CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Concepte de baza
Concurenta
Concurenta completa (pura si perfecta)
Concurenta monopolistica
Concurenta imperfecta
Teme de discutie
Conceptul de concurenta in teoria economica.
Concurenta libera si trasaturile ei
Conditiile concurentei imperfecte
Locul si rolul concurentei in economia de piata
Teste grila
Conditiile ce fac posibila manifestarea libera a concurentei sunt:
a) proprietatea particulara (privata) sa fie preponderenta in cadrul formelor de proprietate
b) formarea libera a preturilor pe piata
c) libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interese
Conditii ale concurentei imperfecte sunt urmatoarele:
a) absenta unei structuri atomizate a ansamblului economic
b) eterogenitatea produselor
c) iesirea si intrarea libera pe piata
d) lipsa de transparenta pe piata
Functiile principale indeplinite de concurenta libera sunt:
a) alocarea resurselor necesare desfasurarii normale a activitatii economice, in general
b) reglarea diviziunii sociale a muncii
c) impunerea preturilor de echilibru
d) sanctionarea trandaviei si incompetentei
Concurenta monopolistica se deosebeste de concurenta completa prin:
a) omogenitatea produselor
b) diferentierea produselor
c) atomicitatea participantilor pe piata
d) inexistenta barierelor la intrarea si iesirea pe/de pe piata
Cui apartine urmatoarea afirmatie: concurenta este un amestec de lupta si concurs, de conflict si cooperare?
a) Thomas Sauvet
b) F. A. Hayek
c) Gilbert Abraham-Frois
d) Fr. Perroux
Piata de monopol si cea de monopson au in comun urmatoarele trasaturi:
a) atomicitatea ofertei
b) diferentierea produselor
c) atomicitatea cererii
d) elimina libera concurenta
Piata de oligopol se caracterizeaza prin:
a) ofertanti care nu pot influenta piata
b) ofertanti putini si cumparatori numerosi
c) un singur vanzator si cativa cumparatori
Texte de comentat
"Piata cu concurenta pura si perfecta reprezinta
stare ideala spre care neoclasicii si-au imaginat ca piata tinde in mod natural. Desi este un model teoretic, ideal, studierea ei are anumite valente. Ea releva fortele pietei care conduc in mod natural spre cea mai rationala alocare si utilizare a resurselor si cea mai buna satisfacere posibila a intereselor
producatorilor si cumparatorilor. Ea are valoare teoretica pozitiva pentru a imagina un optim economic si social.
Totodata, are valente instructive, normativ-practice, indiscutabile pentru ca releva actiunile pe care trebuie sa le intreprinda institutiile abilitate pentru a orienta, completa si corecta pietele reale, pentru ca ele sa se apropie pe cat posibil de starea ideal-potentiala.
In ciuda acestor valente reale, modelului elaborat de catre neoclasici i se releva, in ultima perioada, numeroase limite cum ar fi: ignora externalitatile pietei; ia in considerare doar nevoile solvabile; pe o asemenea piata nu au sanse sa apara activitati care au risc inalt, solicita investitii ridicate si durate mari de realizare. Progresul tehnic, formarea transnationalelor si concentrarea puterii economice genereaza in mod natural tendinte opuse atomicitatii si omogenitatii; este iluzorie, utopica chiar, ipoteza intrarii/iesirii fara restrictii de pe piata chiar in lipsa unor masuri administrativ-legislative, dar a unor restrictii economice puternice (varsta, calificare, necesarul de investitii etc.)". (Dumitru Ciucur, Ilie Gravila, Constantin Popescu, Economie, manual universitar, Editia a doua, Editura economica, 2001, p. 274)
"Rezultatul functionarii pietelor
concurentiale, chiar atunci cand aceasta se face intr-un mod eficient, poate sa nu fie acceptabil din punct de vedere social. Pietele concurentiale in sine nu asigura neaparat realizarea unor obiective care sa corespunda cu idealurile societatii despre echitatea distributiei venitului si a consumului. Prin urmare, statul intervine, de regula, pe piata cu scopul de a schimba modul de distributie a veniturilor. Cea mai eficienta metoda de redistribuire ramane insa cea care foloseste sistemul impozitelor si transferurile de la bugetul statului." (Paul Samuelson, Wliliam Nordhaus, Economie, Editura Teora, Bucuresti, 2000, p. 182)
Recomandari bilbliografice
Aurel Negucioiu (coordonator), Gheorghe Ditu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, vol. I, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 333-354
Alexandru Cioarna, Cristian Haiduc, Economie, Editura Servo-Sat, Arad, 1998, p. 76-83
Paul Samuelson, Wliliam Nordhaus, Economie, Editura Teora, Bucuresti, 2000, p. 174 -187
Constantin Enache, Constantin Mecu, Economie politica I, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2001, p. 115-117
Dumitru Ciucur, Ilie Gravila, Constantin Popescu, Economie, manual universitar, Editia a doua, Editura economica, 2001, p. 257-263
V. Cornescu, Gheorghe Cretoiu, I. Bucur, Economie, Editura Actami, Bucuresti, 2001, p. 257-268
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 832
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved