TUMORILE MALIGNE ALE SANULUI

TUMORILE MALIGNE ALE SANULUI

Tumorile malegne ale sanului sunt de doua feluri:

- epitelioame maligne (cancere)

- conjunctive (sarcoame)

Epitelioamele maligne (carcinoamele) sunt cele mai frecvente. Ele pot sa fie primitive sau secundare prin transformarea unor tumori initial bengine

si care se malignizeaza. Peste 66% dintre tumorile sanului sunt hormonodepente. Glanda mamara este un tesut 'tinta' pemtru hormonii sexuali. Initial, apare 'clonul malign' care se transforma, treptat, in 'microcancer'. Clonul malign este microscopic si este format de celul de aceealsi fel. Evolutia sa spre tumora poate sa fie oprita prin sistemele imunologice poate sa la indivizii care au un sistem imunologic robust. La acestia, sistemul imunologic poate sa recunoasca, din timp si sa blocheze dezvoltarea celulelor neoplazice. In momentul in care clonul isi dobanteste vascularizatie proprie apare tumora canceroasa. Din acest mmoment celulele maligne pot sa patrunda in circulatia sangvina si sa se fixeze in ganglionii regonali

Pagina 277

sau la distanta (metateza canceroasa). Uneori, celulele pot sari peste etapa ganglionara producand metasteaza, in viscere sau oase, inainte de aparitia adenopatiilor. Tumora canceroasa invadeaza glanda mamara catre suprafata, dand aspectul de 'coaja de portocala), retlectie mamalenara si ulcerati tegumentare. In profunzime, invazia produce fixarea tumorii, la muschiul pectoral.

Semnele de malignitate, ale tumorii de san, sunt:

- duritatea tumorii, conturul difuz si neregulat;

- aderenta profunda se evidentiaza, prin manevrele Velpeau sau Tillaux;

- aderenta superficiala se evidentiaza, prin capitonajul pielii;

- retractia mamelonului;

- 'coaja de portocala', cand limfaticiale sunt invadate;

- adenopatiile regionale (axilare, suopraclaviculare).

Examanele paraclinice ofera date pretioase:

- termografia cutanata cu termo- cupul arata cresterea temperaturii la nivelul unor tumori.

- mamografia evidentiaza opacitatea crescuta a tumorii, conturul neclar si neregulat cu aspect crenelat sau dintat si prelungiri 'ca spicele', paralele cu canale galactofore si limfatice, cu directia orientata spre mamelon. Imaginea stelata sau cu aspect de 'praf se sare'sau 'fire de nisio' sunt caracteristice in cazul calcificarii tumorilor. Retractia tegumentara, edemul tegumentar, ingroserea mamelonului si adenopatiile sunt evidentiabile la mamografie.

Mamografia computerizata evidentiaza rumorile foarte mic (microcancere) si face diferenta dintre tumorile bengine sau distrofiile sanului si tumorile maligne.

Radiofosfocaotarea cu fosfor radioctiv permite descoperirea metastazelor.

Ecografia sanului evidntiaza tumorile si eventualele metastaze incipipiente.

Tomografia computerizata, de asemenea, fiind mai selectiva.

In 1995, cancerul mamar avea, in tara noastra, o incidenta de 50 fenei la suta de mii. Mortalitatea, in 1993, era de 21 la suta de mii, in tara, in Bucuresti ajungand la 32 la suta de mii de femei. Aceasta situatie este grevata de faptul ca majoritatea femeilor, cu cand cer de san, se prezinta, in stadii avansate, in care operatiile numai au rezultate redicalr.

Pagina 278

Factorii de risc sunt externi si interi.

Factorii externi sunt numerusi, mentionam pe cei mai importanti:

- iradierea, mai ales inainte de 30 de ani;abuzul de radiografii;

- obezitatea si excesul almentar, mai ales de dulciuri fine;

- starile precanceroase reprezentate de toate tumorile bengigne descrise;

- traumatismele mamare mici si repetate;

- alcoolul, fumatul, stresul;

- contraceptivele orale, mai ales inainte de prime nastere si in perioade prelungite;

- virusurile ARN, de tip B si C.

Factorii interni sunt:

- varsta, intre 45- 49 ani (premenopauza) si 60- 65 ani (postmenopauza) ;

- menarha precoce, inainte de 13 ani si menopauz tradiva dupa 50 dr ani;

- nuliparitatea sau prima sarcina dupa 30 de ani;

- lipsa alaptarii;alaptatul la san protejeaza femeia de cancer;

- obezitatea, mai ales dupa 60 de ani, adica dupa postmenopauza;

- stralile precanceroase reprezentate de toate tumorile benigne descrise;

- cicatrizarea unor incizii radiare pe san;

- tulburalile endocrine tiroidiene si excesul de foliculina;66% din tumorile sanului sunt hormonodepente avand in compozitie celule receptoare pentru estrogen si progesteron;

- genitic, femeile nascute din mame care au suferit de cancer mamar au riscul dublu de a face cancer.

