Romania in circuitul economic international

Obiective

Necesitatea participarii economiei romanesti la piata mondiala

Comertul exterior mondial si trasaturile sale caracteristice

Cooperarea economica internationala a Romaniei

Eficienta comertului exterior al Romaniei

1. Necesitatea participarii economiei romanesti la piata mondiala

In contextul actual al adancirii fara precedent a interdependentei dintre tari, nici o tara oricat de mare si bogata ar fi nu se poate izola de restul lumii, ci trebuie sa participe activ la circuitul economic mondial.

In cadrul economiei mondiale, celulele de baza sunt economiile nationale ale statelor.

Economia nationala este un ansamblu de activitati economice si statale ce se desfasoara in baza unei anumite diviziuni a muncii in cadrul granitelor statale. Aceasta diviziune este rezultatul actiunii conjugate a doua categorii de factori:

factori interni ai dezvoltarii (factori nationali);

factori externi (internationali).

Factorii interni sunt:

a)      conditiile naturale ale unei tari, bogatia solului si subsolului;

b)      marimea solului si subsolului;

c)      nivelul aparatului de productie, gradul de diversificare si tehnicitate;

d)      calificarea fortei de munca si potentialul de invatamant si cercetare stiintifica;

e)      disponibilul de capital;

f)       nevoile si traditiile economice.

Factorii externi sunt:

a)      gradul diferit de inzestrare a natiunii cu resurse naturale si factori de productie;

b)      varietatea tehnicilor si tehnologiilor de productie;

c)      complexitatea deosebita a bunurilor si serviciilor ce se obtin de diferite tari;

Acesti factori se reflecta intr-o anumita diviziune internationala a muncii, ce genereaza un ansamblu de interdependente intre tari, concretizate in notiuni de relatii economice internationale.

De aceea, participarea fiecarei tari la schimburile internationale de valori materiale si spirituale este o necesitate obiectiva a zilelor noastre. Ele sunt generate de:

a)      nevoile de materii prime si energie;

b)      necesitatile de alimente;

c)      schimbul reciproc de bunuri de consum, de investitii si servicii;

d)      eforturile comune pentru protectia mediului inconjurator;

e)      cerintele reducerii decalajelor tehnologice si economice dintre tari.

Valorificarea avantajelor economice decurgand din participarea fiecarei tari la circuitul economic mondial depinde de 2 factori:

capacitatea de performanta a propriilor mecanisme economice;

posibilitatea si limitele (restrictiile) de racordare care apar in relatiile economice internationale.

Limitele sau restrictiile decurg din stadiul actual de dezvoltare a economiei nationale si acestea sunt:

a)      caracterul energo-intensiv pronuntat al productiei industriale din tara noastra;

b)      gradul avansat al uzurii morale a aparatului tehnic si a tehnologiilor de productie;

c)      nivelul scazut de satisfacere a cererii pe piata interna;

d)      practica slaba marketingului in relatiile economice comerciale internationale;

e)      centralizarea inca excesiva a relatiilor economice externe;

f)       cadrul juridic inca insuficient adoptat cerintelor pietei externe.

2. Comertul exterior mondial si trasaturile sale caracteristice

Comertul exterior sau comertul international cuprinde ansamblul tranzitoriu de export si import.

• Export = vanzare de bunuri materiale si servicii spre un agent economic dintr-o alta tara in schimbul unei sume intr-o valuta convenita.
• Import = cumparare de marfuri din strainatate contra unei cantitati de bani.

Baza comertului interior a constituit-o tranzactia cu exteriorul avand ca obiectiv marfuri cu existenta materiala (mijloace de productie, bunuri de consum, etc.). In prezent, pe langa comertul cu marfuri comerciale interne, mai cuprinde:

a)      prestarile de servicii si vanzari, cumparare de licente cu exteriorul;

b)      turismul si transportul international;

c)      consignatia internationala;

d)      asistenta economica si colaborarea tehnica se efectueaza pe baze comerciale cu strainatatea.

Aceste ultime 4 componente sunt numite generic comert invizibil sau comert cu invizibile. Au o importanta deosebita, mai ales in comertul international al tarilor dezvoltate.

