Bursa de Valori - Definire, Necesitatea pietelor bursiere, Obiectul bursei de valori, Clasificarea burselor de valori

Bursa de Valori

1. Istoric

inainte ca bursele de valori sa se dezvolte in forma actuala marfurile negociate in aceste institutii au fost contractele financiare transmisibile.

Aceste titluri au capatat importanta economica inca de la inceputul Evului Mediu. in nordul Italiei, in vreme ce Renasterea ajunsese la apogeu, iar noile fluxuri comerciale devenisera tot mai evidente, a aparut nevoia unor forme de negociere institutionale pebtru creantele legate de vanzarea marfurilor si exprimate in diverse monede. Bursele cele mai vechi au fost create, prin urmare, exclusiv in slujba comertului mondial. Documentul cel mai vechi se refera la tranzactiile cvasibursiere de la Lucques din anul 1111, in Italia de Nord, care era cel mai mare centru comercial al Europei. inscrisurile comerciale au constituit primele marfuri dematerializate pentru care a fost creata o piata speciala.

Prima bursa care a aparut la nord de Alpi a fost instalata la Burges in 1409. Denumirea institutiei era atribuita familiei Van der Borse aflata in acel oras, pe considerentul ca cele trei pungi de bani(Bourses) gravte in piatra pe frontispiciul hanului lor, loc unde se negociau periodic metale pretioase si, mai tarziu,hartii de valoare, ar sta la originea denumirii de bursa. Coincidenta sau nu, acelasi semn - punga cu bani la borsa- era utilizat in orasele italiene Genova, Florenta si Venetia, pentru a indica locul unde se incheiau chiar tranzactiile. in acele orase din nordul Italiei se negociau, inca din secolul al XIV-lea, titluri pentru imprumuturile de stat emise in 1328. Acest fapt ne permite sa apreciem ca locul de nastere al primelor burse, in sensul de locuri unde se intalneau bancherii, negustorii, agentii de schimb si curtierii pentru a incheia tranzactii in mod public, poate fi atribuit oraselor-state Genova, Florenta si Venetia.

Societatea Indiilor Orientale este considerata prima societate pe actiuni cu grad mare de capitalizare, actiuni negociate la Bursa din Amsterdam fondata in 1611, ea a fost prima bursa de actiuni de capital din lume. Aceste tipuri de valori faceau obiectul unui comert intens. O alta premiera in evolutia burselor a fost Bursa de Obligatiuni de la Frankfurt care, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, avea rolul sefului de registru de subscriere a imprumuturilor,iar cu putin timp inainte, in 1779, Maria Thereza a Austriei lansase primul imprumut de 1000 de obligatiuni a cate 1000 forinti fiecare cu o maturitate de 8 ani si o dobanda de 4,5 la suta pe an.

Incet, bursele s-au dezvoltat si ca instrument de finantare a statului, veniturile fiscale nefiind suficiente pentru a acoperi cheltuielile angajate de guvernanti pentru constructii somptuoase sau campanii militare.

In secolul XIX, bursele au jucat un rol cheie in industrializarea Europei si a Americii de Nord. Numai in Marea Britanie si Germania existau mai bine de 20 de burse de valori in fiecare tara, iar o tarp cu dimensiuni reduse avea de la 7 la 9 burse de valori. in Asia bursele de valori au avut in secolul XIX un rol mai putin mai important decat in Europa, marcand inceputul transformarii Japoniei dintr-un tat agrar, feudal intr-o putere industriala moderna. in 1865, cand s-a pus problema infiintarii burselor in Japonia, nu existau deloc fonduri de capital financiar pe plan intern, la fel ca in Romaania dupa anul 1989. Impozitele erau platite e japonezi in natura, cu orez. Le-a revenit burselor roulu de a colecta rarele capitaluri financiare disponibile si de a le pune in serviciul industrializarii tarii. Pusa in functiune la 15 mai 1878, Bursa din Tokyo (Tokyo Stock Exchange Co.) nu a capatat un renume international decat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Ascensiunea ei la rangul celor mai mari burse de capital din lume a vansat in acelasi ritm cu miracolul economic nipon din deceniile anilor 1960-1980, cand, temporar, a intrecut Bursa din New York.