CARCINOMUL INFLAMATOR

(mastita carcinomatoasa) este cea mai grava forma, de cancer de san. Are un aspect asemanator cu mastita acuta inflamatoare. La examenul histologic, se evidetiaza celulele nediferentitate. Are o evoluti rapida, prin invazii limfatice si vasculare care duc la metastazare masiva.

BIOLA PAGET a fost descrisa, in 1874. Reprezinta 1- 4%, din totalul cancerelor mamare. Mai frecventa, intra 40- 60 de ani.

Pagina 279

Se manifesta prin cruste si vegetatii la nivelul mamelonului. Crustele sunt uscat si aderente. Ruperea lor, dupa evolutie lunga, lasa ulceratii uso sangvinolente care au tendita sa se extinda, catre areola mamara. Cu timpul, ulceratiile iau aspect exematos, cu margini dure, neregukate. La nivelu acesor leziuni, bolnava resimte mancarime sacaitoare, senzatia de arsura si, prin grataj (scarpinare), agraveaza leziunile. Cu timpul apar muguri carnosi

indelungata, apare si tumora profunda, cu aspect de nodul aderent la piele. Ganglionii sunt invadati, tardiv.

Boala Paget este o degerenescenta diskeratozica a pielii care reprezinta stadiul precanceros. Se transforma in cancer, prin propagarea in canalele galactofore. Examenul histologic evidentiaza celulele epiteliale malpighiene mari, modificate, numite celule Paget, care au ocitoplasma vaculoara si nuclei atipici.

Evulotia este lunga, de 10- 20 de ani.

Tratamentul consta in extirparea areolei si mamelonului, impreuna cu canalele galactofore, de dedesupt. In stadiile canceroase, se practica amputatia larga de san, cu evidarea ganglionilor.

SCHIRUL ATROFIC este forma de cancere infiltarafil. Mai frecvent, la bolnavele in varsta. Tumora retract si deformeaza mamelonul. Are o evolutie

lenta care poate, sa ajunga, pana la 10 ani.

Frmele clinice sunt:

- schirul incuirasa, care invadeaza mamelonul si chiar, peretele toracic, formand plecarde, cu aspect de 'platosa'. Are o evolutie, rapida, spre deces.

- schirul cu pustule se prazinta, cu noduli cutanti, de permeatie datorita invaziei vaselor limfatice. Are o evolutie, rapida.

CANCERUL MAMAR LA BARBAT este, de 100 de ori, ma rar. Apare, la bolnavii, cu ginecomastie. Tumora se afla, sub areola mamara si este dura. Evolutia este, mai rapida, deoarece glanda este de dimensiuni mici. Invazia cuprinde pielea producand ulceratii si muschii pectorali. Adenopatia este prezenta, in 50%, din cazurile care vin, la medic/De aceea, prognosticul este, mai grav, decat in cazul cancerului de san, la femi.

Castarea are indicatii, mai importante, deoarece, influenteaza, in bine, metastazele pulmonare, osoase si cutante.

Tratamentul consta, in extirparea tumorii, impreuna cu glanda si ganglionii intersati.

Tratamentul cancerului de san

1. Tratamentul chirurgical consta in mastectomia simpla, in cazul tumorile 'in situ', cand depistarea este precoce.

In tumorile invazive, se practica mastectomia radicala, dup a technici diferite. Mastectomia radicala, inseamna, extirparea, in bloc, a tumorii impreuna cu sanul, muschii pectorali si ganglionii regionali. Tipurile de operatii sunt:

- mastectomia Halsted, in care se extirpa, ambii muschi pectorali;

- mastectomia Patey, in care se conserva, marele pectoral;

- mastectomia Madden care conserva, ambii, muschi pectorali;

- mastectomia modificata: Chiricuta, Trestioreanu, Setlacek.

In tumorile depasite, se practica mastectomia 'de curatire'prin care se extirpa sanul si tumra, pentru a evitacomplecatiile locale. In acesta situatie, metastazele, la distanta, sunt frecvente.

2. Radioterapia se pracica pre sau post operator, pe glanda, peretele toracic si ganglioni. Se foloseste cobaltrotonul si aceeleratoare lineara. Curieterapia se face, cu fire de iridiu 192, plasate, in baza tumorii.

3. Chimioterapia adjuvantase poate face, impreuna cu radioterapia, inainte sau dupa operatie. Chimioterapia neajuvanta se practica, in tumorile mici agresive sau in tumorile invandate, avansate. Chimioterapia paliativa se face in tumorile inoperabile sau la care sau facut operatii de curatire. Cele mai frecvente citostacie, folosite sunt: doxorubicina, 5 fluorouracil, ciclofosfamida, metotrexat, cisplatin s. a. ele se folosescin asociere, in diverse combinatii.

4. Hormonoterapia este justificata avand in vedere ca tumorile se san sunt, in majoritatea cazurilor, hormonodepente. Inhibitia oviariana influenteaza in bine evolutie si simpotomele metastazelor. Se poate obtine, prin trei metode:

- radiologica, prin iradierea ovarelor;

- chirugicala, prin extirparea ovarelor (castarare) ;

- medicamentoasa cu tamoxifen sau zalodex, tratamente prelungite, pana la 2 ani. Tratamentul metastazelor, se face cu farlutal, magace s. a