Micozele tomatelor

Micozele tomatelor

Fainarea tomatelor(Leveillula solanacearum).

Frunzele pe fata superoara, prezinta la inceput pete de decolorare(galbui)care se pot uni in conditii favorabile dezvoltarii bolii. Pe fata inferioara a limbului, in dreptul petelor se for-meaza o pasla fina, cenusie-albicioasa, care in timp devine prafoasa(conidiofori si conidii)si presarate cu puncte brune –negricioase(periteciile cu asce si ascospori). Datorita atacului are loc ingalbenirea si uscarea frunzelor in totalitate, fructele de pe plantele puternic atacate raman mai mici si nu se dezvolta normal. Miceliul ciupercii Leveillula solanacearum este intercelular si extramatrical. De pe miceliu ies prin stomate, in grupuri de 2-5 pe fata inferioara a frunzei, conidiofori simpli, cilindrici, la capatul carora se separa o conidie mare, hialina, ovoid-cilindrica. Periteciile sunt brune-negricioase, cu apendici sau fulcre brune si contin asce cu 1-3 ascospori.

Ciuperca se transmite de la un an la altul prin peritecii si miceliile din resturile vegetale. Infectiile primare sunt realizate de ascospori cat si de conidiile iernate(sera) sau nou formate;din germinarea acestora rezulta filamente, care patrund in frunze prin strapungerea directa a epidermei frunzelor. Infectiile secundare sunt realizate, in acelasi mod de conidii.

In culturile din sera factorii favorizanti sunt temperatura cuprinsa intre 18ēC si 24ēC si umiditatea relativa a aerului ce variaza intre 70 si 82%.

Combatere. In sere, solarii si camp se va respecta rotatia culturilor(se exclud ardeii si vinetele, care pot fi de asemenea atacate) si se va face dezinfectia solului cu fungicide pe baza de cupru(CuSO4-1%) sau din grupa decarboximide(Captan, Captadin, Foldin, Folpan, Merpan0, 8%). In sera dupa aparitia bolii, temperatura se va ridica cu 2-3ēC peste 24ēC, iarUR se va reduce sub 75%. La sfarsitul ciclului de cultura, resturile de plante se aduna si se ard. Masurile prezentate, mai sus, vor fi completate cu tratamente chimice :Bavistin, Metoben 0, 05%, Karathane 0, 1%, Saprol 0, 1%, Rubigan 0, 03%, Tilt 250-0, 02%, Topas 100-0, 035%.

Patarea cafenie a frunzelor de tomate(Fulvia fulva).

Boala este specifica culturilor de tomate protejate sub folie sau sticla. Sunt atacate numai frunzele, care prezinta pete de decolorare cu marginile difuze, iar pe fata inferioara apare un puf de culoare cafenie-maslinie format din conidiofori si conidii. Frunzele se usuca, dar nu se desprind de pe planta. Datorita infectiei, plantele stagneaza in crestere, la fel si fructele. Miceliul ciupercii Fulvia fulva (Cladosporrium fulvum) se dezvolta intercelular si emite prin stomate, fascicole de conidiofori bruni-maslinii, septati, simpli, sau ramificati, cu condii hialine cand sunt tinere si brune la maturitate, de regula bicelulare. Ciuperca persista sub forma de miceliu si conidii pe resturile de plante atacate, iar dupa unii cercetatori si pe seminte. Prezinta un numar foarte mare de rase fiziologice care au fost adunate in 5 grupe majore:A, B, C, D, E. Temperatura de peste 22ēC, corelata cu UR maxima(peste 95%), nebulozitate mare si circulatia redusa a aerului la nivelul plantelor, favorizeaza infectia plantelor.

Combatere. Se va folosi samanta tratata. In sera si solarii, temperatura nu va depasii 22ēC atunci cand exista apa pe frunze sau UR depaseste 95%. Etajele inferioare ale plantelor vor fi defoliate pentru o ventilatie mai buna a aerului la nivelul solului. Irigarea prin brazde reduce atacul. Soiurile Abundo, Bellina, Rianto, Rovato, Solara, Sonatino, Viola, sunt rezistente la boala. La aparitia primelor pete se recomanda tratamente chimice, alternand ditiocarbamatii, dicarboximidele cu fungicide sistemice.

