CRESTEREA ECONOMICA SI OCUPAREA PANA IN ANUL 2013

CRESTEREA ECONOMICA SI OCUPAREA PANA IN ANUL 2013

Previziunile economice pentru perioada 2007-2013 in Romania au la baza ipoteza ca mediul de afaceri va ramane stabil, iar cresterea economica a principalilor parteneri comerciali ai Romaniei nu va urma un curs descendent. Aderarea la Uniunea Europeana va accelera dezvoltarea economica si sociala a Romaniei. Potentialul intern de capital si de forta de munca sunt necesare pentru

a sustine o crestere continua si sustenabila, concomitent cu trendurile manifestate la nivel mondial, si anume: globalizarea, dezvoltarea tehnologiilor

de comunicare si informatii, asigurarea protectiei mediului.

Conform previziunilor macro-economice realizate de CNP, Produsul Intern Brut al Romaniei va creste in medie cu 5,7%, cu posibilitatea de a inregistra rate peste medie la inceputul perioadei. O consecinta va fi reducerea decalajelor economice si sociale dintre Romania si statele membre UE. Din punct de vedere al ofertei interne, se estimeaza ca ratele de crestere vor fi mai mari in comparatie cele ale PIB in constructii si servicii.

Suportul pentru inregistrarea unui ritm ridicat de crestere economica il va reprezenta, in principal, cererea interna, iar in cadrul acesteia cererea pentru investitii, bazata atat pe ipoteza unor fluxuri importante de investitii straine cat mai ales pe absorbtia fondurilor comunitare.

O premisa decisiva pentru dezvoltarea economica accelerata o reprezinta valorificarea potentialului intern de crestere (evaluat atat de Comisia Natinala de Prognoza cat si de Comisia Europeana la un nivel care sa asigure o crestere economica de peste 6%) si imbunatatirea in consecinta a contributiei productiei nationale la satisfacerea cererii agregate.

Produsul intern brut

- modificari procentuale -

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza

1

Totusi, necesarul tot mai mare de echipamente si tehnologii, dar si de materii prime si materiale, va face ca importurile sa continue sa devanseze exporturile. Ca urmare, exporturile nete isi vor mentine contributia negativa la cresterea reala a produsului intern brut, in jur de 2 procente.

Rata de crestere a consumului individual va scadea dupa 2007 la o rata medie anuala de 6,2%, in timp ce consumul colectiv al administratiei publice este prevazut sa creasca in medie cu 3,3% pe an.

Investitiile vor creste, alimentate de finantari interne si externe, ca si de oportunitatile create de finantarea UE. Formarea bruta de capital fix va creste cu

o rata anuala estimata la 11,1%. In aceste conditii, rata investitiilor va creste de

la 23,9% din PIB in 2006 la 31,5% in 2013 .

Atat ritmurile de crestere cat si rata investitiilor se incadreaza in valorile medii ale tarilor europene cu expansiune economica accelerata sau cu grade ridicate de absorbtie a fondurilor structurale, precum Spania, Irlanda, Estonia, Letonia. Chiar si Comisia Europeana, in prognozele sale, anticipeaza o astfel de evolutie. Astfel, prognoza de toamna a CE pentru Romania prognozeaza o crestere a ratei investitiilor cu 1 punct procentual anual in urmatorii doi ani, tendinta care daca se va mentine pana in 2013 va conduce la o rata a investitiilor

de cel putin 31%. De altfel, in multe din tarile amintite s-au inregistrat in anul

2005 ritmuri de crestere a formarii brute de capital fix foarte ridicate, ca de exemplu, in Irlanda 12,7%, Slovacia 17,5%, Bulgaria 19%, Letonia 18,6%.

Conform estimarilor, comertul exterior va continua sa se dezvolte intr-un ritm sustinut, care va depasi ritmul de crestere a PIB. Se asteapta, de asemenea,

ca in contextul aderarii Romaniei la UE, orientarea geografica a fluxurilor comerciale sa duca la consolidarea pozitiei tarilor membre UE ca si parteneri comerciali principali. Exporturile de bunuri si servicii vor creste, in medie, cu

8,2% pe an, in vreme ce importurile vor creste cu 11,1%, fapt care va influenta

in mod negativ balanta comerciala.