Fondata in 1773, Bursa din Londra nu este printre cele mai vechi piete financiare ale lumii, dar in timpul lungii guvernari a reginei Victoria, a devenit cea mai importanta bursa de capital din lume. in Europa, ea si-a pastrat rolul de lider pana astazi. Dupa un debut modest ca piata financiara de impotanta locala, New Zork Stock Exchange si-a castigat un renume international abia dupa razboiul de secesiune si a avut o contributie hotaratoare la industrializarea Statelor Unite. in 1972, a avut loc o noua premiera in dezvoltarea burselor de valori: deschiderea Pietei Internationale Monetare din Chicago consacrata contractelor financiare la termen.

In Romania primele burse de comert au fost infiintate la Bucuresti si Braila in secolul al XIX-lea, dupa modelul francez. in 1881 este votata Legea burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri. Legea se refrea la modul de imfiintare a burselor de valori mobiliare si stabilea principalele operatiuni ce se pot efectua. La 16 septembrie ia fiinta Bursa de la Iasi, a caror cotatii si comentarii privind efectuarea tranzactiilor se publicau in Curierul Financiar. La 1 decembrie 1882 se infiinteza Bursa de la Bucuresti. in 1883 apare un crah financiar ca urmare a cresterii numarului celor ce nu puteau face fata platilor, plasamentele devenind nesigure. Cauza majora a colapsului sistemului bursier romanesc s-a datorat monopolizarii tranzactiilor de catre un grup restrans de mijlocitori lipsiti de profesionalism si onestitate, precum si de inexistenta unor mecanisme de inregistrare si control. in anul 1907, an marcat de instabilitate politica in domeniul agricol, Bursa din Bucuresti a reusit sa mentina cursul titlurilor, cu exceptia celor cu venit fix. in perioada primului razboi mondial, Bursa a fost inchisa, tranzactiile efectuandu-se prin banci banci comerciale sau la Targul Bursier de la Cafeneaua Schreiber de pe Lipscani. Preturile actiunilor, in special in industria petroliera, au inregistrat scaderi enorme. in octombrie 1918 se redeschide Bursa Oficiala de Efecte, Actiuni si Schimb. in 1932 bursele romanesti inregistreaza cele mai joase cotatii. Dupa o perioada de intrerupere de 50 de ani Bursa de Valori Bucuresti s-a redeschis la 23 iunie 1995 prin fondarea Asociatiei Bursei de catre 20 de societati de valori mobiliare. La 20 noiembrie 1995, cu sprijinul unor experti din Canada, Bursa si-a inceput activitatea in mod efectiv, avand inscrise la cota 6 societati comerciale ale caror valori mobiliare erau tranzactionate in cadrul unei singure sedinte pe saptamana.

Revolutia din 1989, care a insemnat o noua cotitura importanta in istoria tarii noastre, a impus o acuitate, prin programul de reforma ce i-a urmat si necesitatea recladirii pietei de capital si a institutiilor acesteia, printre care si Bursa de Valori Bucuresti.

Definire

Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata pe care se incheie tranzacti referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.

Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.

Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. Pe plan international, in cele mai multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursele de drept public sunt administratii ale statului cu caracter nelucrativ.

Bursele de valori reprezinta intotdeauna un barometru extrem de sensibil si exact al starii de fapt in domeniul economic, social, geo-politic si valutar. Pretul la care se negociaza un titlu de valoare reflecta fidel starea economico-financiara a societatii care l-a emis, in sens pozitiv sau negativ. De cele mai multe ori, datorita interdependentelor intr-o economie nationala, dar si in mondoeconomie, modificarea cursului unui anumit titlu de valoare atrage dupa sine modificari in lant, cu repercusiuni asupra altor titluri. Este adevarat ca, uneori, bursa poate inregistra semnale false (fortuite sau dirijate), perturband situatia reala. Factorii psihologici si emotionali au avut intotdeauna si vor avea in continuare un rol deloc de neglijat.

Bursa este cea mai importanta institutie a pietei de capital, specifica economiei de piata, concentrand cererea si oferta de valori mobiliare negociate in mod deschis si liber, pornind de la reguli cunoscute. Prin tehnici specifice, aici se realizeaza vanzari-cumparari de valori mobiliare traditionale (actiuni, obligatiuni, valute, bonuri de tezaur), cat si moderne (optiuni sau contracte futures).

