TIPURILE DE PERSONALITATE

TIPURILE DE PERSONALITATE

1 TIPURILE TEMPERAMENTALE

Daca cunoasterea interiorului este o cauza fundamentala a formarii modelarii si afirmarii omului, exteriorul poate sa exprime interiorul, cunoasterea personalitatii omului si totodata mediul social sa aiba contributii, repercursiuni asupra exteriorului/corpului.

Astfel, corpul ca si personalitatea este in stransa legatura cu interiorul si exteriorul, naturalul si socialul. Felul omului, interiorul, temperamental, personalitatea sa, se reflecta in exterior ca o oglinda expresiva prin infatisarea si postura corpului omenesc. O buna cunoastere a acestor lucruri faciliteaza buna interactiune cu societatea/oamen La randul lor oamenii pot determina in bines au in rau personalitatea sau alura corpului omenesc. De pilda , o stare de interior , bucuria/tristetea determinata de cei din jur este exprimata la exterior de catre corpul omenesc, iar aceste expresii raman marcate, devenind trasaturi ale corpului ect.. Depresia/sinuciderea din partea altora ce determina izolari, din extravertit sa ajungi introvertit. exemplele ar putea continua.

Un infinit de variabile influente ale mediului determina aparitia unor insusiri si particularitati psihice si psihosociale, structurale sau functionale, care in virtutea legilor care guverneaza sistemele complexe cu aotoreglaje, incep sa se organizeze ierarhic dar sis a posteze in exterior, corpul sa le oglindeasca.

Structura generala a personalitatii rezulta din modul cum se focalizeaza energiile pulsionale ale constientului pe directiile fundamentale spre lumea exterioara sau spre lumea interioara resultant tipurile de personalitate.

Astfel, temperamental omului cuprinde dinamica generate a individului, disponibil sau energetic care se manifesta si imprima o nota dominanta a tuturor trasaturilor si comportarii sale. Dinamica persoanei, cat si afectivitatea, in conduitele voluntare ori in procesele de cunoastere , ea se exprima in mimica fetei individului, in viteza si ritmul vorbirii in aspectele infatisarii, fizicului, trupului.

Desi nu pot fi inalnite doua personalitati identice, se poate spune, ca anumite caracteristici semnificative ale proceselor psihice se regasesc intr-o structura foarte asemanatoare la un numar mare de indivizi.

Pe baza caracteristicilor pregnante morfo-fiziologice, psihologice, morale etc., commune, indivizii umani sunt grupati in clase omogene care alcatuiesc tipurile de personalitate, incepand cu "parintele medicinii", Hipocrat din Kos(460 - 375), s-au alcatuit tipologii dihotomice, trihotomice sau cu un numar sporit de clase mutual exclusive. Exista astazi peste cincizeci de tipologii diferite, cunoasterea tipologiilor personalitatii serveste atat la caracterizarea oamenilor cat si la prognoza modului de a reactiona.

De asemenea , educatia si autoeducatia presupun stabilirea tipului de personalitate, chiar daca cei mai multi dintre noi (aproximativ 60%) apartinem unor tipuri intermediare si mixte.

TIPURILE TEMPERAMENTALE sanguinic, melancholic,coleric si flegmatic - descries de Hipocrat rezulta din predominanta uneia din umorile (hormones) organismului uman : sange bila neagra, bila galbena, flegma, amestecul acestor tumori (temperamental), in anumite proportii ar asigura starea de sanatate.

Conceptia lui Hipocrat se bazeaza pe sistemul filozofic al lui Emepedocle (490 - 430 i.e.n) potrivit caruia ar fi compusa din patru elemente materiale necreate indestructibile si imuabile : aer (cald , umed ), pamant (rece si uscat ), foc (cald si uscat ), apa (rece, umed ). Teoria temeramentelor umorale, foarte raspandita in antichitatea timpurie si dezvoltata de Galenus (medic grec, 130 - 200 e.n ), a identificat noua tipuri temperamentale,pe parcursul timpului au fost respinse dar s-au pastrat cele patru.

Dupa marele fiziolog I. P. Pavlov (1849 - 1936 ) , tipurile de activitate nervoasa superioara sunt :

• puternic, neechilibrat, excitabil - coleric
• puternuc, echilibrat, mobil - sanguinic
• puternic, echilibrat, inert - flegmatic
• slab - melancolic

In mod obisnuit, colericii sunt caracterizati ca irascibili, sanguinicii sunt considerati optimisti, melancolicii - tristi, iar flegmaticii - apatici.