In general, extinderea UE a condus la cresterea comertului in uniunea largita fara a afecta schimburile comerciale cu tarile extra UE. Acordurile europene semnate de catre fiecare tara candidata au admis schimburile comerciale libere dintre UE si cele 10 noi tari membre ale uniunii pe baza reciprocitatii, dar aplicate intr-o maniera asimetrica, cu o liberalizare mai rapida din partea UE decat din partea tarilor candidate si cu restrictii in cateva sectoare

(ex. sectorul alimentar, textile si cel al articolelor vestimentare). Ca urmare, acestea au devenit rapid partenere comerciale importante pentru tarile UE. Cu

toate ca noile tari membre au avut sisteme economice cu un grad de deschidere peste media celor 15 state UE, este posibil ca ele sa tinda spre o integrare mai puternica cu cele 15, fata de vechile state membre. Aceasta crestere a comertul

regional s-a datorat faptului ca aderarea nu numai ca a eliminat barierele

2

comerciale ramase intre noile state membre si EU-15, dar a imbunatatit accesul acestora la piata comuna.

Acelasi fenomen se va face resimtit si in ceea ce priveste comertul exterior al Romaniei dupa aderarea de la 1 ianuarie 2007. Privind in perspectiva, largirea UE va determina o crestere suplimentara a comertului, in special a sectoarelor pentru care liberalizarea comerciala a fost limitata de acordurile europene.

Ca urmare a investitiilor efectuate se estimeaza ca accelerarea ritmului de crestere al exporturilor romanesti sa-l devanseze pe cel al importurilor, intrerupand trendul cresterii ponderii deficitului comercial in PIB, care se va stabiliza la 11% in perioada 2007-2010, scazand pana la 9,6% in 2013.

Ritmul de crestere a exporturilor extra -UE va devansa pe cel al exporturilor catre tarile UE datorita cuceririi de noi piete de desfacere dar si consolidarii exporturilor in tarile in care deja Romania este prezenta ; urmare a cresterii competitivitatii ofertei de produse. In acelasi timp se estimeaza cresterea valorii importurilor provenite din UE peste media pe tara, importuri caracterizate de bunuri prelucrate cu tehnologii dezvoltate, in schimb importurile din alte zone se vor majora in ritmuri inferioare, odata cu reducerea gradului de energo si materialo intensivitate a economiei nationale.

70000

Comertul exterior Intra-UE

mil. euro

60000

50000

40000

30000

20000

10000

0

-10000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

-20000

Export (FOB) Import (CIF) Sold (FOB/CIF)

Exporturile si importurile de bunuri intra UE vor inregistra in perioada

2007-2013, un ritm mediu de crestere de 12,7% respectiv 12,8%. In acelasi timp ritmul mediu anual de crestere al deficitului comercial se va diminua, comparativ cu perioadele anterioare, estimandu-se la cca. 9%.

In ceea ce priveste comertul exterior extra UE, acesta va avea un ritm mediu de crestere de 14,5% pentru export si 12,8% pentru import.

3

35000

Comertul exterior Extra-UE

mil. euro

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0

-5000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

-10000

-15000

Export (FOB) Import (CIF) Sold (FOB/CIF)

Ca rezultat al proceselor pozitive din economia reala, pe termen mediu si

lung, nu se asteapta o deteriorare accentuata a balantei contului curent. In perioada 2007- 2010 deficitul nominal se va majora in ritmuri relativ semnificative, insotite de reducerea graduala a ponderii acestuia in PIB cu 0,1 puncte procentuale in fiecare an ajungand la finele anului 2010 la 8,9%. In termeni valorici, deficitul de cont curent se va majora anual in medie cu circa 1 mld. euro. Nivelul nominal al deficitului extern isi va reduce substantial ritmul

de crestere, acest fenomen conducand la diminuarea ponderii acestuia in PIB

pana la 7,3% in 2013.

Comparativ cu anul 2006, pe perioada 2010-2013, ritmul de crestere al importurilor va fi mai moderat, ponderea deficitului balantei comerciale in PIB diminuandu-se cu 1,5 puncte procentuale pana la 9,6% in 2013. Totusi deficitul balantei bunurilor isi va mentine nivelul ridicat al contributiei la formarea deficitului de cont curent.

