GLOBALIZAREA SI MONSTRII EI (I): CORPORATII FARMACEUTICE SI MEDICAMENTELE LOR - INDUSTRIA TUTUNULUI

Globalizarea si monstrii ei (I): Corporatii farmaceutice si medicamentele lor

Septembrie 2004: Corporatia farmaceutica Merck & Co a retras de pe pietele intregii lumi medicamentul sau Vioxx impotriva durerilor artritei. Motivul retragerii: studiile au aratat ca medicamentul creste riscul infacturilor si al problemelor cardiace. Vioxx a fost lansat in Canada in 1999, iar in numai doi ani a ajuns pe locul 6 in topul medicamentelor aflate pe retelete pacientilor. Cca 2 milioane de oameni din intreaga lume au folosit acest medicament in ultimele 12 luni, conform estimarilor Merck & Co.

Decembrie 2004: Bextra, un inlocuitor pentru Vioxx fabricat de compania Pfizer, ii predispune pe cei care il iau la infarct, probleme cardiace, cheaguri de sange in plamani si picioare, infectii si alte complicatii. Food and Drug Administration (autoritatea federala americana) a lansat un avertisment in acest sens.

Decembrie 2004: Celebrex, un alt medicament al corporatiei Pfizer impotriva durerilor cauzate de artrita, creste riscul problemelor cardiace. Ca urmare a acestei informatii, National Cancer Institute din Canada a suspendat folosirea acestui medicament in doze sporite pentru bolnavii de cancer. In doze mici, efectele secundare nu au fost observate. Valoarea la bursa a actiunilor Pfizer a scazut cu 11% ca urmare a acestei stiri.

Decembrie 2004: British Medical Journal a transmis FDA documente obtinute de la o sursa anonima care arata ca gigantul farmaceutic Eli Lilly stia ca antidepresivul Prozac creste riscul sinuciderilor si al manifestarilor violente. Revista britanica scrie ca documentele provin de la procesul intentat in 1994 companiei Eli Lilly de victimele lui Joseph Wesbecker din Louisville, Kentucky care, in 1989, la o luna dupa ce a inceput sa ia Prozac, si-a impuscat 8 colegi de munca si apoi s-a impuscat. Eli Lilly a castigat acel proces dar ulterior a marturisit ca s-a inteles cu acuzarea. Un document din 1988 arata ca, in testele clinice, Prozac a cauzat 'probleme comportamentale'.

In octombrie 2004, FDA a dat dispozitia ca toate anti-depresivele sa afiseze pe eticheta avertismentul ca 'cresc riscul comportamentului si gandirii sinucigase' la copii. Conform unui ziar britanic, Prozac creste de 12 ori riscul sinuciderilor. Eli Lilly nu neaga autenticitatea documentelor folosite de British Medical Journal dar neaga corectitudinea concluziilor trase pe baza lor. Un studiu olandez publicat in Archives of Internal Medicine arata ca Prozac creste riscul hemoragiilor in creier, uter si alte locuri. Riscul respectiva ramane mic, dar este cel putin dublu fata de medicamente care inhiba mai putin secretia de serotonina decat o face Prozacul.

Februarie 2005: Autoritatile medicale Canadiene au interzis companiei farmaceutice Shire Biochem Inc. sa mai vanda pe piata canadiana medicamentul Adderall XR impotriva deficitului de atentie (ADHD) la copii. Decizia a fost luata dupa ce 20 de pacienti americani care au luat acest medicament au decedat subit, iar alti 12 au suferit atacuri vasculare care i-au lasat cu handicapuri. Aceasta decizie a canadienilor impotriva unuia din cele 5000 de medicamente care se vand numai la indicatia medicului este fara precedent din 1999. Adderall a intrat pe piata canadiana in 2004, a fost folosit de 11.000 de pacienti si a adus companiei producatoare venituri de $6.6 milioane.

Februarie 2005: Corporatia Merck, acuzata si pentru efectele secundare ale medicamentului Vioxx citat in acest raport, revine in vizor pentru efectele mercurului care reprezinta cca 50% din conservantul Thiomersal, pe care il foloseste in vaccinele impotriva MMR pentru copii. Exista mii de procese pe rol ale parintilor care afirma ca mercurul respectiv a cauzat autism si alte tulburari neurologice copiilor lor. Se pare ca Merck aflase de aceste riscuri cu 7 ani inaintea FDA, inca din 1992. Raportul din 1992 arata ca vaccinul introduce in corpul copilului o doza de mercur de 87 de ori mai mare decat cea recomandata. Mercurul are un puternic efect toxic asupra sistemului nervos. US Institute of Medicine a publicat anul trecut un studiu care arata ca nu sunt dovezi in privinta faptului ca thiomersalul cauzeaza autism. Si alti doctori sunt de aceeasi parere.

(va urma)

Globalizarea si monstrii ei (II):

Coca Cola

Coca Cola [https://www.coca-cola.com/] este un simbol al globalizarii. Din 1886, compania vinde bauturi racoritoare si apa imbuteliata, alaturi de inghetata, deserturi si siropuri aromate. Lista tuturor brandurilor [https://www2.coca-cola.com/brands/brandlist.html] companiei este prea lunga pentru a fi reprodusa complet aici. Azi, peste 400 de marci sunt produse in 200 de locatii din intreaga lume.

Cateva nume mai cunoscute romanilor: Coca-Cola, Dannon, Dasani, Nestea, Dr Pepper, Dorna, Evian, Fanta, Fruitopia, Frisco, Ice Mountain, Izvorul Alb, Jet Tonic, Kinley, Oasis, Odwalla, Poiana Negri, Powerade, Sprite si Sport Cola.