3 Necesitatea pietelor bursiere

Bursele au aparut ca o necesitate stringenta, urmare a dezvoltarii relatiilor de schimb si, implicit, a economiei in ansamblu. Iata cateva din considerentele care subliniaza necesitatea acestei institutii:

- Reunirea intr-un acelasi spatiu al schimburilor comerciale

Schimburi comerciale au existat din cele mai vechi timpuri, acestea fiind o conditie esentiala a dezvoltarii economice. Pe masura cresterii extensive si intensive a schimburilor comerciale era tot mai necesar ca acestea sa fie localizate in acelasi spatiu din motive lesne de inteles.

- Asigurarea unui caracter public si reglementat pentru desfasurarea tranzactiilor

Pentru a nu se desfasura haotic si pentru a asigura transparenta si egalitate in tratamentul partilor implicate in tranzactii, s-a impus asigurarea unui cadru organizat si a unui sistem de reglementari.

Institutia care asigura aceste conditii este bursa.

- Consacrarea banilor de hartie si a titlurilor (hartiilor) de valoare

Este vorba de banii fara valoare intrinseca, dar indeplinind toate celelalte functii banesti. De asemenea, folosirea pe o scara tot mai larga a hartiilor de valoare (fie ca era vorba de titluri ale datoriei publice, fie ca era vorba de hartii de valoare emise de societatile comerciale, mai ales de societatile pe actiuni, conduce la necesitatea aparitiei unei piete unde acestea puteau fi usor preschimbate in bani, si aceasta este bursa.

- Dezvoltarea operatiunilor la termen

Perfectionarea si eficientizarea schimburilor comerciale a condus treptat la realizarea tranzactiilor in care prezenta marfurilor nu mai era necesara (ele puteau circula acum in afara pietei tranzactiei).

Mai mult decat atat, apar tranzactiile cu bunuri viitoare si operatiunile la termen si cele cu optiuni.

4. Obiectul bursei de valori

La bursa de valori se negociaza:

a) Valori mobiliare (titluri financiare): actiuni, obligatiuni, bonuri si bilete de tezaur, titluri de renta, etc.

b) Valute selective.

c) Produse bursiere derivate: contracte futures, optiuni pe marfa, optiuni pe titluri financiare, optiuni pe valute, optiuni pe indici de bursa, optiuni pe rata dobanzii.

Exista burse la care obiectul principal al negocierilor il constituie actiunile. Aceste burse se mai numesc si burse de actiuni. Unele burse de valori au ca obiect de activitate tranzactionarea valorilor mobiliare pe plan local si acestea sunt burse locale, necaracteristice in comertul bursier international, altele au un obiect extins la un numar mare de valori mobiliare admise la cotare, indiferent de tara emitenta. Acestea sunt burse caracteristice, de reputatie internationala, detinand un rol conducator in tranzactiile bursiere generale.

5. Conditiile esentiale pentru infiintarea unei burse de valori

Pentru fondarea unei burse de valori sunt necesare trei conditii:

a) existenta in zona respectiva sau in apropiere a unor societati anonime de mare anvergura;

b) difuzarea actiunilor si a obligatiunilor emise de societatile anonime respective la un numar mare de actionari;

c) reglementarea judicioasa a activitatii tranzactionale prin norme legislative imperative cu privire la codul de conduita, limita participarilor, modul de desfasurare a negocierilor.

6. Scopul esential al bursei de valori

Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finantarii activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai rentabile. Ea isi indeplineste acest rol mai ales prin operatiunile de vanzare si cumparare de actiuni si obligatiuni emise de societatile pe actiuni. Cei care doresc sa devina proprietari si sa participe nelimitat la riscuri si beneficii cumpara actiuni simple, cei care nu doresc sa-si asume riscuri si beneficii nelimitate cumpara actiuni preferentiale cu un venit fix si cu un risc minimal, iar cei care nu doresc sa devina proprietari ci numai creditori, micsorandu-si riscul la maximum, cumpara obligatiuni cu un venit fix exprimat procentual si denumit cupon.

Ordinea in care societatea emitenta distribuie beneficiile: banii rezultati din vanzarea celor trei feluri de efecte financiare sunt utilizati de societatea emitenta pentru investitii productive, cumparari de materii prime si materiale, angajarea fortei de munca, plata gestiunii economice. in conditiile in care activitatea economica se desfasoara normal, rezulta venituri totale care se diminueaza cu costurile de lucru (in care intra si rambursarea datoriilor) si se obtine profitul de lucru. Distribuirea profitului de lucru se inscrie in urmatoarea ordine de prioritati:

- se platesc cupoanele la obligatiuni;

- din ce ramane se platesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri;

- profitul ramas se numeste net si se imparte intre coproprietari, respectiv intre detinatorii de actiuni.