O componenta importanta a deficitului de cont curent reprezentata de balanta veniturilor primare, in care se reflecta in special fluxul profitului repatriat si reinvestit de catre investitorii straini, isi va reduce ponderea in PIB

cu 0,8 puncte procentuale, odata cu reducerea fluxului de ISD.

In ceea ce priveste evolutia balantei transferurilor curente se prognozeaza

o crestere nominala relativ moderata, contribuind astfel la atenuarea deficitului comercial si cel al veniturilor. In acest context se preconizeaza o diminuare a

ponderii balantei transferurilor curente in PIB de la 4,1% in 2007 la 3,7% in

2013.

4

Pe perioada 2010-2013, sursele compensatorii de finantare a deficitului extern, generatoare de dobanzi, vor reprezenta in medie cca 34% din PIB iar cele autonome, negeneratoare de dobanzi cca 66% din PIB, in special pe seama investitiilor directe dar si a trasferurilor de capital dinspre UE.

Starea de functionalitate a pietelor, respectiv cea a muncii, se poate reflecta

si prin dinamica populatiei totale, populatiei ocupate si a numarului de salariati. Actuala situatie demografica va influenta in mod decisiv evolutia populatiei in

perioada 2006-2013. Potrivit ipotezelor care stau la baza prognozelor pana in anul 2013, populatia totala va continua sa scada cu aproximativ 0,4 puncte procentuale anual. Importante modificari vor avea loc si in structura pe varste a

populatiei, care va fi caracterizata de continuarea procesului de imbatranire demografica, prin reducerea populatiei tinere sub 15 ani si a cresterii celei varstnice.

Sursa de formare a ofertei de forta de munca va fi influentata de soldul miscarii migratorii externe, inclusiv a celei cu caracter temporar.

Imbatranirea demografica va influenta si in urmatorii ani populatia activa si populatia ocupata, numarul persoanelor peste 65 ani scazand cu aproximativ 95 mii persoane in perioada 2006-2013. Reducerea acestei grupe de varsta se datoreaza si functionarii sistemului de asigurari sociale si de pensii in conditii mai avantajoase. Daca in anul 2005 ponderea acestora in total populatie activa era de

4,7 %, pana in anul 2013 va scadea la 3,7 %.

Populatia inactiva in varsta de munca (15-64ani) va scadea in perioada

2006-2013 cu aproximativ 500 mii persoane, datorita strategiilor de ocupare a fortei de munca.

Cresterea robusta din ultimii ani a facut posibila imbunatatirea ocuparii fara

a fi afectate productivitatea muncii si competitivitatea. Ca urmare, populatia ocupata in varsta de munca a crescut in 2005 cu 13 mii persoane, desi populatia

activa in varsta de munca a scazut cu 129 mii persoane.

In perioada 2006-2013 se estimeaza o crestere a populatiei active in varsta

de munca cu aproximativ 145 mii persoane. Populatia ocupata in varsta de munca

se va mojora cu aproximativ 340 mii persoane, datorita, in principal, sporirii nivelului investitiilor straine, cresterii competitivitatii si, nu in ultimul rand,

cresterii veniturilor salariale.

In acelasi timp este de subliniat ca, necesarul de resurse de munca se va mentine peste posibilitatile oferite de populatia in varsta de munca. Este vorba

de faptul ca, desi gradul de inactivitate se va reduce, totusi proportia celor care din diferite motive nu doresc sa activeze pe piata muncii ramane ridicata. La nivelul anului 2005, populatia activa in varsta de munca reprezenta 62,4% din populatia totala in varsta de munca (9,4 mil. Fata de 15 mil.). este de

mentionat, totusi, ca din populatia in varsta de munca inactiva circa 1,3 mil.

5

reprezinta categoria celor aflati in diverse forme de pregatire profesionala

(indeosebi elevi si studenti). Ca urmare, estimam ca la orizontul anului 2013

aproape 400 mii locuri de munca vor fi acoperite de alte categorii de populatie activa, fie din afara varstei de munca, fie din exterior. In anul 2005, din

populatia ocupata totala de 9147 mii persoane 463 mii persoane sunt din afara varstei de munca, ceea ce reprezinta 5,1%.