Sediul central al firmei este in Atlanta, Statele Unite. Compania are 49.000 de angajati si veniturile sale in 2003 au fost de 21 miliarde USD. [2] Devenita corporatie inca de acum 100 de ani, Coca Cola a avut o evolutie care ilustreaza de-a lungul intregului secol XX multe din aspectele globalizarii. Ne vom rezuma la o enumerare a faptelor, indicand cititorilor referinte pentru informatii mai complete:

Coca Cola si drepturile omului

In anii '30, Coca Cola a fost partenera de afaceri majora a regimului nazist al lui Hitler. 'Este cunoscuta colaborarea Coca Cola cu regimul lui Hitler intre 1933 si 1945 ca si vanzarea a nenumarate milioane de sticle de bauturi racoritoare Germaniei in aceeasi perioada' spun Jones E. si Ritzman F. in 'Coca Cola goes to war' [https://xroads.virginia.edu/%7ECLASS/AM483_95/projects/coke/coke.html]. In acelasi timp in care Coca Cola era promovata in USA ca un mijloc de ridicare a moralului soldatilor americani in WW-II, reprezentantii companiei din Germania sponsorizau evenimente naziste si propulsau Coke in fruntea celor mai populare bauturi din Germania. Cand nazistii au inceput invadarea Italiei, Frantei, Belgiei, Olandei, Luxemburgului si Norvegiei, avocatul Coca Cola era angajat la Biroul German pentru Proprietate Straina. El calatoarea cu trupele naziste prin Europa si a pus bazele centrelor Coca Cola in fabricile de racoritoare confiscate de nazisti, unde Coca Cola a angajat si civili rapiti.

Anii '70 au adus asasinarea unor lucratori de la fabrica de imbuteliere Coca Cola din Guatemala, evenimente care se vor repeta si in alte locuri. [1] In anii '80, Coca Cola a sustinut regimul Apartheid din Africa de Sud iar in anii '90, brutalul regim Abacha din Nigeria. [1]

Poate cea mai cunoscuta controversa privind drepturile omului, cu implicarea Coca Cola, este boicotul international promovat de columbienii din sindicatul Sinaltrainal [https://www.sinaltrainal.org/], dupa repetate cazuri de intimidare, tortura, rapire, detinere ilegala si ucidere a unor lucratori de la fabricile de imbuteliere Coca Cola din Columbia. International Labour Rights Fund din Statele Unite, alaturi de US United Steelworkers, au deschis proces Coca Cola acuzand responsabilii fabricii din Columbia de folosirea unor unitati paramilitare pentru a suprima activitatea sindicala.

La 31 martie 2003, un judecator districtual american a gasit justificata cererea Sinaltrainal de deschidere a unor procese impotriva Coca Cola, sub acuzatia de violare a drepturilor omului de catre trupe paramilitare, la cererea companiei. Procesele au fost intentate in virtutea Aliens Tort Claims Act (ACTA) [https://www.sangam.org/JANAKA/ATCA.htm] (vezi Morning Star, May 20, 2003). [1] Cazul nu este inca rezolvat, iar Coca Cola incearca sa scape afirmand ca nu poate fi trasa la raspundere deoarece fabrica nu este sub controlul ei direct. (The Independent, London, February 13, 2002).

https://www.killercoke.org/

World Social Forum (Forumul Social Mondial)       [https://en.wikipedia.org/wiki/World_Social_Forum] a declarat 22 iulie 2003 ca "Zi internationala impotriva Coca-Cola" si inceputul unui boicot de un an [https://www.guardian.co.uk/international/story/0%2C3604%2C1004598%2C00.html] impotriva produselor acesteia. Actiunea a fost sustinuta [https://www.sfgate.com/cgi-bin/article.cgi?file=/news/archive/2003/07/22/state1955EDT0192.DTL] si de Sinaltrainal, care promoveaza boicotul si in afara Columbiei [https://www.sfgate.com/cgi-bin/article.cgi?file=/news/archive/2003/07/22/state1955EDT0192.DTL]. Boicotul se refera direct la folosirea trupelor paramilitarilor de extrema dreapta ca instrument de forta impotriva sindicalistilor columbieni [https://www.time.com/time/europe/magazine/article/0%2C13005%2C901030804-471143%2C00.html].

Coca Cola a fost acuzata si de discriminare sexuala. In mai 2002, compania a fost nevoita sa plateasca 8,1 milioane USD unui numar de circa 2.000 de angajate, ce fusesera platite mai prost decat se prevedea in contracte. Alte 42 de milioane vor fi platite la alti 980 de angajati, chiar din Atlanta, unde este sediul central al corporatiei, si inca 3,9 milioane USD vor ajunge la circa 1100 de angajate din America de Nord. [2]

Nici discriminarea rasiala nu este o "necunoscuta" pentru Coca-Cola. In noiembrie 2000, compania a fost obligata sa plateasca 192,5 milioane USD in urma unui proces pe acuzatii de discriminare rasiala, si a promis sa schimbe modul in care conduce, promoveaza si trateaza angajatii minoritari. "Rezolvarea" gasita a nemultumit pe multi angajati negri, care sustin ca sunt in continuare discriminati si impiedicati sa promoveze. (Dallas Morning News, 1/5/02 Washington Post, 4/2002 [https://www.washingtonpost.com/ac2/wp-dyn?pagename=article&contentId=A4802-2002Apr17&notFound=true])

Coca Cola si mediul inconjurator

In cateva regiuni din sudul Indiei, printre care Kerala si Tamil Nadu, boicoturile contra Coca Cola au fost in vigoare ani de zile, in ciuda represiunilor politiei. Localnicii acuza producatorul de bauturi de consum excesiv de apa, dupa ce fabricile din zona au pompat apa din subteran la un debit atat de mare incat pur si simplu sursele au secat, lasandu-i pe oameni fara apa, de poluarea puturilor si de distrugerea agriculturii locale [https://www.guardian.co.uk/india/story/0,12559,1005564,00.html], prin prezentarea unui reziduu chimic dreptingrasamant. Aceasta s-a facut desi un studiu al Universitatii Essex a aratat ca acel compus are concentratii periculoase de toxine, pintre care cadmiu, care au ajuns in apele subterane si de aici la oameni si restul vietuitoarelor din zona.

