Prezentarea inteventiei de tip asistenta sociala

Prezentarea inteventiei de tip asistenta sociala

Subcapitolul de fata prezinta un studiu asupra modului in care mediul familial influenteaza comportamentul deviant la adolescenti. Astfel scopul acestui studiu este evidentierea influentei mediului familial, cu referire speciala la lipsa suportului afectiv, in aparitia comportamentului deviant la adolescenti.

In urma studierii dosarelor copiilor si in special a fisei de cunoastere psihologica, precum si a observatiilor personale asupra minorilor am reusit sa schitez un profil psihologic al minorului deviant internat in Centrul de Primire a Minorului.

Prin urmare profilul psihologic cuprinde atribute ca: irascibilitate, agresivitatea, incapacitatea de concentrare, toleranta scazuta la frustrare, devalorizare de sine, neacceptarea si neintelegerea autoritatii, aderare la statutul de delincvent, etc.

Asistenta sociala contribuie, in ceea mai mare masura la indeplinirea sarcinilor cu rol resocializator, ea este prezenta in toate fazele procesului de "recuperare" a minorului; asistentul social fiind unul dintre principalele cadre specializate in cazurile cu minori.

Interventia propriu-zisa a constat intr-un program de formare a deprinderilor de participare constienta a copilului la deciziile ce privesc familia .

Programul a avut urmatoarea structura:

Scopul: formarea deprinderilor de a lua decizii;

I.        Obiective

sa inteleaga importanta luarii unei decizii corecte, prin sesizarea efectelor pe care deciziile luate le dezvolta;

sa participe constient si fara constrangere la luarea deciziilor ce privesc familia;

sa constientizeze efectele unei decizii luate, nu doar pe termen scurt, imediat.

II.      Durata si structura programului: programul s-a desfasurat pe perioada internarii copiilor in "Centrul de Primire a Minorului", Slatina (intre 15-26 mai 2006) si a fost structurat pe 4 sedinte de asistare, a cate 40 de minute fiecare.

Sedintele de asistare au fost impartite in doua parti: una didactica, iar cealalta practica de efectuare a unor exercitii.

III.   Metodele si tehnicile utilizate pentru a atinge scopul acestui program au fost: oferirea de informatii, explicatia, discutiile de grup si jocul de rol.

IV.   Descrierea detaliata a programului

In vederea realizarii acestui program am ales ca metoda munca cu grupul; tipul de grup care a raspuns cel mai bine scopului si obiectivelor programului a fost grupul de dezvoltare personala.

Sedinta 1

In prima sedinta, desfasurata pe 15-V - 2006 intre orele 17⁰⁰-17⁴⁰, s-a propus a fi atinse urmatoarele obiective:

constituirea grupului,

prezentarea grupului prin cunoasterea reciproca a membrilor;

prezentarea scopului si a obiectivelor programului si a regulilor de functionare a grupului

Pentru a forma grupul am parcurs urmatoarele faze:

a)faza preliminara in care am stabilit de ce este necesara munca cu grupul, evidentiind urmatoarele motive:

cu aceeasi problema se confrunta mai multi copii: inabilitate decizionala pe fondul neimplicarii lor in viata familiei.

Prezenta unor caracteristici comune la acesti copii: provenienta din medii familiale precare, apropierea de varsta 14-16 ani; internarea in C. P. M. ca urmare a comiterii unei fapte deviante etc.

Atitudinea pozitiva a acestora fata de lucru in echipa.

Selectia participantilor la program a fost influentata de conditiile si regulamentul centrului (programul zilnic de activitati si durata temporara de internarea a copilului).

Pe timpul derularii programului au fost eligibili 6 minori, conform urmatoarelor criterii:

varsta cuprinsa intre 14-16 ani,

provenienta din medii familiale precare,

autori ai unor fapte deviante,

nevoia de participare constienta si dorita la deciziile care se iau in familiilor lor.

Lucrul cu grupul a inceput cu asezarea spatiala a membrilor: s-au asezat pe scaune, aranjate in forma de cerc pentru ca fiecare sa aiba contact vizual nemijlocit cu celalalt.

b)      faza de dinamizare; odata ce grupul a fost format, s-a trecut la recunoasterea reciproca a membrilor grupului, in acest scop am facut apel la un joc de dinamizare a grupului.