Mana tomatelor(Phytophthora infestans)

Mana tomatelor poate aparea deopotriva in spatiile protejate si in camp iar pierderile de recolta pot ajunge pana la 30%. Simptome. Pot fi atacate toate organele plantei, in toate fenofazele;frunzele prezinta pe margini pete hidrozate iar apoi foliolele se rasucesc in sus. Daca umiditatea atmosferica este ridicata, pe partea inferioara a frunzelor corespunzator petelor hidrozate apare un puf albicios. Pe petioluri, lastari si tulpini, petele sunt alungite, de culoare bruna, lipsite de gazonul caracteristic manelor. Pe fructe atacul ciupercii are loc timpuriu, manifestandu-se prin pete mari la inceput cu aspect apos, apoi brune inconjurate de o zona mai deschisa.

Fructele verzi devin tari, rugoase iar cele coapte prezinta zonalitati concentrice brune-olivacei.

Agentul etiologic si evolutia bolii.

Aparatul vegetativ este un sifonoplast, cu dezvoltare intercelulara, prevazut cu haustori ce au rol in nutritie. Dezvoltarea sifonoplastului poate sa aiba loc pana in seminte care din cauza parazitismului vor avea germinatie slaba. Pe sifonoplast se formeaza zoosporangi ramificati ce contin zoospori. In functie de conditiile de mediu zoosporangii pot genera zoospori sau filamente de infectie. Ciuperca ierneaza in sol sub forma de miceliu, zoosporangi si oospori. Infectiile secundare sunt realizate de zoospori, iar oosporii se formeaza spre sfarsitul perioadei de vegetatie prin unirea anteridei cu oogonul. Ciuperca ramane sub forma saprofita pe resturile vegetale pana cand intalneste conditii favorabile de infectie a unor noi culturi. Atacul ciupercii este favorizat de umiditatea ridicata din sol, aerarea deficitara, densitatea mare a plantelor si temperaturi de peste 20ēC.

Metode de prevenire si combatere:pentru obtinerea unui rasad sanatos se va folosi substrat de nutritie dezinfectat termic sau chimic. semintele se vor trata inainte de insamantare de asemenea termic sau chimic. dirijarea temperaturii prin ventilare, aerare. tratamentele chimice sunt obligatorii in special in solarii si sera dar si in camp daca vremea este excesiv de umeda. cateva produse chimice recomandate sunt:Dithane-2-2, 5kg/ha;Turdacupral 4-5kg/ha;Ridomil-3, 5kg/ha;Previcur-0, 15-0, 25%;Polyram Combi 0, 2%.

Fiind o gama foarte larga de produse chimice anti-mana se recomanda alegerea substantei de combatere in functie de fenofaza de vegetatie, conditiile atmosferice si mai ales timpul ramas pana la recoltarea fructelor.

Putregaiul cenusiu al tomatelor(Botrytis cinerea).

Boala este specifica culturilor de tomate din spatiile protejate(sere, solarii);in camp apare mult mai rar. Primele simptome apar pe frunzele batrane(de la baza) care prezinta pete galbui-verzui, ce se necrozeaza si uneori prezinta o zonare concentrica. Pe tulpini, tot la baza plantelor, apar zone depresionare, eliptice, zonate concentric, care pot sa cuprinda tulpina de jur imprejur si sa determine moartea plantelor. Daca umiditatea este ridicata si temperatura moderata, apar pete la diferite nivele ale tulpinii si plantele se ofilesc deasupra zonei de atac. Atacul pagubitor si caracteristic apare pe fructe sub forma unui putregai moale, umed la locul de insertie al pedunculului. Foarte sensibile sunt si fructele tinere care prezinta pete mici, circulare, argintii-albicioase, cu un punct central de culoare bruna-inchis care reprezinta locul pe unde a patruns filamentul de germinatie al sporului;aceasta forma de manifestare este cunoscuta sub denumirea de „pete fantoma”. La suprafata organelor atacate, se dezvolta fructificatiile ciupercii sub forma unui mucegai cenusiu. Ciuperca reszista de la un ciclu la altul pe resturile vegetale, ca saprofit, sursa de infectie fiind astfel asigurata permanent. Conidiile germineaza in stropiri de roua sau in picaturile de apa de ploaie, ori de condens, la temperaturi de 15-20ēC iar tuburile germinative patrund in planta, fie direct(enzimatic), fie prin rani cauzate de insecte sau in timpul lucrarilor de copilit, defoliat sau carnit. La temperaturi de peste 22ēC, ciuperca formeaza, pe tesuturile atacate si descompuse, scleroti de culoare neagra-forma de rezistenta a patogenului. Aceasta boala in afara de tomate mai ataca si vinetele, ardeii, fasolea, varza, salata.

