Activitatea de comert in supermarketuri

Activitatea de comert in supermarketuri

Tendinte in comertul actual

Evoluand sub influenta unei multitudini de factori de ordin tehnic, economic, social, oferta de marfuri prezinta o serie de caracteristici si tendinte dintre care enumeram :

tendinta de crestere continua si in ritm alert a volumului de marfuri oferit pietei. Cauzele trebuie cautate in evolutia permanenta a omului si in sporirea permanenta a nevoilor acestora, precum si in fenomenul de mondializare care contribuie la accentuarea gradului de penetrare, in cadrul fiecarei piete interne, a unor produse realizate pe terte piete externe.

realizarea unor schimbari sortimentale profunde in structura ofertei de marfuri generale de dezvoltarea productiei autohtone, de extinderea interdependentelor productive si de cresterea gradului de penetrare a produselor straine pe diverse piete nationale.

impletirea stransa a bunurilor cu serviciile in procesul de satisfacere a nevoilor si cresterea considerabila a ponderii serviciilor, ca element constitutiv al ofertei. Se apreciaza ca serviciile detin in prezent peste 80% de satisfacere a trebuintelor. Dezvoltarea ofertei de servicii genereaza o puternica concurenta de oferta de marfuri, fortand-o la preocupari de perfectionare, diversificare sortimentala, imbunatatiri calitative si politici adecvate de preturi.

cresterea calitatii bunurilor ce alcatuiesc oferta de marfuri prin : diversificarea productiei si aparitia produselor noi, superioare din punct de vedere calitativ si imbunatatirea parametrilor de calitate la produsele existente pe baza valorificarii superioare a materiilor prime si a perfectionarii tehnologiilor de fabricatie. Calitatea, din punct de vedere al activitatii comerciale reprezinta un sistem de corelatii optime intre caracteristicile tehnologice, economice si sociale ale produsului ce produc efectul economic si social cel mai ridicat. Elementul esential in aprecierea calitatii il reprezinta gradul de utilitate, nivelul la care produsul isi indeplineste functiile sale de consum. Aceasta include, pe langa parametrii tehnologici, si parametrii economici, psihosociali si estetici care intregesc efectul de utilitate conturat si asteptat de consumator .

durata mare de intrebuintare a bunurilor de utilizare productiva face ca utilizatorul sa aprecieze aceste produse prin intermediul parametrilor care cuantifica performantele tehnice, prin robustetea si prin perioada de functionare garantata.

piata bunurilor destinate utilizarii productive are o structura rigida si modificari lente.

2. Aparitia si evolutia supermarketurilor

In tarile dezvoltate cu economie de piata, un loc preponderent in comercializarea marfurilor alimentare si nealimentare de cerere curenta il detine un tip modern de unitate comerciala - supermarketul.

Supermarketul intalnit adesea in tara noastra si sub denumirea de supermagazin, nu trebuie considerat a fi identic cu un alt tip de unitate care, in limba engleza ar avea o astfel de semnificatie, superstore; aceasta din urma fiind de circa doua ori mai mare decat supermarketul obisnuit, oferind un larg sortiment de marfuri alimentare si nealimentare de uz curent, precum si unele servicii (de curatatorie chimica, posta, incasarea cecurilor, alimentarea cu carburanti si spalatul autoturismelor)[1]

Aparut in SUA la inceputul secolului al XX-lea, supermarketul a reprezentat o inovatie majora, provocand o adevarata revolutie in pocesul distributiei. Primul a fost deschis in Memphis, Tennessee, SUA, iar pana in anii'50 se raspandisera deja in toata tara si ajunsesera si in Europa.

Un pas important in dezvoltarea lor a fost inventarea caruciorului pentru cumparaturi, in anul 1937 care a permis clientilor sa cumpere mai mult decat pot duce.

La sfarsitul anului 1929, economia americana s-a prabusit, populatia traind 8-9 ani in depresiune. In conditiile unui somaj extrem de sever, multi distribuitori se aflau in mari dificultati financiare, astfel ca unii din ei, angrosistii, au lansat o puternica campanie publicitara pentru a invata consumatorii sa cumpere marfurile expuse direct pe sol in cantitatii relativ mari (in unitati pachetizate) si la preturi mai mici, pentru a face economii substantiale.

