ALIMENTELE MODIFICATE GENETIC

ALIMENTELE MODIFICATE GENETIC

Despre alimentele modificate genetic se afirma ca sunt produse ce au calitati nutritive similare sau, uneori, chiar mai bune decat cele obtinute prin metodele clasice. 'Noile alimente' sunt rezultatul ingineriei genetice. O gena este o particula din cadrul moleculei de ADN si este responsabila de o anumita trasatura a organismului (cum ar fi grupa sanguina).

Genetica este stiinta ce a dominat sfarsitul secolului XX si, fara indoiala, va domina si acest secol. Desi rezultatele experimentelor genetice au creat multe discutii contradictorii, nu putem sa nu tinem cont de marile realizari ale geneticii, ce au culminat cu proiectul de cartare a genomului uman. Posibilitatea de a insera gene, de la o specie in genomul altei specii, a fost punctul culminant al intregii dezvoltari al acestei ramuri. Cea mai utilizata tehnica de modificare a identitatii genetice a organismelor vii este tehnologia ADN-ului recombinat. Aceasta metoda consta in luarea, de la organismul donor, a genei care ne intereseaza si introducerea ei intr-o molecula de ADN strain, care, astfel, poarta numele de vector purtator. Urmeaza, apoi, etapa inserarii intregii molecule de ADN in molecula ADN a organismului gazda. In continuare se urmareste celula in care se manifesta genele, apoi se selecteaza produsul care intereseaza. Acest produs este greu de controlat, deoarece genele nu functioneaza izolat, ci interactioneaza, unele cu altele, iar organismul uman are zeci de mii de gene si daca luam in calcul si faptul ca indivizii sunt entitati distincte, atunci ne putem da seama ca, aceeasi gena poate avea efecte diferite de la un organism la altul.

Primul produs obtinut prin aceasta tehnica si destinat vanzarii, a fost o versiune modificata genetic a unui hormon - BST somatotropina - care stimuleaza productia de lapte la vaci. Acest produs s-a realizat prin inserarea genei pentru BST la bacterii, o metoda similara fiind folosita si in experimentul pentru obtinerea insulinei. In urma acestei realizari a aparut si intrebarea daca acest hormon influenteaza doar animalul sau si consumatorul?

Experimental s-a dovedit ca o doza de BST injectata, creste productia de lapte cu 15-20%. Cercetatorii canadieni, ce se ocupau cu introducerea pe piata a noilor alimente modificate genetic, au constatat ca 30% din sobolanii care au primit in hrana lapte obtinut prin aceste interventii genetice prezentau anticorpi!!! A fost evident ca acest hormon influenta si consumatorul, cu toate acestea - abia dupa 8 ani de la realizarea acestor studii s-a reusit oprirea utilizarii acestui hormon in Canada.

De asemenea, exista o controversa si in ceea ce priveste calitatea laptelui produs de vacile tratate cu BST. Conform Raportului Uniunii Europene administrarea de BST stimuleaza producerea unui hormon (IGF-1 insulin growth factor), care atunci cand este secretat in cantitati mari in lapte, stimuleaza dezvoltarea maligna a celulelor. Folosirea acestui hormon a fost asociata si cu o crestere relativa a aparitiei cancerului la san si prostata. (Report on Public Health Aspects of the Somatotrophin, European Union - 15 martie 1999).

Se discuta, fara prea multe efecte in practica, despre riscurile alimentelor modificate genetic asupra sanatatii consumatorilor? Intre acestea, cei mai multi autori sunt de parere ca ar putea fi mentionate:

efectele alergice. Genele nou inserate pot produce proteine care la unele persoane determina alergii. Cele mai frecvente alergii sunt cele fata de lapte, oua, peste, cereale si soia. La inceputul anilor '90 cand soia a capatat efecte nutritive sporite prin introducerea unei gene selectate din nucile braziliene, riscul potential a devenit evident. 

rezistenta la antibiotice. Se stie ca unele alimente modificate genetic pot creste rezistenta omului sau a animalelor fata de antibiotice. De exemplu, tomatele modificate genetic, consumate proaspete, au gene marker (o gena rezistenta la antibiotice) ce sunt foarte rezistente la neomicina sau kanamicina. Acelasi lucru se intampla si in cazul semintelor de bumbac. In general, riscul variaza in functie de originea genei implicate. S-a afirmat, ca urmare a unor profunde cercetari de laborator ca, bacteriile ce produc acid lactic nu trebuie sa contina gene cu rezistenta la antibiotice, numai asa se poate vorbi in acest context, relativ, despre protectie umana. 

modificari la nivelul metabolismului. Prin inserarea de gene noi se pot produce alterari la nivelul genomului - adica totalitatea genelor pe care le contine un organism - alterari care pot genera, in organismul gazda, si alte efecte decat cele scontate, cum ar fi scaderea cantitatii de substante nutritive si cresterea nivelului de toxine in organismul gazda.

Situatia, pe glob, a alimentelor modificate genetic este foarte dificil de apreciat. Se stie ca unele alimente modificate genetic sunt deja pe piata, in timp ce altele vor apare in cativa ani. In SUA sunt cultivate 28,7 milioane de hectare cu plante modificate genetic, in Argentina 6,7 milioane hectare, in Canada 4 milioane hectare si in China 0,3 milioane hectare.

In SUA, in ultimii ani, deja 48 de produse derivate din seminte modificate genetic au fost aprobate de guvern. Americanii pot consuma tomate, cartofi, dovleci si dovlecei, capsuni, pepeni, precum si produse ce au fost facute din seminte modificate genetic (sfecla de zahar, soia etc.). In Japonia au fost aprobate 20 de seminte modificate genetic, iar in Europa doar 8. In Australia, painea si branza pot fi preparate cu enzime modificate genetic ca si pasta de rosii obtinuta din rosii modificate genetic si folosite numai in acest scop. Nu sunt admise modificarile genetice la fructe si legume pentru consum normal. In schimb, acestea pot fi gasite pe piata australiana ca urmare a importurilor - greu de controlat din acest punct de vedere.

Intrebarea care se pune este: mancarea modificata genetic va rezolva problema foametei din lume? La aceasta intrebare a raspuns Ian Wilmut, geneticianul care a clonat oaia Dolly, care a spus ca: 'Se exagereaza prea mult pe tema asta. Productia actuala de mancare este mai mult decat suficienta pentru hranirea intregii planete. Problema este ca - hrana - nu este distribuita in mod corespunzator. Este un lucru ingrozitor sa stii ca unii oameni mor de foame doar pentru ca inca nu s-a gasit un model politic si social, care sa fie in stare sa distribuie intr-un mod corect hrana. Solutia foametei este politica si nu stiintifica'.