PROBLEMATICA SARACIEI

PROBLEMATICA SARACIEI

1.Probleme ale saraciei in Romania

"Saracia este o stare de lipsa permanenta a resurselor necesare pentru a asigura un mod de viata considerat decent,acceptabil la nivelul unei colectivitati date"NS E.Z.C.Z.Saracia:teorii si factori,vol.Rom.in context european,Ed.Alternative,Buc.1995,pag.57,accentul cazand pe lipsa resurselor. Este vorba,in mod special,de lipsa resurselor economice,deoarece a fi sarac inseamna a fi lipsit de resurse.

Nivelul resurselor care delimiteaza saracia este cel care impiedica realizarea unui mod de viata considerat a fi acceptabil la nivelul unei comunitati.Saracia nu reprezinta pur si simplu un anumit mod de viata,sub cel considerat a fi acceptabil de catre majoritatea unei colectivitati,ci caracterul fortat de lipsa resurselor unui asemenea mod de viata.

Este necesar,deasemenea sa luam in considerare in definirea starii de saracie durata acesteia (Ruggles,1990).Datorita unor fluctuatii ale vietii,orice persoana poate ca,pe perioade relativ scurte (una sau mai multe luni),sa nu detina veniturile necesare asigurarii unui standard minim de viata.

Definirea saraciei se face adesea din doua perspective distincte: din perspectiva consumului(satisfacerea nevoilor) sau din cea a activitatii, a functionarii normale. Din perspectiva consumului,saracia este definita ca neputinta de a satisface acele nevoi considerate a fi minime. Din cea de-a doua perspectiva,saracia este definita in termenii conditiilor minime care sunt necesare unei functionari normale a individului in cadrul respectivei colectivitati.Aceasta din urma perspectiva accentueaza nu simpla supravietuire individuala,ci existenta acelor mijloace care asigura persoanei o participare completa la viata sociala,de indeplini rolurile care ii revin,de a participa la activitatile formative minime care ii ofera sanse suficiente pentru a se dezvolta prin efort propriu. Aceasta perspectiva porneste de la logica functionalitatii in ansamblul vietii sociale.

"Conceptul de saracie este unul dintre conceptele inselatoare.Fiind un concept larg utilizat in cunoasterea comuna,asociat cu un fond inalt emotional, el pare fiecaruia dintre noi a fi clar.

O asemenea claritate dispare de indata ce conceptul este plasat in contextul universalist al stiintei.Transferul sau din contextul constiintei comune in contextul stiintei produce doua tipuri de dificultati"

Prima dificultate provine din trecerea dintr-un context cultural-ideologic particular intr-un context stiintific obiectiv si supracultural.Intelegerile comune sunt purtatoare ale unor importante componente culturale si ideologice particulare,inalt variabile care fac extrem de dificila redefinirea saraciei intr-o perspectiva universalista.

Cea de-a doua provine din tranzitia dintr-un context individual intr-un context social-general,la nivelul cunoasterii comune sensul fiind puternic legat de cazuri individuale.

In Romania,dupa 18 ani de tranzitie,au aparut factori si elemente care au dat noi coordonate fenomenului de saracie.

Putem spune ca tranzitia in tara noastra,caracterizata printr-o cadere economica dramatica,slab protejata social in anumite perioade,a avut ca efect o explozie a saraciei.Au existat doua socuri ale saraciei: primul soc s-a inregistrat in perioada 1991-1993; in perioada 1995-1996 s-a produs o usoara scadere a saraciei datorita unui reviriment economic. Criza economica din perioada 1997-2000 a produs cel de-al doilea soc al saracirii: de la un nivel al saraciei de 20 % in 1996,la 36 % in 2000.Relansarea economiei in 2001 a produs o scadere anuala importanta a nivelului saraciei : de la 36 % in 2000,la 29 % in 2002.Luand in considerare ritmurile anuale de crestere economica prevazute,se estimeaza ca in 2007 nivelul de saracie ar scadea la cel putin 15 %NS EZ CZ AD Surse ale excl.soc.Sup curs 2006-2007.

2 Saracia si grupurile vulnerabile

In prezent,in tara noastra exista grupuri sociale cu risc accentuat,excluse din variatele sfere ale vietii sociale,economice si politice,precum si o serie de procese de excluziune sociala care intretin acest fenomen. Aceste grupuri nu beneficiaza de programe cuprinzatoare care sa-i protejeze corespunzator.

"Categorii de populatie care beneficiaza de asistenta sociala - grupuri cu risc crescut"

l        persoanele sau grupurile aflate in situatii de lipsuri extreme,lipsa cadrului de viata elementar;

l        familiile cu multi copii si cu venituri foarte mici,lipsite de locuinta sau cu conditii precare de locuit,cu probleme legate de deplasarea la scoala in mediile rurale datorita distantelor mari,neparticipare scolara,familiile monoparentale lipsite de suport;

l        copiii si femeile abuzate,victime ale violentei in familie,in strada sau folositi pentru cersit sau prostitutie;

l        persoanele toxico-dependente,alcoolice precum si alte forme de dependenta;

l        tinerii care parasesc instiutiile de ocrotire;

l        persoanele afectate de HIV/SIDA;

l        persoanele cu nevoi de resocializare,reintegrare sau recuperare,cum sunt delincventii sociali;

l        persoanele cu dizabilitati;

l        persoanele cu capacitati limitate sau distorsionate de viata sociala normala si responsabila : familii dezorganizate,incapabile sa sustina dezvoltarea copiilor,cu incapacitate de solutionare a conflictelor;

l        copiii strazii;

l        persoanele fara adapost;

l        populatia de rromi,care in marea ei majoritate se confrunta cu probleme extrem de grave;

l        victimele unor catastrofe naturale sau sociale;

l        somerii pe termen lung,mai ales cei din zonele defavorizate economic;

l        persoanele varstnice,ale caror resurse financiare si personale sunt insuficiente.