Jocul numit "bulgarele de zapada" a constat in urmatoarele: un copil a confectionat o minge din hartie (bulgarele) pe care apoi a aruncat-o intamplator la un alt copil, nu inainte de a spune cateva lucruri despre el: cum il cheama, cum isi petrece timpul liber, ce-i place, ce nu-i place, etc.; continua in mod asemanator urmatorul ajungandu-se astfel ca fiecare sa stie ceva despre colegul sau de echipa.

S-a trecut apoi la prezentarea scopului si obiectivelor programului, cu care copiii au fost de acord.

Impreuna cu copiii s-au stabilit reguli de grupa, explicandu-le totodata importanta lor.

Regulile pe care copiii le-au "impus" ("Valer sa nu-i mai ia pixul lui Ioan, sa incepem lucrul in echipa la 10 fix", etc.) au fost scrise pe tabla pentru a fi vazute de catre toti.

c)       faza de incheiere a constituirii grupului, ce a constat in a le multumi tuturor pentru participare, reamintindu-le ceea ce se asteapta de la ei pe parcursul acestui program.

Sedinta s-a terminat cu evaluarea participarii membrilor grupului, a modului cum au reusit sa se integreze in grup si sa depaseasca blocajele emotionale, precum si cu evaluarea metodelor de lucru folosite: explicatia si jocul.

Activitatile s-au desfasurat interactiv, adolescentii asistati respectand regulile de grup stabilite, de asemenea ei au fost incantati de jocul, de dinamizare a grupului propus (bulgarele de zapada) care a reusit sa elimine retinerile copiilor si sa mai "descreteasca fruntile". Au fost evidentiati cei mai activi si li s-a multumit tuturor pentru participare.

Sedinta 2

A doua sedinta a fost programata si s-a desfasurat vineri, 19 mai 2006 intre orele 14⁰⁰-14⁴⁰.

Lucrul in grup a inceput prin a le arata copiilor o plansa: "Cum te simti azi?" pe care erau desenate 20 de chipuri omenesti ce "tradau" diferite trairi emotionale. Fiecare copil a fost rugat sa se semneze sub figura care corespunde propriei sale stari sufletesti.

A urmat apoi efectuare catorva exercitii fizice, prezentandu-le apoi obiectivele acestei sedinte:

sa identifice problemele pe care le au;

sa caute informatii cu privire la rezolvarea problemelor sau problemei pe care o au;

Partea didactica a acestei sedinte a constat in prezentare conceptului de decizie; ce inseamna a decide? Prezentandu-le acest concept ca fiind centrat pe rezolvarea unei probleme prin alegerea solutiei corecte dintr-o multitudine de solutii, tinand cont de anumite criterii.

Aceasta fiind partea teoretica s-a trecut la cea practica cand li s-a cerut copiilor sa-si identifice problema pe care o au, cerandu-le ca aceasta sa aiba legatura cu familia, cu relatia sa cu familia.

Deci sa raspunda la intrebarile: care-i de fapt problema? Ce ma sacaie? Ce ma deranjeaza cel mai mult la familia mea?

Fiecare copil a scris apoi pe o coala de hartie problema identificata si cat mai multe variante posibile de rezolvare a acesteia.

Pentru Ioan problema care-l deranja cel mai mul in legatura cu familia era: "parintii nu vor sa-mi dea certificatul de nastere".

Pentru a-si rezolva problema a gandit urmatoarele solutii:

"sa-i spun la politie;

l-as fura"

In timpul sedintei s-a aprofundat ideea ca a decide inseamna a alege o solutie ce duce la rezolvarea corecta sau nu a unei probleme, insistand asupra solutiei optime care are ca finalitate anularea problemei atingand astfel primul obiectiv al programului.

Sedinta s-a incheiat cu recompensarea prin lauda a participantilor, evaluandu-i in functie de gradul de activare in grup, observand de asemenea ca sunt mult mai deschisi si increzatori in ceea ce fac. Putin dificila a fost intelegerea de catre acestia a conceptelor de decizie si problema; moment depasit prin apelul la exemple si exercitii.

Stiind foarte bine ca acestia nu inteleg nici conceptele de "plus" sau "minus" in calculul matematic pentru ca de cate ori li se cerea sa spuna cat fac 3 plus 2, de exemplu, sau 3 minus 2, nu intelegeau cerintele, dar reformuland sub forma: "la 3 mai adaugi 2 sau din 3 iei 2", raspunsurile corecte nu intarziau sa apara. La fel si exemplele de intelegere a deciziei si a problemei au trebuit sa fie cat mai concrete si pe intelesul lor.