Dupa ce BBC-ul a difuzat un documentar [https://www.bbc.co.uk/pressoffice/pressreleases/stories/2003/07_july/24/face_facts.shtml] despre aceasta situatie, Coca Cola a incetat deversarea acestor reziduuri cu titlul de ingrasaminte dar nu a facut nimic pentru repararea daunelor deja produse.) Opozitia indienilor fata de Coca Cola este printre cele mai puternice din lume, un nou protest [https://www.indiaresource.org/press/2005/plachimadablockjan.html] fiind asteptat chiar in acest inceput de an.

Coca Cola a fost amenintata cu boicotul in Australia [https://www.hotkey.net.au/%7Egargoyle/CDL/BoycottCocaCola/BoycottCocaCola.htm], in 1993, din cauza problemelor ecologice generate de refuzul ei de a introduce sticlele returnabile. In aceeasi tara si in acelasi an, Coca Cola a fost acuzata de dezinformarea consumatorilor [https://www.hotkey.net.au/%7Egargoyle/CDL/BoycottCocaCola/CokeClaimsMisleadConsumers.htm].

In Mai 2003, filiala din Panama a fost amendata cu 300.000 USD pentru poluarea raului Matasnillo din Panama. [2]

Tehnicile de marketing si publicitate

Coca Cola a folosit tehnici de marketing si publicitate dubioase, printre care sponsorizarea American Academy of Paediatric Dentistry [https://www.aapd.org/], si impiedicarea prezentarii catre public a unui raport realizat de World Health Organisation [https://www.who.int/en/] pe tema alimentatiei sanatoase. Raportul arata contributia la obezitate a consumul de bauturi racoritoare. Obezitatea este cauza numarul unu a mortilor neprovocate in Statele Unite si cauza numarul doi in Europa, dupa fumat.

O alta forma de advertising care a suscitat numeroase proteste este introducerea in scoli a automatelor de vandut bauturi racoritoare, pentru elevi. Aceasta practica a dus la un monopol al Coca Cola asupra vanzarii bauturilor racoritoare in scoli si a propulsat compania in fruntea producatorilot de bauturi racoritoare din America. In acelasi timp, a declansat boicoturi care sunt inca in vigoare in scoli prestigioase precum Berkeley, Harvard, Yale, New York University si Rutgers [https://www.bizjournals.com/atlanta/stories/2003/11/24/story1.html].

Coca Cola si sanatatea

Bautura racoritoare Coca Cola este cunoscuta pentru efectele ei negative asupra sanatatii. Deoarece contine acid fosforic, Coca Cola are un pH de 2,8, ceea ce inseamna ca este aproape la fel de acida ca sucul de lamaie (pH 2,2); in timp, bauturile cu aceasta aciditate dizolva calciul dintilor si interfereaza cu metabolismul calciului in general, ceea ce predispune la osteoporoza, lucru ingrijorator in special pentru femeile aflate dupa menopauza, care sunt si mai vulnerabile. Stimulantii precum cafeina, ca si zaharul in concentratii mari creaza dependentza, iar Coca Cola le contine pe ambele.

In afara de dependenta, zaharul sub forma de sirop de porumb cu inalta concentratie de fructoza, predispune la diabet si pare sa interfereze cu metabolismul cuprului, ca si cu formarea colagenului si elastinului, esentiale pentru cresterea corporala a individului. Iar caloriile zaharului concentrat contribuie la obezitate intr-un mod mai subtil si mai eficient decat cele din ciocolata, deoarece multi oameni nu cunosc numarul mare de calorii din bauturile racoritoare. [1]

In ianuarie 2004, parlamentul indian a interzis vanzarea produselor Coca Cola si Pepsi in cofetarii, dupa ce testele comandate de guvern au dovedit ca produsele contin inalte concentratii de toxine precum pesticide si insecticide, incluzand lindan, DDT, malathion si clorpirifos. Unele teste au aratat prezenta acestor toxine in concentratii de 30 de ori mai mari decat cele admise de normele Uniunii Europene. [2]

Alaturi de Pepsi si Nestle, Coca Cola devine cel mai mare vanzator de apa potabila imbuteliata, ceea ce de multe ori inseamna privarea comunitatilor de apa lor, oamenii fiind siliti sa o cumpere de la Coca Cola la preturi mult mai mari. In martie 2004, Coca Cola a recunoscut ca Dasani, brandul sau de apa potabila din Marea Britanie, este de fapt apa dinsistemul de apa potabila al Londrei. [2] Rapoartele organizatiilor internationale in domeniul sanatatii arata ca problema apei potabile este una din cele mai serioase ale omenirii, si se agraveaza cu timpul. Practici precum cele ale Coca Cola sunt de natura sa accelereze substantial aceasta agravare.

Boicoturi internationale impotriva Coca Cola

Alaturi de boicotul condus de sindicatul Sinal Trainal si cel al prestigioaselor universitati americane mentionate, un boicot de alta natura a fost conceput de Max Kaiser, activist, si Zac GoldSmith, editor la The Ecologist [https://www.theecologist.org/]. Ei au pus la punct o metoda pentru devalorizarea actiunilor Coca Cola la bursa.

In 2002, musulmanii din Malayezia au initiat si ei un boicot [https://news.bbc.co.uk/2/hi/asia-pacific/2542517.stm] aupra produselor Coca Cola.

In 2003, restaurantele europene au inceput sa boicoteze produsele americane [https://www.sfgate.com/cgi-bin/article.cgi?f=/news/archive/2003/03/31/financial1532EST0189.DTL], printre care si Coca Cola, in semn de protest impotriva razboiului.

