ANCHETA SOCIALA IN CAZUL PERSOANELOR CU HANDICAP GRAV

ANCHETA SOCIALA IN CAZUL PERSOANELOR CU HANDICAP GRAV

Familiile aflate in dificultate sociala se prezinta intr-o mare varietate tipologica: familii monoparentale,familii cu multi copii,familii ai caror membri au probleme de sanatate sau sunt in cautarea unui loc de munca,familii tinere cu posibilitati materiale si financiare reduse,etc.La toate aceste aspecte ce tin de structura numerica si de componenta psihosociologica,se poate adauga si saracia prin diversele forme de manifestare.

Dificultatile de nuanta multipla cu care se confrunta aceste familii,pot fi conditionate de anumiti factori cum sunt:

factori familiali:resurse,locuinta, climat intra si interfamilial,etc.;

factori comunitari si sociali:situatia economica si sociala specifica zonei,resursele aflate la dispozitia comunitatii,implicarea institutiilor in protectia sociala,existenta serviciilor sociale,etc.;

factori individuali:educatie,sanatate,structuri de personalitate,etc.

Sprijinirea familiilor aflate in dificultate este un proces de durata,iar eficienta unor interventii depinde de capacitatea comunitatilor locale de a-si mobiliza resursele umane si financiare aflate la dispozitie.Realizarea unei diagnoze asupra problemelor cu caracter multiplu din interiorul unei familii, presupune o activitate laborioasa cu caracter interdisciplinar,fapt pentru care trebuie sa apelam la instrumente,metode si tehnici de investigatie specifice.

Problemele familiilor aflate in situatii de risc reclama utilizarea anchetei sociale ca mijloc de evaluare si procedeu pentru clarificarea acestor situatii, fiind constituita in raport direct cu scopul urmarit si problema sociala ce urmeaza a fi investigata.

In ceea ce priveste persoanele adulte si copiii cu handicap grav,trebuie mentionat faptul ca pana la 01.01.2008,atat la completarea dosarului initial,cat si la revizuire,de la Primaria comunei Brastavatu nu se cerea decat completarea raportului social si fisa de evaluare a persoanei/copilului cu handicap grav. Ulterior,incepand cu data aratata mai sus,I.S.T.P.H. Olt a trimis si formularul tip de ancheta sociala pentru persoanele in cauza subliniind"capacitatea de deplasare si autoservire" si "concluzii si recomandari pentru terapia sociala", fapt ce ne face sa credem ca se cauta solutii pentru terapie dar numai dupa identificarea motivelor pentru care persoana respectiva se afla intr-o anumita situatie,a cauzelor care au determinat aparitia problemei si a explicatiilor privind modul cum pot fi eliminate cauzele generatoare.

Studiul de caz nr.1

Familia al carui reprezentant este N.M. domiciliaza in localitatea C.,comuna Brastavatu,judetul Olt.

Componenta familiei si veniturile

1. N.M.-cap de familie,in varsta de 48 ani,asistent personal-salariu net 510 lei;

2. N.C.-sotie,in varsta de 46 ani,casnica;

3. N.G.-fiica,in varsta de 26 ani,persoana cu handicap gr. II (schizofrenie);

4. N.T.-fiu,in varsta de 24 ani,fara ocupatie;

5. N.C.-fiu,in varsta de 20 ani,persoana cu handicap gr. I-ii (fizic si psihic);

6. N.V.-fiu,in varsta de 14 ani,elev clasa a VII-a;

7. N.M.-fiu,in varsta de 2 ani.

N.M. si N.C. sunt casatoriti de 28 ani,casatorie in urma careia au rezultat 7 copii,iar intre N.C. si N.V. au mai avut doua fete care in prezent au 18 si 16 ani, dar nu cunosc unde se afla si ce s-a intamplat cu ele deoarece le-a dat spre adoptie internationala chiar de la nastere.Cei doi soti nu au absolvit cursuri scolare si nu au avut loc de munca,cu exceptia lui N.M. care este asistent personal la fiul sau N.C.In ceea ce-l priveste pe N.T.-fiu,acesta a absolvit 4 clase si nu a mai vrut sa continue cursurile scolare spre deosebire de N.V. care este elev in clasa a VIII-a,ii place la scoala si invata bine.