O DESCRIERE MAI DETALIATA A ACESTOR TIPURI :

a).SANGUINICUL : are un ten trandafiriu cu reflexe aurii si calde, pielea supla calda si umeda, muschi robusti, figura exprima bunastarea si sanatatea, ochii cu tendinta excesului gastronomic, transpiratia este abundenta. Este un temperament foarte puternic intruchipeaza tipul atletic, somnul este lung linistit, circulatia abundenta si activa, mers viguros, dar greoi, gesture violente si lipsite de gratie, natura optimista, expansiva, este insa iritabil si impulsiva cu accese de furie extreme de violnte, dar fara ranchiuna, foarte supus instinctelor sale, voluptos, cauta liniste personala, memoreaza repede, inteligenta vie, insa superficiala, ii place umorul, bunul - simt este sceptic si jovial.

b). LIMFATICUL sau FLEGMATICUL : are tenul alb cu reflexe livide, tesut muscular abundent ascunde reliefuri rotunde, formele fetei dau o expresie blajina, suava tinzand la obezitate, firele de par sunt fine, cresc incet si cad repede, genele sunt lungi, pilozitatea rara pe trunchi si member , buza superioara este umflata, cea inferioara este moale si atarna, aripile nasului sunt groase , lobul urechii puternic, ochii luminosi proeminenti, privirea dulce si vaga, pulsul este slab si lent, circulatia lenesa , character nepasator, maleabil, visitor blajin,docil, viata lipsita de pasiune, afectos, se adreseaza in mare parte din obisnuinta, memorie excelenta , imaginatia saraca, inteligenta lenta si profunda.

c). BILIOSUL sau COLERICUL : are corp sbtire, pielea galbuie, calda uscata, tesutul celulat gros este rar ceea ce accentueaza proeminentele musculare, venele sunt foarte vizibile trasaturile sunt dure si pronuntate, par negru abundent , sistem pilios dezvoltat, fruntea mare, buze subtiri, un nas ascutit, cu nari mobile, ochii intunecati la culoare, suntinfundati in orbite, privirea fixa, patrunzatoare expresiva, arzatoare, inima este mai mica , iar venele sunt mai inguste, ceea ce accentueaza circulatia, vointa puternica, inflexibila, tenace, este ambitios, autoritar, violent, afectiune tenace, violente mascate de gelozie, caracter despotic, prejudecator, incapatanat, memoria nu are nimic remarcabil , dar intelegerea este promta si stralucitoare.

2 TIPOLOGIILE MORFOFIZIOLOGICE

Teoria lui Ernes Kretschmer (1888 - 1964),tipologia psihiatrului german se bazeaza pe corespondenta dintre constitutia anatomorfologica si tipul temperamental.

Ernes Krestchmer a stabilit ca persoanele picnice ( in limba greaca pyknos inseamna gras ), au temperamental cicloid, iar persoanele de tip constitutional leptosom ( in limba graca insemnand corp subtire ), au temperament schizoid. Intre cele doua extreme "cicloid - schizoid" se afla un tip de temperament intermediary, avand o structura anatomoforfologica atletica.

Din punct de vedere psihomoral , ciclotimicii sunt spontani, oameni "dintr-o bucata"

Efectueaza cu greutate mai multe activitati concomitant datorita incapacitatii de a avea o atentie distributiva . Au o gandire concreta, bogata in imagini plastice, fiind foarte buni povestitori, exprimandu-se mai bine oral decat in scris. Sunt sugestionabili si usor de convins, altruismul, generozitatea, caldura sufleteasca, sentimental ca " ai pe cine te baza", spontaneitatea contactelor umane, senzatia de buna dispozitie ii recomanda pe ciclotimici in relatiile interpersonale.

La polul opus , schizotimicii, se caracterizeaza prin originalitate, inclinatie spre analize abstracte si sistematizari riguroase. Au atentia larg distributiva , schizotomicii devin mai degraba scriitori originali decat oratori straluciti.

3. CONSTITUTIA FIZICA SI TEMPERAMENTALA LA KRETSHMER

a). ENDOMORFUL :

• are organelle cavitatii,ale corpului mari, o constitutie rotunda dar este relativ slab ca dezvoltare a oaselor si a muschilor.

b). MEZOMORFUL (atletic)

• are oasele si muschii mari si o constitutie "patrata"

c). ECTOMORFUL (astenic)

• are extremitati lungi, zvelte dar cavitatile corpului mici, dezvolta o constitutie liniara.