Pentru a economisi pe aceasta cale, numeroase familii si vecini isi combinau targuielile. Astfel, ideea de baza a supermarketurilor era aceea de a combina vinzarea prin autoservire cu practicarea unor preturi joase. Se pare, totusi, ca ideea respectiva i-a apartinut lui Michael Cullen, pe cand lucra la firma Kroger a doua ca marime la acea data in SUA, cu 5.500 magazine. Refuzat de vicepresedintele firmei respective, fata de inovatia ce i-o conturase in scris, in detaliu si, mai apoi, de conducerea celui mai mare lant de magazine alimentare din lume (peste 1500) la acea data - A& P - pe motiv ca " ideea nu era pentru ei", Cullen a renuntat sa mai fie salariat la Kroger si si-a deschis propriul supermarket, in Long Island - N.Y., numindu-se "Regele Kullen - spargatorul de pret" .

In orasul Detroit, printre cele mai afectate de criza economica, revolutia supermarketurilor a fost deosebit de pregnanta, oferta de marfuri specificata fiind prezentata in cadrul localurilor devenite vacante prin incheierea unor cinematografe, banci, expozitii auto, depozite comerciale, fabrici.

Ca urmare a reusitei acestei idei, prin anul 1937 existau in SUA deja peste 90 de supermarketuri (care, surprinzator, nu apartineau primelor trei mari magazine din Detroit).

De la aparite si pana in prezent supermarketurile au inregistrat o evolutie ascendenta, de perfectionari continue, trecand prin patru generatii: prima generatie a constat din unele unitati primitive de acest tip stabilite in perioada depresiunii; a doua generatie de supermarketurii a fost construita in decursul primilor 15 ani dupa al 2-lea razboi mondial (1945-1960); a treia generatie este produsul anilor'60, marcand investitii crescande, in conditiile extinderii gamei de produse, a comercializarii ascendente si a imbunatatirii climatului de efectuare a cumparaturilor; cea de-a patra etapa, specifica ultimelor decenii, a marcat o intensificare a concurentei in sfera supermarketurilor si implicit, o preocupare ca, prin actiuni inovatoare legate de promovarea unor noi produse, de automatizare, prelucrare electronica a datelor si sistematizare sa se asigure avantaje competititve, implicit o crestere a rentabilitatii. S-au produs in ultima vreme schimbari

substantiale in designul supermarketurilor, in echiparea si metodele de operare ale acestora (dependente intr-o tot mai mare masura de stiinta si tehnologie).

La inceputul anilor 70 ai secolului al XX-lea aproape 80% din vanzarile de marfuri alimentare din SUA se realizau prin reteaua de supermarketuri. In prezent acestea au devenit spatioase, de mare volum, cu gondole de mare capacitate, cu o ampla iluminare si un decor atractiv. Pe primul loc in reteaua de supermarketuri nordamericane s-a inscris in ultima vreme firma Safeway.

Urmarind sa-i sintetizeze trasaturile, specialistii americani au evidentiat initial faptul ca supermarketul este:

o unitate comerciala cu amanuntul raionata;

are cel putin patru raioane alimentare de baza - bacanie, carne, legume-fructe proaspete, lactate;

functioneaza in sistem autoservire.

In prezent, supermarketurile ofera un sortiment larg de articole de bacanie, produse lactate, legume si fructe, carne, detergenti, articole de papetarie si alte furnituri gospodaresti, inclusiv numeroase articole nealimentare de uz curent (indeosebi de curatenie si uz gospodaresc). Desi initial oferta supermarketurilor nu era completata de o gama suplimentara de servicii, in prezent ele au inregistrat - sub acutizarea concurentei - substantiale imbunatatiri, vizand amplasarea mai convenabila, un decor mai ameliorat, extinderea programului de functionare, posibilitatea achitarii cumparaturilor cu cecuri, asigurarea de parcaje si facilitati pentru livrarea si transportul marfurilor, locuri de joaca pentru copiii parintilor care vin dupa cumparaturi.