Veniturile familiei sunt compuse din salariul de 510 lei al tatalui,ajutorul special in suma totala de 540 lei pentru N.G. si N.C. si alocatia de stat in suma de 80 lei pentru N.V. si N.M.Familia nu detine teren agricol in proprietate fapt pentru care sotia lui N.M. si fiul N.T. lucreaza ocazional la diverse persoane contra-cost sau in natura(haine si mancare).

Conditii de locuit

Familia aratata mai sus locuieste intr-o casa construita din chirpici,acoperita cu tigla,care are 2 camere si-o sala lipsite de mobilier sau alte bunuri de stricta necesitate.Locuinta are o suprafata construita de 26 m.p.,este racordata la reteaua de energie electrica si este inconjurata de curte in care nu se regasesc dependinte sau anexe gospodaresti.Conditiile de igiena sunt precare. Nu se poate vorbi de o incalzire propriu-zisa a locuintei in timpul sezonului rece,deoarece familia nu dispune de material lemnos decat in cantitati infime.

Hrana este preparata pe plita de la soba (iarna) si in curte (vara).Apa potabila este procurata de la fantana din curte.

Putem spune ca familia N. din localitatea C. judetul Olt dispune de o locuinta insalubra care nu are nici un fel de dotare.

Starea de sanatate

N.G. este incadrata in gradul II de handicap,avand probleme psihice,aspect confirmat de certificatul de incadrare intr-un grad de handicap emis de Comisia de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti.Acelasi diagnostic il prezinta si fratele N.C. care mai are si handicap fizic fiind imobilizat si care este incadrat in gradul I-ii.

Familia aratata mai sus,in raport cu veniturile de care dispune dar si cu conditiile de locuit prezentate,traieste sub pragul saraciei.

Din relatiile primite de la vecini reiese ca membrii acestei familii se afla deseori in relatii conflictuale atat in familie,cat si cu vecinii pe fondul consumului de alcool. Pentru situatia in care se gasesc dau vina pe autoritatile locale deoarece nu le asigura (din spusele lor) cele necesare unui trai decent.

Trebuie sa mentionam ca am fost sesizati ca minorului N.M. i se dadea alcool sa bea cand avea varsta de 7 luni pentru a nu mai plange.S-au facut controale inopinate timp de 6 luni,atat de comisia de ancheta,cat si de cadrele medicale si nu s-a confirmat. Cu aceste ocazii,cei doi soti,respectiv N.M. si N.C. au fost informati despre modul cum pot fi ajutati de autoritati pentru extinderea locuintei prin procurarea materialelor necesare,dar si ajutor pentru gestionarea bunurilor (banilor) primite,deoarece s-a constatat ca acestia cheltuie 70 % din venituri pe alcool,iar pentru hrana ce ramane.

Din cele aratate mai sus reiese ca practic,bugetul familiei N. este reprezentat de contravaloarea prestatiilor la care are dreptul familia sau unii membri ai sai si salariul lui N.M.

Studiul de caz realizat prezinta o familie aflata intr-o situatie tipica de saracie si de excludere sociala. Anchetele sociale precedente nu au evidentiat nici un fel de schimbare in structura veniturilor,dar nici in mentalitatea membrilor familiei.

Interventii

S-a incercat ameliorarea situatiei prin acordarea de ajutoare de urgenta-in vederea extinderii locuintei-(care erau cheltuite intr-o zi),s-au cumparat si adus materiale de constructie care a doua zi nu mai existau in curte fiind vandute "peste noapte".

In colaborare cu conducerea scolii,datorita rezultatelor bune la invatatura, minorului N.V. i s-a acordat bursa sociala in suma de 50 lei/luna, cu obligatia ca profesorul diriginte impreuna cu minorul sa cumpere de acesti bani haine sau rechizite (cu bon pentru justificare).