Exemplul la care m-am oprit a fost urmatorul "Lui Valer ii plac foarte mult o pereche de pantofi negri si decide sa-i cumpere. Ajuns acasa isi da seama ca pantofii i-l strang, deci el are o problema aparuta ca urmare a unei decizii gresite."

Trebuie amintit faptul ca minorii s-au conformat cu usurinta regulilor si cerintelor, atragandu-si reciproc atentia, atunci cand erau prea galagiosi sau neatenti.

Sedinta 3

Inceputul lucrului in echipa si a activarii acestuia din data de 22.05.2006 ora 17.00-17.40 s-a facut de aceasta data prin interpretarea de catre copii a unor cantece invatate la centru.

In mod obisnuit a urmat anuntarea obiectivelor acestei sedinte, a ceea ce se astepta de la ei:

sa ordoneze solutiile la problema identificata anterior, dupa anumite criterii: importanta, timp, comoditate, etc.

sa stabileasca un plan de actiune pe baza solutiei alese la problema.

Copiii au fost rugati sa ierarhizeze solutiile gasite, in functie de criteriile amintite mai sus; sa aleaga solutia care corespunde celor mai multe criterii si sa elaboreze un plan de punere in practica a acesteia. In acest mod s-a realizat al doilea obiectiv al programului.

Evaluarea de etapa a evidentiat implicarea copiilor in desfasurarea activitatilor propuse, initiind chiar ei jocuri de dinamizare a grupului sau chiar discutii in grup cu privire la alegerea solutiilor de rezolvare a problemelor.

Sedinta 4

Aceasta fiind si ultima sedinta a programului, desfasurata vineri 26 mai intre orele 14.00 - 14.40, care a inceput cu verificarea copiilor, in legatura cu ceea ce au retinut sau au descoperit despre colegii lor de grup.

Acest lucru s-a realizat sub forma unui joc, care a avut rolul si de a deschide lucrul in grup.

Iata cum s-a desfasurat: copiii si-au schimbat intre ei, succesiv si la intamplare locurile, iar "noul venit" trebuia sa faca o scurta caracterizare a copilului care a stat inaintea lui pe acel scaun.

Obiectivul acestei ultime sedinta a fost:

sa inteleaga topica: "gandeste inainte";

In acest sens li s-a prezentat copiilor un scenariu privind o relatie de familie, scenariu pe care trebuiau sa-l continue individual, argumentand si discutandu-se alegerile facute.

Rostul acestui scenariu a fost si de a verifica ceea ce au invatat si inteles copii cu privire la rezolvarea problemelor pe care le au cu familia, precum si de a verifica modul cum au invatat sa se implice, prin decizie, in viata familiei lor.

Li s-a citit copiilor scenariul: "Mihai, un adolescent de 15 ani, locuieste impreuna cu mama si doi frati mai mici, de 3 ani si respectiv 5 ani intr-o garsoniera, cu chirie. Intr-o seara, cand mama lui Mihai era la serviciu, Ana, prietena lui, il suna si-l roaga sa vina cu ea la film, iar daca nu, isi va gasi un alt prieten. Mihai nu stie ce sa faca pentru ca in timpul acesta trebuie sa aiba grija de fratii lui. Ce a-ti face voi in locul lui Mihai?"

Membrii grupului au asternut apoi pe hartie toate posibilitatile la care s-au gandit, judecand fiecare posibilitate in termeni "pro" si "contra" si au evoluat consecintele pozitive si negative ale alegerii facute.

Toti au ales sa aiba grija de fratii mai mici pentru ca:

" - am primit ordin de la mama,

sunt mai mici si dragalasi,

altfel o sa ma bata mama,

daca nu o sa fie Ana, o sa fie Cristina"

Li s-a atras atentia adolescentilor asistati ca nu este nici o nenorocire daca nu reusesc sa ia o decizie corecta de la inceput. Greselile inerente inceputului fac parte din activitatea de luare a unei decizii bune, e important insa, sa se inteleaga de ce au gresit.

Prin aceasta s-a atins si ultimul obiectiv al programului.

Acum se face o evaluare finala a deprinderilor invatate in timpul programului. Se iau in discutie situatii variate si elemente personale care i-au ajutat sa determine ce deprinderi sa foloseasca in situatii decizionale.

Se furnizeaza membrilor din grup feedback-ul referitor la cooperare, performanta si entuziasmul in program.

La sfarsitul programului am constatat ca, membrii grupului au preluat in vocabularul lor expresii ca: "o sa ma implic, o sa ma hotarasc, sunt si eu membru al familiei mele, o sa decid" etc.