Combatere. Se recomanda:

indepartarea periodica a frunzelor si fructelor atacate si defolierea la timp a plantelor pentru a asigura o buna circulatie a aerului printre plantese va evita irigarea prin aspersie la temperaturi sub 20ēC iar serele si solariile vor fi aerisite energic, dupa defoliere, copilit sau carnit, imediat se aplica tratamente chimice cu suspensii de fungicide din grupa dicarboximide(Ronilan0, 035-0, 05%;Rovral 0, 1%;Sumilex 0, 05-0, 1%;Captan;Captadin;Merpan 0, 25%) in alternanta cu ditiocarbamati(Dithane M-45, Vondozeb 0, 2%). „Petele fantoma”se previn cu Euparen 0, 2% sau Ronilan 0, 05%.

Se exclud de la tratamente fungicide din grupa benzimidazoli(Metoben, Topsin)deoarece ciuperca manifesta rezistenta(rase rezistente). Patarea alba a frunzelor de tomate(Septoria lycopersici). Boala este frecventa la cuturile cultivate in camp, rara la cele cultivata in solarii si nu se semnalizeaza la cele cultivate in sera.

Simptome. Atacul se poate intalnii inca din primele stadii de dezvoltare a plantutelor pe foliole sub forma unor pete circulare de 1-4 mm, de culoare bruna, apoi cenusie cu punctebrune-negricioase in mijloc(picnidiile-sporii asexuati ai ciupercii).

Agentul etiologic si evolutia bolii.

Septoria lycopersici-subancrengatura Deuteromycotina

Corpul vegetativ-miceliu septat filamentos care formeaza in tesuturile atacate picnidii sferice ce contin numerosi picnospori filamentosi, septati usor curbati.

Agentul patogen ierneaza sub forma de miceliu si picnospori in resturile vegetale iar in vegetatie infectia este propagata de picnospori. Infectiile secundare repetate din cursul ve-getatiei afecteaza frunzele pana la etajele superioare.

Metode de prevenire si combatere.

Adunarea si arderea resturilor vegetale infectate. Dezinfectia rasadnitelor cu formol. Indepartarea de la plantare a rasdurilor cu atac incipient pe frunzele bazale. Tratamente chimice se fac doar la avertizare cu substante din grupa ditiocarbamatilor(Dithane M-45, Antracol, Vondozeb, Mancozeb), benzimidazolior(Derosal, Bavistin), dicaboximide(Captan, Merpan, Captadin), imidazoli sau triazoli.

Patarea bruna a frunzelor de tomate (alternarioza) – Alternaria dauci f. spec. solani.

Simptome. Atacul ciupercii se intalneste pe toate organele plantei pornind chiar de la faza de rasad, insa atacul caracteristic este pe frunze;pe acestea apar pete circulare, cenusii brunii, cu zonalitati concentrice. Pe tulpini, petioluri si pedunculi petele sunt ovale, brune-negricioase iar de la acestea atacul trece la fructe. zonele de atac sun treptat colonizate de miceliul si fructificatiile asexuate ale ciupercii, iar plantele se defoliaza prematur.

Agentul etiologic si evolutia bolii.

Alternaria dauci f. spec. solani-subincrengatura Deuteromycotina

Corpul vegetativ al ciupercii -tal filamentos- se dezvolta intercelular iar dupa ce colonizeaza tesuturile fructifica asexuat prin conidiofori bruni cu conidii septate longitudinal si transversal. Boala este vehiculata in vegetatie de la o planta la alta de vant care raspandeste conidiile iar de la un an la altul prin miceliul si conidiile din resturile vegetale si prin seminte contaminate. Atacul ciupercii este favorizat de temperatura  cuprinsa intre 2-35ēC si umiditatea atmosferica de 100%.

Metode de prevenire si combatere.

Fertilizarea echilibrata cu minerale, si in special magneziu.

Dezinfectia termica sau chimica a solului.

Strangerea si arederea resturilor vegetale contaminate.

Asolament fara solanacee(patogen comun).

Tratarea termica sau chimica a semintelor inainte de semanat.

Tratamente in vegetatie cu Mancozeb, Poyram-Combi, Bravo, Ridomil.

Putregaiul alb al tomatelor(Sclerotinia sclerotiorum).

Apare frecvent in spatiile protejate dar si in camp din cauza saprofitismului si a cercului larg de plante gazda pe care il are ciuperca.