S-a reusit incadrarea ca muncitor necalificat (zidar) a lui N.T. prin A.J.O.F.M. Olt-Agentia Corabia,astfel realizandu-se desprinderea acestuia de familia in care nu avea nici un exemplu bun despre viata.

Concluzia este ca membrii acestei familii pur si simplu nu vor sa fie ajutati si pe termen mediu si lung nu se intrevad modificari importante vis-a-vis de componentele socio-economice si psihosociale.

Studiu de caz nr.2

Familia a carei reprezentanta este S.M. domiciliaza in localitatea B.,comuna Brastavatu,judetul Olt

Componenta familiei si veniturile

1. S.G.-cap de gospodarie,in varsta de 52 ani,fara ocupatie;

2. S.M.-sotie,in varsta de 53 ani,asistent personal-salariu net de 554 lei ;

3. S.C.-fiu,in varsta de 17 ani,minor cu handicap gr.I-ii (psihic);

4. S.V.-fiu,in varsta de 9 ani.

S.G. si S.M. sunt casatoriti de 20 ani,casatorie in urma careia au rezultat 3 copii S.F. in varsta de 19 ani-casatorita,S.C. si S.V. Cei doi soti nu au absolvit cursuri scolare si nu au avut loc de munca,cu exceptia lui S.M. care este asistent personal al fiului sau S.C. din anul 2000.Minorul S.V. in varsta de 9 ani nu a urmat cursurile scolare pe motiv ca nu au posibilitati (bani pentru haine si rechizite).

Veniturile familiei se compun din salariul de 554 lei al mamei si alocatia dubla de 80 lei a minorului S.C. Familia nu detine teren agricol in proprietate , iar S.G. lucreaza ocazional contra-cost sau in natura (mancare).

Conditii de locuit

Familia locuieste intr-o casa construita din chirpici,acoperita cu tigla,care are 2 camere lipsite de mobilier sau alte bunuri de stricta necesitate.Locuinta are o suprafata construita de 20 m.p.,nu este racordata la reteaua de energie electrica si este inconjurata de curte unde nu exista anexe sau alte dependinte.In cele doua camere exista o soba comuna,din caramida cu plita,este curatenie si s-a observat ca au lemne pentru foc.Se pare ca S.G. a lucrat si a venit cu lemne.

Hrana este preparata pe aragaz cu butelie,iar apa potabila este procurata de la fantana publica (din drum).

Putem spune ca familia S. din localitatea B.,comuna Brastavatu,judetul Olt dispune de o locuinta curat intretinuta,fara dotari si fara energie electrica.

Starea de sanatate

S.C. in varsta de 17 ani este incadrat in gradul I-ii de handicap,avand schizofrenie paranoida de tip II si epilepsie conform certificatului de incadrare intr-un grad de handicap emis de Comisia de expertixa medicala a persoanelor cu handicap minori.Are un comportament iesit din comun: tipa,urla,este violent si in nenumarate randuri a iesit dezbracat in sat,fiind foarte greu de controlat in starile de criza.

Ceilalti 3 membri ai familiei nu au probleme de sanatate.

Interventii

Deoarece s-a constatat ca familia nu are posibilitati pentru racordare la reteaua de energie electrica,problema s-a adus la cunostinta Consiliului local al comunei Brastavatu care a hotarat acordarea sumei de 1000 lei pentru aceasta destinatie.

Cu ajutorul cetatenilor din comuna s-au strans bunuri si haine pentru familie.

Prin colaborarea cu conducerea Scolii Brastavatu,dar si cu acceptul celor doi soti,minorul S.V. a fost inscris la scoala si o frecventeaza zilnic.

Concluzii

S-a reusit astfel ca familia sa beneficieze de energie electrica,au un radio si un tv,2 mese,4 scaune,2 covoare iuta,un sifonier si un dulap de bucatarie.

Minorului S.V. i s-a intocmit dosar de alocatie de stat,deoarece nu mai primea acest drept pentru ca nu mai mergea la scoala.

Alocatia complementara s-a modificat de la 50 lei pentru un copil,la 60 lei pentru 2 copii.