4. TIPOLOGIILE PSIHOLOGICE, dupa C.G.Jung

Tipologiile psihologice in ultimele decenii (Freud, Jung), C.G.Jung (1875 - 1961) adduce corectii esntiale conceptiei psihanalitice freudiene, oferind premisele elaborarii unei teorii asupra personalitatilor.

Largind continutul notiunii de libidou ca rezervor energetic fundamental al personalitatii, Jung considera ca acestea nu se reduce numai la factori pulsionari, de natura sexuala, ci la credinte, aspiratii creatoare ale subiectului, in acest fel , realizarea de sine prin creatie devine principalul factor in explicarea comportamentului individual si de grup, precum si modalitatile prin care se realizeaza in plan psihologic acest fapt.

Jung, afirma, alaturi de constientul individual exista o zona extinsa a inconstientului colectiv, rezervorul experientei ascentrale a speciei, aflata sub forma unor tipuri arhetipuri, imagini cu organizare probatica in moduri specificeale gandirii asupra unor aspecte universale ale experientei umane rasiale

C.G.Jung , clasifica oamenii, dupa felul in care se raporteaza in mediul inconjurator, in doua tipuri extreme ( extravertit si introvertit ) si un tip intermediar ( ambivalent) :

a).EXTRAVERTITUL : este o persoana orientate spre lumea exterioara, evita singuratatea, cauta initiative si isi asuma sarcina conducerii activitatiilor de grup, este agreat de ceilalti.Isi asuma responsabilitati sociale, infrunta riscul, este optimist , iubeste viata plina de neprevazut.

Extravertitul tipic simte nevoia comunicarii cu ceilalti , are multi prieteni, actioneaza rapid, e este gata de riposte, tinde spre agresivitate si isi pierde usor stapanirea de sine si controlul sentimentelor.

b).INTROVERTITUL : se caracterizeaza prin centrarea asupra lui insusi, prin orientarea catre sine, persoanele introvertite sunt contemplative, linistite, rezervate fata de altii, deosebit de sensibile, sunt mai mult inclinate spre lumea abstractiilor decat spre viata practica, dau dovada de timiditate si lipsa de incredere in ele insele, isi autoanalizeaza perpetuu sentimentele, iau lucrurile in serios, isi fac planuri de viitor, evitand actiunea sub impulsul momentului, duc o viata ordonata.

c).AMBIVALENTUL : imbina diferential caracteristicile ambelor tipuri, prin atenuarea manifestarilor extreme si realizarea unui relativ echilibru intre focalizarea atentiei, a energiilor atat pe lumea externa cat si cea interna.

5.PREZENTA SOCIETATII IN FORMAREA PERSONALITATII, dupa S. Freud

Sigmund Freud ( 1856 - 1936 ), formuleaza prima teorie sistematica a dezvoltarii personalitatTeoriile lui pluteau in aerul timpului si termenului de " inconstient " revenind in mai multe reprize sub pana lui Darwin .

Istoricul J. Sullowary avanseaza chiar , in lucrarea sa " Freud, biolog al apiritului "- publicata in 1981, ca cea mai mare parte a ideilor cheie ale lui Freud sunt iesite din publicatiile darwiniste si postdarwiniste. Studiile lui Freud dovedesc o evolutie, cautarea unei explicatii a functionarii patologice a adultului il conduce la gasirea originii tulburarilor in istoria copilariei, dar si datorita cenzurilor instinctuale , a placerilor, etc. de aici porneste interesul sau pentru dezvoltare.

In conceptia freudiana personalitatea este vazuta ca un sistem dinamic , animat de doi factori energetici fundamentali ( erosul si thandosul ) , a carui evolutie este data de raportul dintre determinarile genetice ( pulsiunile sexuale - in primul rand ) si cele soci- ontogenetice ( normele morale si culturale care regleaza imperativ relatiile umane.

Teoria la personalitatea de baza se fondeaza pe conceptia freudiana , fiind o "antropologie a scutecelor ", este acea configuratie a personalitatii catre este impartasita de majoritatea membrilor societatii ca rezultat al experimentelor timpurii pe care le au in comun, cum denumesc criticii ei pentru importanta exagerata acordata experientelor din primii ani de viata ( 1 - 3 ani ) : ingrijirea nou nascutului, modul de infasare, de hranire, controlul comportamentelor, dar totodata fiind totul o repercursiune in viata/personalitatea viitoare a copilului .