Simptome. Infectia apare la baza tulpinii si la radacinile superficiale sub forma unor brunificari apoase care apoi se acopera cu un puf alb-cenusiu compact pe care il regasim si in interiorul maduvei. Din cauza atacului, tesuturile putrezesc iar planta se ofileste si piere in scurt timp;in pasla miceliana apar sclerotii ciupercii sub forma unor corpusculi tari, negriciosi.

Agentul etiologic si evolutia bolii.

Sclerotinia sclerotiorum-suancrengatura Ascomycotina

Ciuperca prezinta un tal filamentos alb-cenusiu care rezista sub forma saprofita in resturile vegetale, iar ca organe de propagare a infectiei sunt sclerotii pe care se pot forma apotecii cu asce si ascospori. Din germinarea sclerotilor iau nastere filamentele de infectie care patrund activ in plante unde vor inittia dezvoltarea miceliului ce va infecta in vegetatie toate plantele susceptibile. Din cercul de plante gazda fac parte:floarea-soarelui, tutunul, rapita, legumele radacinoase si plante din flora spontana.

Metode de prevenire si combatere.

Evitarea rotatiei cu plante care pot fi gazda pentru ciuperca;

Dezinfectia spatiilor de producere a rasadurilor.

Ofilirea fuzariana a culturilor legumicole(Fusarium oxysporum).

Este o boala vasculara, specifica culturilor de tomate, ardei, vinete, castraveti, pepeni, fasole,

plante ornamentale din sera.

La tomate primul semn de boala este ingalbenirea frunzelor inferioare si o usoara ofilire, pentru ca apoi, intreaga planta sa fie ofilita. In sectiune, tesutul vascular din tulpina si petiol apare colorat in brun-inchis. Ofilirea fuzariana este produsa de ciuperca Fusarium oxyspo-rum care prezinta mai multe forme specializate: f. spec. lycopersici, la tomate:f. spec. vasi-nfectum, la ardei:f. spec. cucumerinum, la castraveti:f. spec. melongenae, la vinete. La fiecare forma speciala au fost identificate rase fiziologice. Miceliul hialin sau alb in masa, traieste in vasele conducatoare si fructifica asexuat la exteriorul plantelor prin intermediul sporo-dochiilor roz formate din conidiofori cu macro si microconidii;tot pe miceliu, terminal sau intercalar, se formeaza clamidiospori.

Ciuperca rezista sub forma de miceliu si clamidospori in resturile vegetale sau seminte(t-mate). Infectia plantelor se produce prin radacinile ranite la repicare si plantare si cu ajutorul exotoxinelor(licomarasmina) si acid(fusaric), ciuperca ajunge la vasele lemnoase, proocand o obliterare partiala sau totala a sevei, urmata de ofilire. Temperatura solului de 27-32ēC, umiditate ridicata, aciditate ridicata, in jur de pH-5, excesul de azot si carenta de potasiu favorizeaza infectia fusariana. Ciuperca prezinta trei rase fiziologice.

Metode de prevenire si combatere. Cateva din metodele de prevenire sunt:

In conditii de camp se va respecta un asolament de 4-5 ani.

Se vor distruge si arde toate resturile vegetale.

Se vor cultiva soiuri rezistente.

Solul din sera se va dezinfecta numai cu aburi(92-95ēC, 45’)sau inlocui.

Se pot face tratamente la sol, in vegetatie, cu amestec de benzimidazoli(0, 1-0, 2%Metoben,

Topsin) si ditiocarbamati(0, 2-0, 3%Vondozeb, Dithane M-45) 4-5 lsuspensie/mp;in loc de benzimidazoli se poate folosi Mirage F-0, 5%.

Putregaiul varfului(Alternaria capsici-annui).

Simptome. Atacul important este la fruxtele aflate la maturitate pe care se instaleaza un mucegai negricios catifelat care se extinde de la varf spre baza mai ales in anii ploiosi.

Agentul etiologic. Alternaria capsici-annui-subancrengatura DeuteromycotinaCiuperca imperfecta al carei tal filamentos se dezvolta intercelular si fructifica asexuat prin conidiofori cu conidii-se transmite prin seminte contaminate si fructe bolnave ramase pe sol. In cursul vegetatiei boala este vehiculata pe apa, vant si insecte sub forma conidiana.

Metode de prevenire si combatere.

Masuri de igiena culturala.

Traterea semintelor.

Tratamente in vegetatie cu dicarboximide.