De remarcat faptul ca cei doi soti au fost interesati despre informatii privind modul de gestionare a banilor,daca exista vreo posibilitate de angajare a lui S.G. si credem ca se vor observa in viitor modificari importante in componentele socio-economice.

Studiu de caz nr.3

Familia al carei reprezentant este A.M. domiciliaza in localitatea C.,comuna Brastavatu,judetul Olt.

Componenta familiei si veniturile

1.A.G.-cap de gospodarie,in varsta de 49 ani,pensionar de invaliditate-stat;

2.A.M.-sotie,in varsta de 49 ani,asistent personal;

3.A.F.-fiica,in varsta de 23 ani,fara ocupatie;

4.A.G.-fiica,in varsta de 21 ani,fara ocupatie;

5.A.A.-fiica,in varsta de 19 ani,persoana cu handicap gr.I-ii (HIV-SIDA).

A.G. si A.M. sunt casatoriti de 29 ani,casatorie in urma careia au rezultat 5 copii,din care 2 sunt casatoriti in alte comune.Cei doi soti au absolvit :4 clase si scoala de mecanici agricoli -A.G. si scoala profesionala cu calificare croitor-A.M.Cele 3 fiice,respectiv A.F.,A.G. si A.A. au absolvit Scoala de arte si meserii Brastavatu avand calificarea de lenjer.

Veniturile familiei sunt compuse din salariul de 503 lei al lui A.M.,alocatia de hrana in suma de 400 lei si ajutorul special in suma de 270 lei pentru A.A., pensia de invaliditate de 390 a lui A.G. si venitul de 33 lei realizat de pe suprafata de 2,40 ha din proprietatea familiei.

Conditii de locuit

Familia locuieste intr-o casa construita din caramida,acoperita cu tigla,care are 5 camere,2 Sali si-o bucatarie mobilate cu strictul necesar si pastrate in ordine si curatenie exemplara.Locuinta are o suprafata construita de 124 m.p., este racordata la reteaua de energie electrica si este inconjurata de curte in care se gaseste o anexa construita din chirpici,acoperita cu tigla unde exista o magazie,o incapere grajd,un patul si o magazie de lemne.

Incalzirea locuintei se face prin cele 4 sobe de teracota existente la care se utilizeaza materialul lemnos existent din belsug in magazie.

Hrana este preparata pe aragaz cu butelie si pastrata in frigider,iar apa potabila este obtinuta de la fantana din curte.

Familia A. are o locuinta incapatoare,curata si utilata cu strictul necesar.

Starea de sanatate

A.G. a fost operat in anul 1999 de hematom pe creier si este pensionar de invaliditate.Evolutia dupa operatie a fost buna in general,dar are momente de pierdere a cunostintei si merge din 3 in 3 luni la control de specialitate la Bucuresti.

A.A. la varsta de 5 ani (1994) s-a imbolnavit de meningita si a fost infectata cu HIV,accidental la un spital in Bucuresti,diagnosticul fiind confirmat dupa 2 ani (1996) cand a mers la un control de specialitate.

Incepand cu anul 1996 pentru familia A. viata a devenit un calvar.Toti cei 7 membri familiei de atunci au mers pe rand la consiliere si suport psihologic la spitalul din Bucuresti. Operatia lui A.G. in 1999 a sporit suferintele acestei familii.

Din cele prezentate mai sus,rezulta ca familia A. realizeaza venituri pentru un trai decent,detin o locuinta decenta,dar se confrunta cu probleme psiho-sociale care pot duce la excluziune si marginalizare sociala.

Interventii

In vara anului 1997,prin efortul depus de administratia publica locala,medicul de familie si conducerea scolii s-a reusit inscrierea la scoala a lui A.A. Binenteles ca a existat in permanenta colaborare intre membrii echipei formate din referentul cu asistenta sociala,medic si invatator-profesor diriginte si s-a reusit integrarea normala a acesteia in colectivul clasei,pastrandu-se cu sfintenie confidentialitatea.

Rudele apropiate si vecinii familiei,cu toate ca la inceput au fost circumspecti in prezent sunt foarte apropiati si-i ajuta dupa posibilitati.