De asemenea putem intelege de ce personalitatile apartin aceleiasi culturi se aseamana intre ele, formand asa-numitul " caracter rational ". Personalitatea psihica este polarizarea intre constient si inconstient, nivelurile functional ale aparatului psihic din a caror relationare dinamica rezulta intreaga fenomenologie psihica normala sau patologica.

Personalitatea cuprinde trei etape : sinele, eul si supraeul.

1).INCONSTIENTUL: ca totalitate biografia concentrate memorial este " incarcat " cu " social " in sensul in care biografia orcarui individ contine experientele cu alteritatea.

a).SINELE, inconstient , reprezinta structuri ce nu pot fi intelese, nu pot fi atinse de constiinta rationala ,locul amintirilor refulate,este rezervorul energiilor si impulsurilor instinctuale , formare (sexuale, agresive.etc.).

b).EUL, constient, locul amintirilor ce pot fi evocate .

2).SUPRAEUL : normele si imperativele morale religioase, etice si relationare sociala interiorizata in ontogeneza sub influenta parintilor si a mediului social imediat.

Isi are originea si autoritatea parentala, in idealul admirat si si identificarile copilului cu obiectivele afectiunii sale.

Modelul psihanalitic Freudian, scoate in evidenta mecanismul psihologic prin care influentele si experimentele sociale din copilarie sunt interiorizate devenind structuri operatorii ale personalitatii in functie de care vor fi elaborate multiple selectii atitudinale si comportamentale.

6. TIPOLOGIILE SOCIOLOGICE

Tipologiile sociologice se refera atat la cadrele de conducere ( tipuri de lideri ), cat si la personalitate in general ( tipuri de personalitate ). Spre deosebire de tipurile anterior prezentate, tipurile sociale de personalitate au o determinare valorica in functie de orientarea spre introducerea noului in societate si sustinera progresului social.

• dupa natura reglarii conduitei (autoreglare, reglare cu mijloce sociale si juridice, reglare cu mijloace fizice A. Roback,1931).
• in functie de atitudinile dominante ( practice , teoretic , estetic, religios, dominator, social Wilhem Dilithy, Allport ).
• in functie de maniera relatiilor individuale private ( boem , filistin E.I. Thomas ).
• dupa factorii care controleaza actiunea indivizilor umani ( tipul traditional, autonom, heteronom David Risman ).
• dupa raportul fata de nou ( tipul creator, aparator al creatiilor , prejudiciator al societatii, intretinut de societate Jean Szczepanski ).

In sociologia occidentala, abordarea nedialectica a raportului individ/societate conduce de multe ori la stabilitatea unor tipologii speculative.

Sociologul american David Riesman, pe baza unei largi anchete sociologice3 efectuate in anii 1948 - 1949, analizeaza atitudinea cetatenilor americani fata de politica, familie , munca, etc,.stabileste trei tipuri de personalitati sociale , determinate de tendintele proceselor demografice :

1).TIPUL TRADITIONAL, sau determinat de traditie, specific vechilor societati, in care schimbarile erau foarte lente.

2).TIPUL AUTONOM,sau introdeterminat, orientat in actiunile sale de propria-i constiinta , de normele si valorile interiorizate in procesul socializar

3).TIPUL HETERONOM, sau extro - dterminat, caracteristic societatii moderne, acest ultim tip de personalitate , in curs de afirmare, s-ar orienta in activitatile sale nu dupa ceea ce crede el ca e bines au rau, ci dup ace asteapta ceilalti de la el.

Asa cum remarca intr-unul din eseurile sale filosofice (Intre ingeri si demoni) Dumitru Popescu , " fiecare epoca a avut oamenii ei noi si oamenii ei vechi ". Dintre formele concrete sub care apar in societatea noastra mentalitatile vechii societati, in lucrare sunt amintite, aanalizate : lichelismul, blazarea si individualismul . ca reminescenta a atitudinii discretionale "specula cu puterea revolutionara a maselor ", prin transformarea imputernicirilor publice, date pentru a sluji majoritatea, in privilegii personale. Blazarea si individualismul - adevarate patologii ale personalitatii reflecta detasarea jignitoare a indivizilor fata de colectivitate si lipsa de perspective asupra inlaturarii trecut - present - viitor.

In opozitie cu "omul vechi " , in societatea noastra tot mai mult se afirma " omul viitorului ", care este un vizionar animat al marilor idealuri umane. Un astfel de " erou " plasat mai presus de orgoliul omenesc, se simte raspunzator de prezentul si viitorul omenir