Referinte suplimentare:

[1] Why boycott Coca Cola? [https://xroads.virginia.edu/%7ECLASS/AM483_95/projects/coke/coke.html] de Mohammed Mesbahi - Chair and Founder Share the World's Resources

[2] Responsible Shopper - Coca Cola profile [https://www.responsibleshopper.org/basic.cfm?cusip=191216]. La aceasta adresa sunt disponibile si cateva laude primite de compania Coca Cola

[3] Boycott Coca Cola! [https://www.zmag.org/content/showarticle.cfm?SectionID=9&ItemID=3937] de Andy Higginbottom

[4] Colombia Solidarity [https://www.colombiasolidarity.org.uk/cocacolacampaign.html]

[5] Coke facts [https://www.cokefacts.org/the_facts.shtml] este incercarea Coca Cola de a respinge acuzatiile Sinaltrainal

Globalizarea si monstrii ei (III): Philip Morris si industria tutunului

Philip Morris International, redenumita in 2003 Altria Group este un all simbol al globalizarii. Cifrele de afaceri din Raportul Anual din 2003 arata venituri nete de 81 miliarde USD, din care 50 miliarde sunt rezultatul vanzarilor de tutun iar 30 de milairde provin din vanzarea produselor alimentare. In 1988 Philip Morris a cumparat Kraft Foods, din care detine 84%. Brandurile de tutun ale Philip Morris includ Marlboro, L&M, Virginia Slims, Parliament, Chesterfield si Philip Morris. Donatiile caritabile facute de Philip Morris in 1998 totalizau 0.7% din veniturile nete ale companiei.

Un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) de la mijlocul anilor '90 arata ca industria mondiala a tutunului castiga anual 168 de miliarde USD, mai mult decat economiile a 180 din cele 205 tari ale lumii. Acelasi raport arata ca 'Tutunul cauzeaza anual mai multe morti decat toate celelalte forme de abuzuri de substante cunoscute la un loc', omorand 3 milioane de oameni anual, adica unul la fiecare 10 secunde. Topul tarilor lumii in ordinea numarului de tigari pe fumator pe cap de locuitor este condus de Polonia, Grecia, Ungaria si Japonia.

Altria este deci o corporatie multinationala care prospera de pe urma vanzarii tutunului. Acest raport elkorg prezinta aspecte vizand etica industriei tutunului.

Tutunul si sanatatea

Efectele devastatoare ale tutunului asupra sanatatii nu mai sunt negate de nimeni, nici macar de Philip Morris, care admite din 1999 pe website-ul sau: 'Exista un consens medical si stiintific in privinta faptului ca fumatul cauzeaza fumatorilor cancer la plamani, boli ale inimii, emphysema si alte boli serioase. Fumatorii sunt mult mai expusi decat nefumatorii la boli serioase precum cancerul la plamani. Nu exista tigari 'sigure'. Au existat si exista mesaje ale autoritatilor medicale publice in toata lumea. Fumatorii si fumatorii potentiali ar trebui sa se bazeze pe aceste mesaje cand iau decizii legate de fumat.' Philip Morris recunoaste aceste lucruri la 35 de ani dupa ce US Surgeon General a avertizat populatia in privinta lor

In 2002, industria tutunului din Statele Unite a acceptat sa plateasca daune de 206 miliarde USD pentru a scapa de procesele-clasa deschise impotriva ei de fumatorii americani. Banii urmeaza a fi platiti in 25 de ani si nu scutesc companiile de procesele fumatorilor individuali. Un proces deschis in acelasi an in Florida ar putea duce la o despagubire atat de mare incat sa falimenteze industria tutunului. Juriul acestui proces a decis ca cele mai mari 5 companii de tutun americane au produse 'deficiente' si 'mortale'. De altfel Altria are un link special pe pagina sa web la lunga serie de procese care au fost deschise impotriva sa. Iar in noiembrie 2004 a anuntat ca s-ar putea divide in 3 companii pentru a reduce efectele acestor procese asupra Philip Morris.

Un raport din 1999 al Organizatiei Mondiale a Sanatatii citat de un raport de la Stanford University afirma: 'Tutunul a ucis 4 milioane de oameni in 1999. [Adica 10% din totalul deceselor lumii s-au datorat tutunului.] La sfarsitul anilor 2020, numarul victimelor tutunului va ajunge la 10 milioane pe an ' In prezent, website-ul OMS plaseaze numarul mortilor anuale datorat fumatului la 5 milioane si afirma ca o jumatate din fumatorii de azi (650 de milioane) vor fi ucisi de tigarile lor [elkorg: concluzie la care ajunge si Banca Mondiala, vezi mai jos] Alte initiative ale OMS impotriva tutunului sunt disponibile la aceeasi adresa, inclusiv lansarea programului Framework Convention on Tobacco Control (FCTC) care ar putea ajuta interesele publicului in lupta cu interesele corporatiilor. Tutunul este cauza principala a deceselor evitabile din lume, 70% dintre acestea aparand in emisfera sudica, mai inapoiata. Comertul liber cu tutun aduce beneficii imense sefilor si actionarilor gigantilor industriei tutunului in detrimentul acestor tari sarace. De aceea Philip Morris se opune FCTC pe motivul ca ar incalca 'principiile traditionale ale comertului liber'. Philip Morris este una din corporatiile care a beneficiat cel mai mult de pe urma 'comertului liber', care i-a permis sa intrdoduca produsul sau 'mortal' (adjectiv folosit de juriul din Florida) in toate tarile lumii.