Incepand cu anul 1996 si pana in anul 2000 inclusiv,familiei i s-au acordat ajutoare de urgenta pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de diverse deplasari sau pentru medicamente.

In prezent,s-a luat legatura cu A.J.O.F.M. Olt-Agentia Corabia pentru incadrarea in munca a lui A.G. si A.F.

Cu toate ca si A.A. si-a manifestat dorinta de a fi angajata am cazut de comun acord ca mama sa are foarte multe probleme de rezolvat,iar daca surorile sale se vor angaja,ea va singura care o poate ajuta atat in problemele casnice de zi cu zi, cat si in ceea ce-l priveste pe tatal sau.

Concluzii

In studiul de caz aratat mai sus consideram ca ajutorul real a constat in valorizarea persoanelor din familie,lucru care nu ar fi putut fi posibil fara ajutorul comunitatii (rude,vecini,autoritati).

Studiu de caz nr.4

Familia al carui reprezentant este I.C. domiciliaza in localitatea C.,comuna Brastavatu,judetul Olt.

Componenta familiei si veniturile

I.C.-cap de familie,in varsta de 30 ani,fara ocupatie;

I.E.-sotie,in varsta de 26 ani,fara ocupatie.

I.C. si I.E. sunt casatoriti de 5 ani si nu au copii.Au absolvit cele 8 clase ale invatamantului general dupa care nu au mai continuat deoarece familia din care faceau parte nu aveau posibilitati de intretinere,dar nici ei nu au vrut acest lucru.

Singurul venit al familiei este reprezentat de ajutorul social in suma de 181 lei (in vara anului 2008).Datorita faptului ca suma era mica in raport cu nevoile familiei,I.E. lucra cu ziua contra-cost.Nu acest lucru se poate spune despre I.C. care considera ca in calitate de cap de familie da ordine care se executa de catre sotie.Aceasta mentalitate a mostenit-o de la tatal sau si nu vrea sa renunte la conceptiile invechite despre casatorie si viata.

Conditii de locuit

Cei doi soti locuiesc intr-o casa construita din chirpici,acoperita cu tigla, care are 2 camere si-o sala,lipsite de mobilier sau alte bunuri de stricta necesitate,unde exista mizerie,dezordine si aer statut si inchis.

Hrana este preparata pe plita de la soba (iarna) si afara in curte (vara). Locuinta este inconjurata de curte in care nu se gasesc anexe,dependinte, animale sau pasari.Apa potabila se procura de la fantana publica (de la drum).

Rezulta ca familia I. din localitatea C.,comuna Brastavatu,judetul Olt, dispune de o locuinta insalubra si fara nici un fel de dotare.

Starea de sanatate

La data depunerii dosarului de ajutor social (februarie 2005),cei doi soti erau considerati persoane apte de munca,asa cum rezulta din adeverintele eliberate de medicul de familie.

Cu toate acestea,la efectuarea anchetelor sociale la domiciliu,din 6 in 6 luni si analizand modul de comportare al celor doi soti atat in familie cat si in societate,limbajul sarac si defectuos,am tras concluzia ca acestia au probleme psihice.

Interventii

Am studiat impreuna cu medicul de familie posibilitatea incadrarii celor doi soti intr-un grad de handicap.Astfel le-am eliberat adeverinta din care rezulta ca sunt beneficiari de ajutor social pentru a le servi la unitatea sanitara,de asemenea medicul de familie le-a eliberat trimiterile catre sectia de psihiatrie de la Slatina,au fost dusi cu masina Primariei comunei Brastavatu la spital si internati.Dupa investigatiile corespunzatoare s-a eliberat certificatul de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap de catre comisia de expertiza,ambii soti avand gradul II (oligofrenie).

Concluzii

Avand in vedere ca in trecut,I.C. isi batea sotia si vecinii in momentele de furie,in prezent,in urma medicatiei prescrise are un comportament mai linistit, iar vecinii stiu acum ca ei sufera de ceva si-i sprijina moral si chiar material la nevoie.