Important a fost de observat faptul ca daca la inceput copiii se cunosteau numai prin prisma faptelor deviante comise si se caracterizau facand referire la acestea "Toader si fratii lui au adus marci din Germania ascunse in paine si in limba de la tenesi"; dupa derularea programului ei au aflat unii despre altii lucruri noi, nestiute ca de pilda: "Ioan vrea sa se faca controlor de tren, Alexandru invata poeziile foarte repede sau lui Valer ii plac desenele cu Pinochio".

Rolul acestui program a fost sa pregateasca participarea activa a copilului la viata de familie.

1. Servicii sociale adresate familiei in dificultate

S-a constat insa ca in materie de protectie a copilului nu s-a inventat inca nimic mai bun decat familia si ca o dezvoltare normala a unui copil nu poate fi asigurata decat in cadrul familiei, asistata atunci cand este cazul de serviciile de asistenta sociala.

1. Centrul maternal este un serviciu de tip rezidential, organizat pe model familial, a caruri misiune este de a permite formarea, mentinerea si intarirea legaturilor familiale, precum si sprijinirea familiei pentru asumarea responsabilitatilor parentale.

Beneficiarii acestui serviciu sunt:

- mamele cu copii nou-nascuti cu risc de abandon (mame singure, mame minore, mame provenite din familii marginalizate, sarace);

- mame cu copii care temporar nu au locuinta sau/si se confrunta cu mari probleme financiare, profesionale, relationare, fiind in imposibilitatea de a asigura copiilor un trai decent;

- mame cu copii, victime ale violentei domestice, femei insarcinate in ultimul semestru de sarcina.

Serviciile oferite beneficiarilor centrului sunt:

- primire si gazduire temporara;

- protectie si ingrijire;

- suport emotional si consiliere psihologica;

- educare;

- reintegrare in familie si comunitate;

- cursuri de pregatire pentru cresterea si ingrijirea copilului;

- facilitarea accesului la servicii de ingrijire comunitara.

Centrul maternal este reglementat prin Legea nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului si Ordinul nr. 87/2004, privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru Centrul Maternal.

2. Centrul de zi, este o unitate de tip rezidential, reglementata prin Legea nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului, care vine in sprijinul familiilor cu probleme socio-economice (someri, locuinte improprii, nivel de trai scazut, etc), familii cu multi copii si venituri mici, familii monoparentale, familii cu venituri scazute in care copilul limiteaza accesul la munca al mamei.

Copiii, proveniti din randul familiilor enumerate mai sus beneficiaza de hrana, supraveghere si ingrijire, asistenta medicala si ajutor la teme in cadrul unui program zilnic de la ora 08-20.

3. Centrul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii, existent la nivelul Directiilor Generale de Protectie a Copilului si Asistenta Sociala, sprijina si asista parintii pentru a face fata dificultatilor psihosociale care afecteaza relatiile familiale, pentru dezvoltarea competentelor parentale, pentru prevenirea separarii copilului de familia sa, si sprijina copiii atunci cand apar probleme in dezvoltarea acestora.

4. Ordonanta de Urgenta nr. 1005/2003, privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, prevede la capitolul I, art. 1 ca beneficiarii acesteia sunt familiile formate din sot, sotie si copiii in varsta de pana la 18 ani, aflati in intretinerea acestora, care locuiesc impreuna.

Conform art. 2, alocatia se acorda lunar familiei prevazute la art. 1, daca realizeaza venituri nete lunare/membru de familie de pana la 1,5 milioane lei.

Capitolul II, art. 5 prevede ca beneficiarii alocatie de sustinere pentru familiile monoparentale sunt familiile formate din persoana singura si copiii in varsta de pana la 18 ani, aflati in intretinere si care locuiesc impreuna cu aceasta, denumite familii monoparentale.

Cuantumul acestor alocatii este stabilit prin H.G.R. nr. 1762/2005, dupa cum urmeaza:

- pentru alocatia familiala complementara este de 34 Ron - familia cu 1 copil, 40 Ron- familia cu 2 copii, 45 Ron- familia cu 3 copii, 50 Ron- familia cu 4 sau mai multi copii;

- pentru alocatia de sustinere pentru familia monoparentala este de 50 Ron -familia cu 1 copil, 59 Ron- familia cu 2 copii, 67 Ron- familia cu 3 copii, 76 Ron- familia cu 4 sau mai multi copii.