Un raport anual din 1998 asupra cauzelor mortilor cetatenilor americani plaseaza fumatul in top, cu mai multe victime decat toate celelalte cauze la un loc:

Un raport al Bancii Mondiale, citat de acelasi raport de la Stanford, afirma: 'Jumatate din fumatorii pe termen lung vor fi ucisi de tutun, iar jumatate dintre acestia vor muri in mijlocul vietii active, pierzand 25-30 de ani din viata. Bolile asociate cu fumatul sunt bine documentate si includ cancere ale plamanilor si ale altor organe, cardiopatie ischemica si alte boli ale sistemului circulator, precum si boli respiratorii ca emphysema. In regiuni in care tuberculoza este prezenta, fumatorii au mai mari sanse decat nefumatorii sa moara din cauza ei.'

Fumatul ucide anual cca 450.000 de americani, mai mult decat toate razboaiele secolului XX.

Plamani cu emphysema:

Limba de fumator, cu excrescente:

Fumatorii sunt de 10 ori mai expusi la cancer la plamani decat nefumatorii. Iar cei care fumeaza doua sau mai multe pachete pe zi au de 15-25 de ori mai multe sanse sa moara de cancer la plamani. Fumatul poate cauza 30% din toate cancerele. Femeile gravide si copiii lor prezinta riscuri speciale la fumul de tigara. O prezentare a modului in care trebuie sa se efectueze un astfel de studiu statistic in epidemologie arata cele cinci criterii care trebuie indeplinite ca si faptul ca putine studii de epidemologie le-au indeplinit mai bine decat cele care arata legatura statistica dintre fumat si sanatate. Astfel, desi este adevarat ca nu exista o dovada irefutabila a faptului ca fumatul cauzeaza cancerul la plamani, exista foarte multe argumente si dovezi statistice in acest sens. In privinta agentilor cancerigeni efectivi ai tutunului, 40 de chmicale din fumul de tigara au cauzat o crestere in incidenta cancerului asupra animalelor de laborator in studii care au durat mai multi ani.

Victimele fumatului sunt ucise de urmatoarele afectiuni:

Un raport care arta cauzele cancerului la plamani in Statele Unite in perioada 1995-1999:

Tipuri de cancer cauzate de fumat in Statele Unite:


Cum ucide fumatul 440.000 de americani anual:

Raspunsul oficial al corporatiei Philip Morris la rapoartele care afirma ca produsele lor fac rau consumatorilor este ca decizia de a fuma apartine adultilor iar compania nu poate fi invinuita de efectele acestei decizii. [elkorg: Prin urmare, Philip Morris ofera o justificare numai in cazul adultilor. Un lucru bine de retinut in lumina informatiilor ulterioare din acest raport elkorg care vor arata actiunile Philip Morris vizand adolescentii si copii, ca si riscurile la care sunt predispusi fumatorii pasivi fara stirea lor.] 'Desi este normal pentru guverne si autoritatile medicale sa incurajeze oamenii sa evite comportamentele riscante, nu credem ca ar trebui sa interzica fumatul.', afirma Philip Morris. [Raportul Stanford]

Consecintele fumatului asupra sanatatii sunt detaliate in programul CDC (federal) numit Tobacco Information and Prevention Source (TIPS) Printre altele, vedem beneficiile care incep la numai 20 de minute dupa ce te-ai lasat de fumat si continua multi ani dupa aceea.

Dupa numai 20 de minute, ritmul batailor inimii se incetineste. Dupa 12 ore, nivelul monoxidului de carbon din sange ajunge la normal. Dupa mai putin de 3 luni scade riscul atacurilor cardiace si functionarea plamanilor se imbunatateste, etc.

Guvernul Australiei a publicat lista completa a ingredientelor tigarilor australiene, inclusiv Philip Morris.

Raportul Ministerului american al Sanatatii din 2004 asupra efectelor fumatului are 4 concluzii principale:

• Fumatul dauneaza aproape tuturor organelor fumatorului si dauneaza sanatatii generale a acestuia
• Renuntarea la fumat are efecte benefice imediate si pe termen lung
• Fumatul tigarilor cu continut redus de carbune si nicotina nu are nici un beneficiu masurabil asupra sanatatii in raport cu fumatul tigarilor normale
• Lista bolilor cauzate de fumat a fost extinsa pentru a include (in lb eng) abdominal aortic aneurysm, acute myeloid leukemia, cataract, cervical cancer, kidney cancer, pancreatic cancer, pneumonia, periodontitis, and stomach cancer. Acestea se adauga bolilor care erau deja pe lista, printre care bladder, esophageal, laryngeal, lung, oral, and throat cancers, chronic lung diseases, coronary heart and cardiovascular diseases, as well as reproductive effects and sudden infant death syndrome.

Alte consecinte ale fumatului asupra sanatatii grupate pe sexe si categorii de varsta.

Fumatul pasiv are acelasi consecinte asupra sanatatii

Tutunul nu afecteaza doar sanatatea fumatorului ci si a fumatorilor pasivi, mai ales a copiilor care traiesc in familii cu un fumator (in 1999, cca 700 de milioane de copii, adica o jumatate din copiii lumii erau in aceasta situatie). Un raport din 1999 al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, numit International Consultation on Environmental Tobacco Smoke (ETS) and Child Health, afirma: 'Fumul de tigara din mediul ambiant are o larga varietate de efecte negative asupra sanatatii copiilor, printre care pneumonie, bronsita, tuse, inrautatirea astmei si infectiile urechii interne. Expunerea in copilarie la fumul de tigara din mediu poate avea efecte negative asupra sistemului cardiovascular al viitorului adult.' Pe website-ul lor, Philip Morris spune ca riscurile fumatorilor pasivi sunt mici dar semnificative. Totusi, ei recunosc ca parintii fumatori ar trebui sa evite expunerea copiilor lor la fumul de tigara. [Raportul Stanford]

Action on Smocking and Health prezinta o colectie de documente care arata ca Philip Morris, impreuna cu alte corporatii din industria tutunului, a cumparat oameni de stiinta in Marea Britanie pentru a intarzia recunoasterea efectelor negative ale fumatului pasiv. Un alt studiu arata ca un laborator german al Philip Morris descoperise efectele fumatului pasiv inca din 1982 dar le-a tinut departe de ochii publicului. In loc sa publice aceste efecte observate pe animale, Philip Morris a folosit acel laborator pentru publicarea unor rapoarte favorabile industriei tutunului.

