ZONA CILIARA

ZONA CILiARA

Zona ciliara, numita si corpul ciliar, este o portiune a membranei vasculare a ochiului, care se intinde intre ora serrata si circumferinta mare a irisului. Ea este subtire in partea posterioara si creste din ce in ce mai mult in grosime inspre iris. Pe sectiuni sagitale are deci o forma triunghiulara, cu baza la iris si virful spre ora serrata. intre corpul ciliar propriu-zis si coroida se afla o zona de trecere, numita orbiculus ciliaris. A-ceasta este o banda de 3-4 mm latime si este caracterizata din punct de vedere structural prin disparitia lamei coriocapilare. Orbiculus ciliaris este separat de coroida prin linia festonata a orei serrata. Concavitatea festoanelor este indreptata inspre zona ciliara si prelungirile lor brazdeaza suprafata regiunii. Vasele orbiculului ciliar pro-emina uneori, formind mici striatii meridiane, vizibile doar cu lupa.

Zona ciliara cuprinde doua categorii de formatiuni importante: muschiul ciliar si procesele ciliare (fig. 551). Muschiul se gaseste in grosimea corpului ciliar, pe cind procesele proemina la nivelul suprafetei sale posterioare.

Procesele ciliare (processus ciliares) sint in numar variabil, de 70-90. Ele se prezinta sub forma unor proeminente, alungite in sens meridian, care apar dispuse radiar in jurul cristalinului, fara totusi a-1 atinge. Totalitatea lor formeaza asa-numita coroana ciliara (corona ciliaris).

Dimensiunile lor sint urmatoarele: 2-2,5 mm lungime, 0,12 mm latime si 0,8-1 mm grosime.

Forma proceselor ciliare este destul de neregulata. Pentru usurinta descrierii, ele au fost comparate cu piramide triunghiulare. Baza piramidei sau mai bine-zis extremitatea ei voluminoasa in forma de maciuca priveste cristalinul (fig. 551). Dintre cele trei fete, cea anterioara adera de corpul ciliar. Fetele posterolaterale delimiteaza intre ele niste depresiuni, numite vai ciliare. Zonula lui Zinn (zonula ciliaris), trecind peste procesele ciliare, transforma vaile omonime intr-o serie de spatii, in comunicare cu camera anterioara a ochiului (camera bulbi anterior). intre procesele ciliare, deci in aceste vai, se afla proeminente asemanatoare cu procesele, de dimensiuni mult mai mici, numite plici ciliare (plicae ciliares). Atit procesele cit si plicile ciliare sint ghemuri vasculare, mai ales venoase, unite printr-un tesut conjunctiv putin abundent, continind celule pigmentare. La suprafata ele sint acoperite de prelungirea anterioara a laminei basalis si portiunea ciliara a retinei (pars ciliaris retinae). La nivelul proceselor ciliare are loc formarea umoarei apoase (humor aqueus).

Muschiul ciliar (m. ciliaris) este cuprins in grosimea zonei ciliare si este format de fibre musculare netede. Cea mai mare parte din fasciculele musculare sint orientate radiat (fibrae meridio-nales) (muschiul lui Briicke). Acestea se fixeaza inainte pe ingrosarea circulara a membranei elastice posterioare a corneei (lamina limitans posterior), denumita inelul lui Dollinger.

Pe linga fibrele radiare situate inapoia lor, muschiul ciliar cuprinde si citeva fascicule dispuse circular, concentric cu cristalinul (fibrae circulares) (muschiul lui Miiller). in totalitatea lui, muschiul ciliar este intins intre doua zone de ancorare, ambele elastice, fapt care usureaza revenirea fasciculelor relaxate dupa o contractie musculara. Punctul lui fix este in partea anterioara, pe inelul lui Dollinger. Cind se contracta, exercita tractiuni asupra coroidei, deplasind ora serrata in directia anterioara. Prin aceasta actiune a sa, muschiul ciliar intervine in acomodare, relaxind aparatul de suspensie al cristalinului, care se fixeaza in zona orei serrata.