Este evident ca situatia de risc major in care se afla familia,copilul si celelalte categorii de persoane defavorizate in tara noastra,este produsul unei combinatii nefericite de saracire constanta si de politici sociale eronate ale regimului socialist. Este bine cunoscut faptul ca explozia saraciei pentru anumite segmente sociale in perioada tranzitiei reprezinta o sursa fundamentala a multor dificultati cu care se confrunta grupurile cu risc crescut in momentul de fata. Dar este la fel de necesar a se preciza ca aspectul economic reprezinta doar un factor,dar nu singurul,in solutionarea problemelor grave cu care se confrunta aceste grupuri.

3 Explozia saraciei - mecanisme si factori

Printre factorii si mecanismele care au condus la explozia saraciei putem spune ca fac parte NS Surse ale ex.pag 8-12:

scaderea substantiala a veniturilor salariale datorita crizei economice care a afectat standardul de viata al populatiei;

accentuarea polarizari salariale,reprezentand o sursa importanta a saraciei unui larg segment al salariatilor;

reducerea numarului de locuri de munca si scaderea dramatica a numarului salariatilor,situatie ce a dus la dislocarea economica a unor intregi grupuri sociale;

cresterea fiscalitatii demotiveaza investitiile,actionand negativ asupra economiei,rezultatul fiind cresterea somajului si scaderea crearii de noi locuri de munca,deci cresterea saraciei,ceea ce sporeste nevoia de fonduri pentru sprijin;

scaderea rapida a beneficiilor sociale in raport cu veniturile salariale;

scaderea gradului de acoperire a populatiei cu servicii sociale fundamentale prin dezagregarea sistemului de protectie sociala si o politica sociala aberanta;

politica de restituire a proprietatilor.

Situatia societatii romanesti din ultimii ani a fost caracterizata de un decalaj dramatic intre aspiratii si posibilitati,intre nevoia perceputa de a reactiona ferm si structurat la problemele sociale si paralizia capacitatii de a reforma structurile profunde ale colectivitatii pentru solutionarea lor. In mod special,in acest spatiu de asteptari si iluzii,problemele comunitare au constituit surse permanente de tensiuni,nelinisti,stres continuu si,uneori,chiar conflicte. De aceea,interventia comunitatii in solutionarea problemelor sale apare nu numai ca o deschidere promitatoare pentru dezvoltarea unor servicii de asistenta sociala comunitara cu o mare capacitate de refacere a potentialului individual pentru integrare normala,dar ca si o resursa majora pentru promovarea unor politici sociale eficiente. Pe masura dezvoltarii experientei si a mijloacelor institutionale corespunzatoare la nivel local,statul trebuie sa renunte la monopolul asupra serviciilor sociale,sprijinind organizatiile locale,organizatiile nonguvernamentale sa preia unele activitati de solutionare a nevoilor comunitatii,oferind inclusiv o finantare totala sau partiala a acestora.

"In ultimul timp s-a multiplicat enorm numarul de programe sociale. Trebuie sa intram decisiv intr-o noua faza,de dezvoltare a tehnicilor de monitorizare si evaluare a acestor programe. Daca variatele programe si-au dovedit eficienta lor potentiala,lipsa de control si de evaluare a facut din multe dintre ele mecanisme de risipa a resurselor financiare,mai ales in conditiile lipsei unor criterii clare de performanta.

Este necesar de a depasi amploarea exagerata a experimentelor pilot care nu sunt concepute a duce la constructii institutionale largite,nationale.Accentul trebuie sa cada pe dezvoltarea institutionala centrata pe parteneriatul public/comunitar" NS dez c.pag 50.

Slaba protectie sociala a populatiei nu a reprezentat integral un cost social inevitabil. Intr-o masura importanta efortul scazut de protectie a fost un cost generat de lipsa de vointa politica de crestere a suportului social,si deci evitabil. In plus,mai ales prin efectele combinate ale proceselor de dezagregare sociala,resursele sociale ale relansarii economice si sociale in perspectiva au fost grav afectate. Costul tranzitiei,incluzand aici si erorile de politica economica si sociala din trecut,va reprezenta si in continuare un handicap daca nu va fi corectat cu prioritate.

"O directie importanta o reprezinta si cresterea responsabilitatii celorlalti actori comunitari in sustinerea si promovarea valorilor incluziunii si coeziunii sociale si dezvoltarea de mecanisme de suport pentru multiplicarea initiativelor de ordin social.

Romania dar si comunitatea europeana trebuie sa constientizeze ca in viitorul apropiat se prefigureaza noi tipuri de excluziune sociala la nivel european. Noile tari in proces de integrare europeana incep sa se confrunte cu multiple riscuri de excluziune sociala in ciuda eforturilor de aliniere la standardele europene. Este esential ca Romania,in parteneriat cu celelalte tari europene,sa dezvolte mecanisme pan-europene de incluziune sociala".NS Dez c. Pag.50