substanta cenusie si este formata din axoni inconjurati de teaca de mielina, alba. Unii axoni au traiect ascendent, altii, descendent. Axonii transmit informatii intre neuroni situati la diferite nivele ale SNC.

La periferia substantei albe, in jurul maduvei spinarii, se gaseste meningele, format din trei foite: pia mater, arahnoida si dura mater. Pia mater prezinta un epiteliu simplu pavimentos dispus pe suprafata maduvei. Intre pia mater si arahnoida exista un strat subtire de LCR, tot cu rol de protectie mecanica. Arahnoida contine tesut conjunctiv dens. Dura mater contine tesut conjunctiv dens, care adera strans de coloana vertebrala.

Cerebelul contine substanta cenusie si substanta alba. Substanta cenusie este dispusa la exterior si formeaza scoarta cerebeloasa. Substanta alba este dispusa la interior si contine axoni mielinizati care fac legatura intre diferite regiuni ale cerebelului sau intre cerebel si alte organe ale SNC (maduva spinarii, scoarta cerebrala).

Scoarta cerebeloasa prezinta trei straturi: molecular, al celulelor Purkinje, granular. Fiecare strat contine neuroni, celule gliale si vase sangvine mici.

Stratul molecular contine neuroni multipolari mici si mari. Neuronii multipolari mici au axon orizontal. Neuronii multipolari mari au axon descendent, care coboara si face sinapsa cu neuronii Purkinje. Neuronii multipolari mari au efect inhibitor asupra neuronilor Purkinje.

Stratul celulelor Purkinje contine neuronii multipolari mari, al caror corp celular are aspect de cap de iepuras. Corpul celular prezinta doua dendrite groase, cu traiect ascendent, care ajung in stratul molecular. Axonul are traiect descendent si ajunge in coarnele anterioare ale maduvei, face sinapsa cu neuronii multipolari motori din coarnele anterioare, asupra carora are efect inhibitor.

Stratul granular contine neuroni multipolari, unii cu traiect orizontal si altii cu traiect ascendent. Axonii cu traiect ascendent ajung in stratul molecular, unde se bifurca in forma de T, si fac sinapsa cu dendritele neuronilor Purkinje, asupra carora au rol stimulator. Fibrele in T fac sinapsa si cu neuronii multipolari mici si mari din stratul molecular, prin intermediul carora au efect inhibitor asupra neuronilor Purkinje.

De la trunchiul cerebral provin doua tipuri de fibre: iederiforme si musciforme. O fibra iederiforma face cateva sute de sinapse cu o singura dendrita a neuronului Purkinje, asupra caruia are efect puternic stimulator.

O fibra musciforma face sinapsa cu dendritele neuronilor multipolari din stratul granular, si prin axonul ascendent, in forma de T, are efect stimulator asupra neuronului Purkinje.

Neuronii Purkinje sunt, deci, stimulati de catre fibrele iederiforme si de axonii in T, si sunt inhibati de catre neuronii multipolari cu axon descendent. Ca rezultat al acestor influente, provenite de la trunchiul cerebral, axonii neuronilor Purkinje vor inhiba mai mult sau mai putin neuronii motori din coarnele anterioare ale maduvei, deci vor inhiba mai mult sau mai putin miscarea muschilor scheletici. Astfel, datorita neuronilor Purkinje din cerebel, are loc ajustarea miscarilor si mentinerea echilibrului corpului.

Cerebelul este acoperit de meninge, cu aceeasi structura descrisa la maduva spinarii.

Emisferele cerebrale sunt constituite din substanta cenusie si substanta alba. Substanta alba, dispusa la interior, este formata din axoni mielinizati care fac legatura intre diferite regiuni ale emisferelor cerebrale, sau intre emisfere si alte organe ale SNC (cerebel, maduva spinarii). Substanta cenusie este dispusa la suprafata si formeaza scoarta cerebrala. Scoarta cerebrala contine cinci tipuri majore de neuroni:

a)neuroni cu axon orizontal. Sunt neuroni de asociatie.

b)neuroni granulari, sunt neuroni multipolari cu corp celular stelat si axon ascendent. Sunt neuroni senzitivi.

c)neuroni piramidali, sunt neuroni multipolari cu corp celular triunghiular, si axon descendent, provenit din mijlocul bazei. Sunt neuroni motori.

d)neuroni piramidali inversati, sunt neuroni multipolari cu corp celular triunghiular, si axon ascendent, provenit din varful triunghiului. Sunt neuroni senzitivi.

e)neuroni fusiformi, sunt neuroni multipolari cu corp celular alungit, in forma de fus, si axon descendent. Sunt neuroni motori.

Scoarta cerebrala prezinta sase straturi:

1.molecular, care contine doar neuroni cu axon orizontal

2.granular extern, care contine predominant neuroni granulari, si rari neuroni piramidali mici

3.piramidal extern, care contine predominant neuroni piramidali, mici si mijlocii. Cei mici sunt situati superficial, iar cei mari sunt situati profund

4.granular intern, care contine predominant neuroni granulari, dar si rari neuroni piramidali inversati si rari neuroni cu axon orizontal

5.piramidal intern, care contine predominant neuroni piramidali, mari si foarte mari, si rari neuroni piramidali inversati

6polimorf, care contine toate formele de neuroni: granulari, piramidali, piramidali inversati, cu axon orizontal, fusiformi.

Straturile molecular, granular intern si extern primesc informatii din tot organismul, si anume de la piele, prin coarnele posterioare ale maduvei spinarii si prin trunchi cerebral, sau de la cerebel. Straturile piramidal intern, extern si polimorf determina miscarea intregului organism, prin sinapsa cu neuronii multipolari motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii.

Emisferele cerebrale sunt inconjurate de meninge, format din aceleasi trei foite: pia mater, arahnoida si dura mater. Intre pia mater si arahnoida exista LCR, cu rol de protectie mecanica a emisferelor cerebrale.