Europa a cunoscut o evolutie fenomenala a supermarketurilor incepand cu anii'60 ai secolului al XX-lea, mai recent ele incepand sa se dezvolte si pe pietele asiatice.

Potrivit opiniei specialistilor vesteuropeni, supermarketul reprezinta o unitate comerciala cu amanuntul care desface in principal marfuri alimentare prin autosevire, cu un spatiu minim de vanzare de 400 mp. Ele tind sa faca negot cu marfuri de cerere curenta, un volum de vanzari si linii de marfuri cu circulatie rapida, urmarind sa practice preturi mici (aprovionandu-se in acest scop, direct de la producatori) si sa aiba "marci personale".

In prezent, supermarketurilor le sunt specifice trei trasaturi principale:

sunt unitati cu o capacitate ridicata, fizica (400 - 2500 mp) si economica;

ofera marfuri de cerere curenta, in principal alimentare (80%), perisabile si neperisabile, dar si nealimentare (de uz caznic), insotite de o gama relativ limitata de servicii;

marfurilor oferite se realizeaza in cea mai mare parte sau in totalitate prin autoservire;

Definirea supermarketurilor

Supermarketul este un magazin cu autoservire organizat pe diferite departamente, care ofera o varietate larga de alimente si produse casnice. Are dimensiuni mai mari si o varietate mai mare a produselor, fata de un magazin alimentar.

Supermarketul este un sistem constructiv, proiectat a etala, a depozita si a vinde marfuri consumatorilor finali, respectiv clientelei sale. O asemenea definitie sugereaza necesitatea existentei unui plan general al magazinului, in care elementele sale definitorii sa ofere un mod distinctiv de organizare si functionare.

Un magazin trebuie sa prezinte o imagine proprie care sa-l individualizeze fata de concurentii sai. Imaginea magazinului poate fi definita ca perceptia consumatorilor asupra magazinului si atributelor sale, puse in valoare de un pachet de caracteristici: amplasarea magazinului, marimea si structura sortimentului de marfuri, ambianta si organizarea interioara, mijloace promotionale, amenajarea de ansamblu.

Magazinul este de dimensiuni mari (intre 400 de m² si 2.500 de m², 900 de m² in medie, in Franta) situat, de regula, intr-o zona cu o puternica atractie comerciala si dispunand de parcare (si chiar service auto). Comercializeaza o varietate larga de bunuri de consum (7.000 - 12.000 de articole) in sistem autoservire (intotdeauna, pentru produsele alimentare), si practica o marja relativ redusa de profit. Plata se efectueaza la iesire, prin intermediul caselor electronice de marcat (folosind un cititor optic).

Principalele caracteristici tehnice si comerciale ale supermarketului sunt:

Are o suprafata de vanzare cuprinsa intre 400 de m² si 2500 de m².

Rotatie rapida a stocurilor de marfuri (intre 12 si 24 de rotatii pe an).

Se bazeaza pe conceptia expunerii la gramada si a manevrarii de catre personalul magazinului.

Se asigura prezenta tuturor raioanelor, inclusiv cele care practica vanzarea cu vanzatori pentru carne, legume, cu fluxul de autoservire.

Prezenta unei case de marcat la 100 m² suprafata de vanzare;

Constructia pe un singur nivel.

Amplasarea de regula intr-o zona cu o puternica atractie comerciala.

Existenta unei parcari.

Costuri mici si volum mare de vanzari[3] .

Data fiind concurenta din partea altor forme de comert, supermarketurile au evoluat in mai multe directii:

Cresterea suprafetelor de vanzare la peste 2500 de m²

Comercializarea unui asortiment mai larg si mai profound (peste 12000 de sortimente);

Includerea in asortiment a unui numar mai mare de articole nealimentare a caror pondere a ajuns la peste 25% din totalul marfurilor vandute;

Imbunatatirea conditiilor pe care le ofera clientilor: amplasarea in zone centrale scumpe, asigurarea parcarilor, program de lucru prelungit, o mai mare varietate de servicii;

Cresterea bugetelor promotionale;

Orientarea cu precadere catre marcile locale pentru a reduce dependenta de marcile nationale [4].