Datorita schimbarilor structurale, ponderea populatiei ocupate din agricultura a scazut in anul 2005 fata de anul 2002 cu 4,3 puncte procentuale

(de la 36,4 % la 32,1%) si a crescut in servicii (3,4 puncte procentuale) si constructii (1,0 puncte procentuale).

In perioada 2006-2013, ponderea populatiei ocupate in agricultura va scadea cu aproximativ 16 puncte procentuale, iar a celei din servicii va cunoaste o crestere cu 11,5 puncte procentuale. Cresterea populatiei ocupate poate fi apreciata ca fiind in corelatie cu dinamica restructurarii economice, a modificarii structurilor productive si functionale de baza ale sistemului economic

si social .

Structura pe ramuri a populatiei ocupate

100%

80%

^34.1 _37.5

49.0

60%

40%

4.5

25.0

5.5

24.8

10.8

20%

0%

36.4 _32.1

24.2

16.0

2002 2005 2013

Agricultura Industrie Constructii S e rcicii

Dezvoltarea resurselor umane, pe o piata globala a fortei de munca, a fost

un factor important luat in considerare cand s-au facut aceste proiectii. Populatia Romaniei va continua sa scada ca urmare a scaderii ratei natalitatii, in timp ce populatia activa va creste usor, iar rata de ocupare va creste la circa 60% pana in

2013.

6

Forta de munca

Intrarea Romaniei pe piata fortei de munca a UE va creste mobilitatea fortei de munca, ea atragand si pierzand lucratori. Se estimeaza ca Romania va avea o pozitie echilibrata in acest proces.

Atat rata de activitate cat si cea a ocuparii se vor redesa usor dupa anul

2005. Daca in anul 2005 am asistat la o scadere accentuata a ratei de activitate a populatiei in varsta de munca cu 0,8 puncte procentuale fata de anul 2004, in

intervalul 2006 - 2013 vom avea o crestere a acesteia de la 62,4% in 2005 la

64,3% in 2013.

Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca va continua sa creasca de

la 57,7% in 2005 la 60,3% in 2013, datorita politicilor fiscale, a crearii unor locuri de munca durabile si performante si a unui echilibru intre flexibilitatea ocupationala si securitatea locului de munca.

Numarul salariatilor va prezenta un trend crescator, datorat in principal efectului reformei fiscale, dupa o scadere cu 1,9% in 2005 fata de 2004. La orizontul anul 2013 numarul mediul al salariatilor se estimeaza la un nivel de

6085 mii persoane, in crestere cu 2,8 % fata de anul 2005. Cresteri semnificative

ale numarului de salariati se regasesc in ramura servicilor si constructiilor si scaderi in industrie.

Structura salariatilor pe ramuri ale economiei

- % -

7

Este de remarcat ca, la orizontul anului 2013, populatia ocupata nesalariala se va mentine la un nivel constant, ceea ce inseamna ca reducerea de populatie ocupata din agricultura (exclusiv salariati) va fi compensata de cresterea populatiei ocupate nesalariale, precum patroni, lucratori pe cont propriu etc. Fenomenul exista deja si el se explica, pe de o parte prin aceea ca programele de modernizare a agriculturii conduc la reducerea populatiei din acest sector, iar pe de alta parte dezvoltarea economica si sociala au stimulat extinderea profesiilor liberale.

Reducerea ratei somajului a fost si va fi una din principalele preocupari

ale Guvernului Romaniei. In anul 2005, rata somajului a fost de 7,2%, cu 0,8

puncte procentuale mai mica decat in anul 2004. Aceasta scadere se va manifesta

si in viitor, pentru anul 2013 estimandu-se o rata de aproximativ 6,0%. Aceasta

reducere va fi posibila datorita implementarii mai eficiente a politicilor ocuparii fortei de munca.

8

PROIECTIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI IN PERIOADA 2006-2013

- modificare procentuala fata de anul anterior -

¹⁾ Valoarea adaugata bruta

9