Si repartizarea profitului net urmeaza o ordine de prioritati:

- se platesc mai intai veniturile la actiunile preferentiale;

- restul se imparte in doua: pentru plata dividendelor la actiunile simple si pentru constituirea cotelor de rezerva in vederea noilor investitii (sau conform statutului).

7. Clasificarea burselor de valori

Din punct de vedere juridic se disting:

a) Bursa de valori oficiala este piata la care se negociaza valorile mobiliare admise la cotare. Operatiunile se desfasoara intr-un spatiu special amenajat conform unui regulament de functionare. Tranzactiile sunt centralizate si accesibile informarii continue a clientilor. Operatiunile se desfasoara cu exclusivitate in cadrul unui mecanism, folosindu-se un personal specializat in negocierea tranzactiilor si un personal tehnic care se ocupa de pregatirea negocierilor, evidenta contractelor si urmarirea realizarii lor. Accesul in bursa este restrictiv.

Bursa de valori oficiala poate fi: bursa clasica si bursa moderna.

La bursele de valori clasice se formeaza un curs unic, centralizat, intrucat procesul negocierilor este supus regulamentului de functionare, adica este dirijat si supravegheat, preturile formandu-se pe baza de licitatie publica.

La bursele de valori moderne, procesele de negociere sunt automatizate, pe baza de mijloace electronice si computere, in exclusivitate sau in combinatie cu mijloace clasice.

b) Bursa de valori neoficiala este o bursa cu un acces mai putin restrictiv. Pe aceasta piata se negociaza valorile mobiliare neinscrise la cotarea oficiala. Este vorba de societati mici si mijlocii care doresc sa obtina fonduri pentru dezvoltare dar nu pot indeplini conditiile severe de admitere la piata oficiala.

Pe langa acestea, la Bursa neoficiala mai apar:

- societatile radiate de la cotatia oficiala;

- societatile in dificultate, cum sunt cele in curs de dizolvare si lichidare.

c) Piata la ghiseu (OTC - Over The Counter) este piata organizata direct intre operatori, in afara burselor organizate si care se deruleaza printr-o retea de telecomunicatii. Pe aceasta piata se pot vinde si cumpara valori mobiliare in cantitati oricat de mici si nu numai pachete de actiuni care sa aiba la baza o unitate de masura. Preturile, desi se formeaza pe baza cursurilor cotate la Bursa oficiala, sunt diferite, variind de la o firma la alta.

Din punct de vedere al modului de negociere se disting:

Piata cu amanuntul, la aceasta se incheie tranzactii de valori mobiliare exprimate in una sau mai multe unitati de masura, stabilite prin regulament.

Piata en-gros sau cu toptanul, obiectul il constituie marile tranzactii, negocierile de blocuri de valori mobiliare, care presupun intermediari puternici, detinatori de importante stocuri de valori mobiliare, in lipsa de cumparatori semnificativi.

Din punct de vedere al termenelor de livrare a valorilor mobiliare se disting:

Piata la disponibil (la vedere) denumita si piata 'spot'. Este piata pe care se incheie tranzactii cu livrarea imediata (tehnic, in cateva zile de la incheiere), cu reglarea imediata, dupa caz;

Piata la termen este cunoscuta si sub denumirea de piata 'futures'. Pe aceasta piata se incheie contracte cu livrarea sau reglarea la termen, dupa caz. Ca forma speciala a pietei la termen este si piata cu reglementare lunara.

8. Supravegherea si controlul negocierilor la bursa de valori

Se are in vedere controlul si supravegherea pietei bursiere in scopul ocrotirii intereselor investitorilor; se realizeaza prin impunerea de catre puterea de guvernamant a unor norme de informare a publicului si a unor norme care sa stea la baza activitatii profesionale a agentiilor de brokeraj si a societatilor financiare.

Sunt de remarcat urmatoarele atributii ale controlului guvernamental:

- inregistrarea agentilor bursieri si autorizarea lor;

- Limitarea volumului de tranzactii pe agent si unitate de timp;

- Controlul sumelor constituite in depozit;

- Asigurarea concurentei loiale printr-o permanenta supraveghere;

- Emiterea de autotizatii pentru dobandirea calitatii de membru al bursei sau al Casei de compensatie.