Un raport din 1986 al US Surgeon General asupra fumatului pasiv arata efectele acestuia.

Alte informatii despre fumatul pasiv la CDC, agentia guvernului federal american pentru protectia sanatatii populatiei.

Fumatul tigarilor 'light' si a celor fara fum este la fel de periculos

Nici fumatul fara fum nu este lipsit de riscuri. Tigarile care se mesteca sau se tin in gura contin 28 de agenti cancerigeni, produc cancer oral, leukoplakia si retragerea gingiilor.
Leukoplakia inaintea cancerului:

Cancer oral:

Cu toate aceste cunostinte, Philip Morris a crescut vanzarile de tigari in afara Statelor unite cu 150% in deceniul '90. Vanzatorii de tigari fara fum au cheltuit 236 de miloane USD pe publicitate in 2001. Cei mai mari vanzatori de astfel de produse pentru persoane care pot avea numai 12 ani sunt Skoal (29.5%) si Copenhagen (18.6%). Procentele fumatorilor fara fum sunt in crestere, ca si aceasta industrie in general.

In 2003, in aceeasi saptamana in care Departamentul de Justitie cerea celor mai mari 5 producatori de tigarete despagubiri de 289 de miliarde USD, cerea Philip Morris inca 10.1 miliarde USD pentru ca a indus in eroare consumatorii de tigari 'light'.


Nicotina este un drog puternic iar tigara este modul sau de administrare

Nicotina este probabil cel mai controversat ingredient al tigarilor. S-a demonstrat ca nicotina creaza o dependenta foarte puternica, mai mare decat a heroinei sau cocainei. Studii ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca '75-80% dintre fumatori doresc sa se lase de fumat, iar 1/3 dintre fumatori au facut tentative serioase in acest sens.' Un raport din 1988 al Surgeon General (USA) afirma ca tigarile creaza dependenta si renuntarea la fumat este insotita de sindromul renuntarii la droguri. Documente care au fost tinute in secret de industria tutunului, facute publice de Procesul Tutunului din Minnesota, au aratat ca Philip Morris stia de decenii ca nicotina este un drog care creaza dependenta si s-a referit in mod curent la tigari ca la un sistem de livrare pentru drogul numit nicotina. [Raportul Stanford] Philip Morris recunoaste ca fumatul creaza dependenta.

Washington Post a aratat in 1998 ca un raport intern din 1980 al Philip Morris sustinea necesitatea ascunderii studiilor despre nicotina, numit 'nicotine the drug'. Raportul arata ca Philip Morris stia de efectele de drog nicotinei cu 15 ani inainte ca autoritatea federala (FDA) sa ia vreo masura de control a tigaretelor ca 'droguri' si 'dispozitive de livrare a drogurilor'. Mai mult, cand FDA a luat aceasta masura in 1995, industria tutunului a contestat jurisdictia sa pe motiv ca tigarile nu se conformeaza definitiei de 'dispozitiv de livrare a drogurilor' din Food, Drug and Cosmetic Act. Acelasi memo din 1980, adresat vice-presedintelui Robert B. Seligman, arata ca avocatii din industria tutunului sfatuiesc companiile sa nu faca studii asupra efectelor tigaretelor asupra sanatatii, deoarece aceste studii vor fi folosite impotriva lor. William L. Dunn, omul de stiinta care a scris raportul si expert in efectele nicotinei, descrie astfel pozitia oficiala a industriei tutunului asupra acestui subiect: 'Noi, in industrie, nu am auzit niciodata despre vreo legatura dintre fumat si boli.' Mai mult, in 1994 CEO-ul Philip Morris a jurat in fata Congressului american, la fel ca sefii altor corporatii din industria tutunului, ca tigaretele nu creaza dependenta si nu cauzeaza cancer

Philip Morris si vanzarile de tutun la copii si adolescenti

Cum am aratat, Philip Morris se disculpa pentru vanzarea unor produse atat de daunatoare plasand responsabilitatea asupra adultilor care iau decizia de a fuma. Sa vedem insa care este situatia copiilor si adolescentilor expusi la produsele Philip Morris. Un raport din 1998, numit Agresiunea Globala, al organizatiei Corporate Accountability International (numita pe atunci Infact) contine urmatoarele fapte:

• In Japonia, Philip Morris isi face publicitate in reviste populare la adolescenti si tineri si distribuie tigari gratis la concertele si restaurantele frecventate de adolescenti
• In Kenya si Malaysia, se vand tricouri cu Marlboro pentru copii si adolescenti
• In Cambodia, Philip Morris a angajat tinere fete sa ofere tigari Marlboro gratis pe strazi
• Pe plan international, Philip Morris foloseste simboluri americane precum Harley-Davidson si cowboys pentru a-si prezenta produsele lor ca simboluri ale libertatii, democratiei si bogatiei

Desi afirma pe website-ul lor ca nu doresc ca doresc sa descurajeze copii de la fumat si au programe in acest sens in 50 de tari, eficacitatea si buna credinta a acestor programe este indoilenica data fiind realitatea ca majoritatea fumatorilor incep sa fumeze inainte de 18 ani. De asemenea, recent s-au eliberat documente interne care au fost secrete si care arata ca adolescentii au fost vizati ca potentiali clienti de Philip Morris:

