INTREPRINDERILE DE COMERT DE STAT

INTREPRINDERILE DE COMERT DE STAT

GATT a prevazut de la bun inceput (Articolul XVII) obligatia intreprinderilor de stat de a nu actiona de o maniera care sa anuleze obligatiile asumate de partile contractante. Aceasts presupune ca:

sa actioneze pe piata de o maniera conforma cu obligatiile de nediscriminate

sa isi bazeze tranzactiile pe consideratii strict comerciale

In mod oarecum paradoxal, desi au fost stabilite reguli aplicabile intreprinderilor de stat, definitia concreta a acestui concept a ramas subiect de controversa. In timp s-au confruntat doua optici:

cea formala (sustinuta in principal de SUA), conform careia caracterul de intreprindere de stat este dat de forma proprietatii

cea functionala, bazata pe natura operatiunilor desfasurate

Intelegerea privind interpretarea Articolului XVII, incheiata cu ocazia Rundei Uruguay, vizeaza cea de-a dopua perspectiva: "intreprinderi guvernamentale sau neguvernamentale, care au primit drepturi sau privilegii speciale sau exclusive [.] in exercitarea carora pot influenta, prin achizitiile sau vanzarile lor, nivelul sau orientarea exporturilor sau importurilor".

Prezenta Intreprinderilor de Comert de Stat este cea mai pronuntata in domeniul comertului agricol, urmat de comertul cu produse minerale. Circa din ICS notificate la OMC activeaza in domeniul agricol, importanta lor fiind in anumite cazuri covarsitoare: in perioada 1990-94, peste 90% din comertul mondial de grau a fost derulat prin ICS.

FUNCTIILE ICS:

stabilizarea preturilor

sprijinirea veniturilor producatorilor

promovarea exporturilor

asigurarea securitatii alimentare

Tipuri de ICS

marketing boards (consilii comerciale)

statutory (care actioneaza direct pe piata): monopoluri constituite de autoritati pentru desfasurarea de activitati precum achizitionarea productiei interne, controlul canalelor de distributie si efectuarea de tranzactii de comert exterior

regulatory: entitati care recurg, pe baze contractuale, la intermediari privati care desfasoara activitatile mentionate mai sus

intreprinderi monopoliste de comert exterior

organisme de promovare, care percep contributii de la agentii economici

entitati de administrare a contingentelor tarifare

In unele cazuri, activitatea ICS este sustinuta din fonduri publice. E.g.: productia este achizitionata de la producatorii interni la un pret mai mare decat cel la care este consumatorilor interni.

In alte cazuri, absenta subventiilor publice explicite este compensata prin operatiuni incrucisate, care induc distorsiuni pe piata. E.g.: oferirea de preturi mai producatorilor, pe seama consumatorilor, a caror posibilitate de a se aproviziona din surse mai ieftine (import) este limitata de monopolul asupra tranzactiilor de comert exterior.

Modalitati de restrictionare a importurilor

dreptul exclusiv de a efectua importuri poate actiona ca o limitare cantitativa directa, in masura in care deciziile nu se iau pe criterii comerciale (daca sunt avute in vedere consideratii comerciale, monopolul asupra importurilor poate actiona ca o limitare indirecta, prin mecanismul preturilor, in masura in care titularului dreptului poate inflsuenta pretul la care vand furnizorii externi)

controlul asupra canalelor de distributie poate actiona ca o limitare indirecta, prin mecanismul preturilor, daca distributia importurilor este stanjenita

desfasurarea unor activitati de promovare specifice care favorizeaza productia interna in detrimentul importurilor (mai ales cand asemenea campanii sunt finantate din contributii percepute inclusiv asupra importurilor)