• 'Mult dupa ce preocupara adolescentului pentru imaginea sa s-a diminuat, tigara va fi mai importanta chiar si decat mancarea pe lista de prioritati a fumatorilor' -- afirma un draft de raport facut in 1969 pentru comitetul director al Philip Morris de T.S. Osdene, pe atunci vice-presedinte la Departamentul de Cercetare si Dezvoltare al companiei
• 'Rata fenomenala de crestere a Marlboro in trecut a fost atribuita in mare parte penetrarii foarte reusite a pietei tinerilor fumatori intre 15 si 19 ani datele mele, care includ si adolescenti mai tineri, arata inca o mai buna penetrare a pietei adolescentilor intre 15 si 17 ani.' 'Varsta adolescentei este de asemenea importanta deoarece este varsta la care majoritatea fumatorilor incep sa fumeze, varsta la care se face selectia initiala a brandurilor si perioada din viata in care conformarea fata de regulile grupului de prieteni este maxima.' -- raport din 1975 al cercetatorului Myron E. Johnston de la Philip Morris

In 1994, varsta medie la care fumatorii incepeau sa fumeze era 12 ani iar procentul tinerelor fete care se apucau de fumat era in crestere, desi in general fumatul devenea mai putin popular.

Un studiu din 2002 al The American Journal of Public Health arata ca spoturile publicitare ale Philip Morris impotriva fumatului, din programul 'Gandeste. Nu fuma.' destinat adolescentilor intre 12 si 17 ani, au de fapt efect invers. Philip Morris a fost somata sa intrerupa imediat difuzarea spoturilor respective si sa inceapa o campanie care intr-adevar combate fumatul in randul adolescentilor.

Marlboro este tipul de tigari cel mai popular printre copii. Desi corporatiile din industria tutunului s-au angajat in 1998 sa inceteze publicitatea tigarilor destinata copiilor, un studiu din 2002 arata ca acestia sunt de peste doua ori mai expusi acestei publicitati decat adultii (64% copii fata de 27% adulti). In privinta Marlboro, de peste 3 ori mai multi copii decat adulti declara ca au vazut un spot publicitar in ultimele doua saptamani. Nu este de mirare ca 55% dintre copiii fumatori prefera Marlboro. Philip Morris este criticata in mod special pentru ipocrizie si duplicitate de catre realizatorii sondajului, deoarece a promis cel mai mult si a facut cel mai putin. 71% dintre copii simt ca fabricantii de tigarete vor ca ei sa fumeze. Iar sumele foarte mari investite in publicitate (8.2 miliarde USD anual) fac ca copiii sa creada ca fumatul este mult mai raspandit si mai normal printre adulti (64%) decat este de fapt (23%). 90% dintre fumatori incep sa fumeze la 18 ani sau mai devreme. In fiecare zi, 5000 de copii americani fumeaza prima lor tigara. Alti 2000 vor deveni fumatori inraiti iar 1/3 din ei vor muri din cauza aceasta.

In ianuarie 2001, grupuri pentru protectia copilului si sanatatii din statul american Maine au trimis procurorului general al acestui stat o scrisoare prin care cereau investigarea corporatiei Philip Morris pentru ca a distribuit 13-milioane de carti pentru copii care contineau numele companiei pe coperta si avea in plan sa distribuie inca 13 milioane. Grupurile erau nemultumite ca una din copertile de carte arata ca un pachet de tigari, contin mesaje subliminale in favoarea fumatului, iar toate aceste coperti promovau copiilor numele companiei, care este practic sinonim cu fumatul.

Un studiu facut de Journal of the American Medical Association a aratat ca procentul americancelor intre 11 si 17 ani care au inceput sa fumeze a crescut rapid intre 1967 si 1973 dupa ce Philip Morris a lansat tigarile Virginia Slims. U.S. General Accounting Office a raportat ca, dupa ce Coreea a fost obligata sa renunte la restrictiile puse pe importul de tigarete produse de Philip Morris si alte corporatii multinationale americane, procentul tinerelor coreence care au inceput sa fumeze a crescut cu 300%. Dr. Jiri Kozak, un consilier al Ministrului Sanatatii din Cehia, a spus ca fumatul era in descrestere in tara sa inainte de intrarea pe piata a corporatiilor multinationale de profil.

Documente interne care acopera deceniile '70 si '80 arata ca Philip Morris a facut sondaje in privinta fumatului la adolescenti, descoperise ca nu poate obtine raspunsuri credibile in prezenta parintilor acestora si recunostea importanta adolescentilor pentru companie. Acestea contrazic desigur afirmatiile companiei care neaga orice atentie acordata adolescentilor ca potentiali clienti.

Philip Morris si lobby-ul politic

Cu atatea efecte negative asupra sanatatii populatiei, ne putem intreba cum raspund aparatorii bunastarii acestei popuatii, si anume politicienii americani. Credem ca raspunsul lor este puternic influentat de donatiile pe care le primesc de la Philip Morris. In 1998, in care nu au fost alegeri nationale in USA, Philip Morris a donat politicienilor 23 de milioane de dolari, din care 22% Democratilor si 77% Republicanilor. Philip Morris a fost pe locul doi in topul donorilor din aceasta categorie, dupa British American Tobacco. In alegerile prezidentiale din 1996, Philip Morris a fost contributorul principal al partidelor si candidatilor.

Donatiile facute de Philip Morris politicienilor si partidelor americane sunt prezentate de Center for Responsive Politics, la fel ca si donatiile industriei tutunului. Observati ca scaderea din 2004 se datoareaza interzicerea donatiilor de 'soft money' in 2002 si omiterea fondurilor de tip Levin din grafic. In topul donorilor din ultimii 5 ani, Altria Group ocupa locul 12.

Margaret Thatcher si Maxwell House au contribuit la prosperitatea Philip Morris.

Legaturile administratiei Bush cu industria tutunului.

Philip Morris, drepturile omului si ale animalelor

In 1999, Philip Morris a publicat un infam raport in Republica Ceha in care demonstra ca fumatul are un efect pozitiv asupra finantelor publice. Printre cauzele care contribuiau la acest efect pozitiv se numarau economiile facute deoarece cei ucisi de tigari nu mai aveau nevoie de case, pensii si ingrijiri medicale [cu alte cuvinte, Philip Morris transmitea guvernului Ceh sa zica mersi ca a scapat de grija unor batrani]. Criticii acestui raport au folosit urmatoarea imagine pentru campania lor impotriva lui:

Articolul aparut in ziarul ceh Prague Post despre raportul Philip Morris. Philip Morris si-a cerut apoi scuze publice pentru afirmatia ca fumatul are si efecte pozitive asupra finantelor guvernului ceh, dar Wall Street Journal a raportat ca compania se pregatea sa publice rapoarte similare in Polonia, Ungaria si Slovacia ceea ce arata cat de departe este dispusa sa mearga compania pentru a bloca initiativele guvernamentale impotriva fumatului.

In 1995 a murit David McLean, poreclit 'The Marlboro Man' deoarece a fost eroul reclamelor originale Marlboro din anii '60. Pentru a putea filma acele reclame, el a fost obligat sa fumeze pana la 5 pachete de Marlboro pe sedinta de filmari, apoi Philip Morris a continuat sa-i trimita pachete de tigari gratis. In 1985 el s-a imbolnavit de emphysema iar in 1993 de cancer la plamani, care l-a si ucis doi ani mai tarziu. El a fost al doilea Marlboro Man ucis de cancer la plamani, dupa Wayne McLaren. Vaduva lui Lean a deschis proces companiei Philip Morris. Articolul arata si cum si-a mentinut Philip Morris profitabilitatea, in ciuda valului de procese impotriva sa: prin donatii masive facute politicienilor, a devenit cel mai mare contributor al organizatiilor de arta pe care le preseaza sa-i puna o vorba buna la autoritatile locale din New York, si a sponsorizat chiar The American Civil Liberties Union cu 100.000 USD in 1991 si 1992. In prima jumatate a anului 1996, compania a cheltuit 11.3 milioane pe lobby politic, o suma imensa cu care a dominat lista contributorilor. De asemenea, este amintita tentativa extraordinar de curajoasa a Philip Morris de a pacali votantii din California sa voteze o initiativa in favoarea tutunului deghizata ca o lege de restrictionare a fumatului. Compania a angajat doua firme de Public Relations in acest scop. Daca ar fi reusit, anulau efectele la 300 de regulamente locale impotriva fumatului.

Ethical Consumer Research Association a publicat Ethical Consumer Guide to Everyday Shopping in care afirma ca Philip Morris a incalcat sanctiunile economice internationale impotriva regimului apartheid din Africa de Sud acordand licenta companiilor din aceasta tara pentru fabricarea produselor Kraft Foods si a tigaretelor Chesterfield. Aceeasi Kraft Foods este criticata in raport pentru experiementele facute pe pisici pentru dezvoltarea unei cafele 'prietenoasa fatza de stomac'.

Columbia a deschis proces corporatiei Philip Morris la un tribunal federal american din Brooklyn pentru introducerea ilegala de tigari pe teritoriul acestei tari, evazune fiscala, spalare de bani si multe alte fraude care au pagubit 22 de state columbiene si capitala Bogota cu miliarde de dolari. Corporatia a avut de asemenea legaturi cu traficantii de droguri. Nu este prima data cand Philip Morris este acuzata de legaturi cu organizatii criminale si de trafic ilegal cu tigari in America Latina

Critici ai Philip Morris

Organizatia Mondiala a Sanatatii incearca sa introduca aceleasi restrictii asupra tigarilor care exista si in privinta drogurilor. 'Epidemia tutunului este o boala transmisa prin comunicatii. Este comunicata prin publicitate, prin exemplul fumatorilor si prin fumul la care sunt expusi nefumatorii - mai ales copiii. Obligatia noastra este sa imunizam oamenii impotriva acestei epidemii.' - a spus Dr. Brudntland, Director General al OMS intr-un speech la 'International Policy Conference on Children and Tobacco'

US Department of Justice a deschis un proces RICO (Racketeer Influenced and Corrupt Organizations) marilor producatori din industria tutunului cu urmatoarele capete de acuzare:

• producatorii s-au inteles sa nu intreprinda si sa nu publice studii care arata efectele fumatului asupra sanatatii. Aceasta conspiratie dateaza din 1977 si a fost numita Operation Berkshire Au participat Philip Morris, British-American Tobacco, R J Reynolds, Reemtsma si Rothmans International.
• producatorii au manipulat si continua sa manipuleze publicul in privinta efectelor fumatului pasiv;
• producatorii au manipulat nivelul nicotinei in tigarete in timp ce afirmau in public ca tigaretele nu creaza dependenta. Industria stia din 1960 ca nicotina creaza dependenta dar a refuzat sa informeze publicul. Tigarile au fost proiectate cu scopul principal de a contine o doza suficienta de nicotina pentru a crea si a mentine dependenta fumatorilor.
• producatorii au mintit consumatorii ca tigarile 'light' sunt mai putin periculoase;
• producatorii au tintit intentionat tinerii pentru a-i transforma in consumatori.

Corporate Accountability International a organizat un boicot al produselpr Philip Morris pe teritorilul american, concentrat asupra produselor alimentare ale companiei Kraft, detinuta de Philip Morris.

Borowitz Report a scris un popular articol umoristic despre 'Philip Morris, redenumita Altria, care a redenumit tigara 'betisorul de sanatate'' iar carbunele si nicotina au fost redenumite 'Zahar si condimente'. In plus, compania a redenumit 'rau' in 'bine'. Dupa aceste redenumiri, sefii companiei pot reaminti publicului sa fumeze zilnic 2-3 pachete de betisoare de sanatate, deoarece sunt bune pentru sanatatea sa.

Un alt articol umoristic este intitulat Philip Morris isi schimba numele in Altria iar cancerul la plamani isi schimba numele in Philip Morris.