Din analiza evolutiei comerciale exterioare, rezulta o serie de trasaturi caracteristice:

tendinta de crestere a exportului mondial. In ultimele doua decenii, exportul mondial a crescut de peste 15 ori.

accentuarea diversificarii pietei economice mondiale - astfel, mai ales in perioada postbelica, au aparut noi piete: piata ordinatoarelor, microprocesoarelor, in prezent se extinde piata internationala a robotilor industriali. In stransa legatura cu directiile fundamentale de dezvoltare a revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, a sporit si s-a diversificat comertul cu brevete. Ritmul acestui comert este mai ridicat decat cel al ansamblului comert exterior.

cresterea ponderii tarilor industriale in exporturile mondiale. S-a manifestat in intreaga istorie a comertului mondial.

inrautatirea termenilor de schimb ale tarilor in curs de dezvoltare cu cele industrializate. Exista o tendinta de ramanere in urma a preturilor la produsele primare (materii prime, materiale), acestea fiind produse in tarile in curs de dezvoltare. Pentru o cantitate egala de produse, tarile in curs de dezvoltare vor obtine o cantitate mai mica de produse industrializate.

adoptarea unor noi masuri tarifare si netarifare de ingradire a comertului mondial. Restrictiile tarifare cuprind diferite taxe vamale percepute asupra marfurilor care se exporta. Ele influenteaza productia de vanzari a marfurilor respective. Ingradirile netarifare includ o sfera mai larga de restrictii cantitative la import (contingentari), taxe fiscale, stabilirea unor norme obligatorii de calitate la importul marfii.

institutionalizarea schimburilor materiale. Au fost infiintate o serie de institutii in scopul promovarii comertului mondial:

a)      institutii din domeniul national numite Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), UNCTAD (Conferinta nationala numite pentru comert si dezvoltare)

b)      organizatiile internationale pe produse primare ale producatorilor si consumatorilor (OPEC)

c)      organizatiile economice regionale interstatale care urmaresc desfiintarea barierelor vamale in interior, reglementarea preturilor, elaborarea unei politici vamale comuna in relatiile externe, Uniunea Europeana, NAFTA, ALADI.

tendinta de tripolarizare a schimburilor comerciale internationale: 3 poli UE, SUA si Japonia detin in prezent peste din valoarea exporturilor mondiale.

Comertul exterior al Romaniei.

Analiza efectuata de economistul Virgil Madgearu la nivelul anului 1938 arata ca peste 80 % din exporturile romanesti erau reprezentate de materii prime (petrol, cereale, animale, lemn, etc.). Structurile importatoare se bazeaza pe aceeasi proportie 80 % (produse prelucrate - bunuri de consum, masini unelte, etc.)

In ultimul deceniu, desi structurile reltiile economice internationale ale Romaniei s-au modificat, totusi este mica ponderea produselor manufacturiere la export, circa 55-60 % in 1998, iar materiile prime si marfurile alimentare detin o pondere de 35-50 %.

Eficienta comerciala externa este inca extrem de precara din cauza exportului de produse prelucrate ineficient pe piata mondiala.

3. Cooperarea economica internationala a Romaniei

Cooperarea economica internationala reprezinta relatiile bi sau multinationale dintre state sau agenti economici din diferite tari, vizand realizarea prin eforturi conjugate si pe baze contractuale, a unor activitati conexe, esalonate in timp in scopul obtinerii unor rezultate comune superioare. Cooperarea economica    se face in urmatoarele domenii:

a)      stiintei si tehnologiei;

b)      productiei de bunuri si servicii;

c)      comercializarea bunurilor si serviciilor

a)      Cooperarea in domeniul stiintei si tehnologiei imbraca urmatoarele forme:

programe comune de cercetare stiintifica la nivel national sau de organizare specializata;

crearea in comun de institutii, laboratoare sau alte mecanisme;

dezvoltarea si valorificarea in comun a unor brevete de inventie apartinand unuia dintre parteneri;

consultanta prin care un partener acorda celuilalt la cerere studii privind posibilitatile tehnice si economice intr-un domeniu;

asistenta inginereasca: forma mai complexa prin care se efectueaza proiectarea si punerea in functiune a unor intreprinderi exploatatoare de resurse naturale, oferte de licenta de fabricatie;

asistenta de specialitate pentru organizarea unor institutii de invatamant, cercetare si pregatire de specialisti, etc.

schimbul de informatii tehnico-stiintifice intr-o institutie, laborator, etc.

b) productia de bunuri si servicii:

prospectarea si cercetarea geologica pentru a pune in valoare a resursele naturale ale unei tari;

productia pe baza de licenta si documentatie ale partenerului;

productia la comanda ;

coproductia si specializarea in productie de subansamble ca si livrarea reciproca si asamblarea productiei la unul dintre parteneri;

acordarea de credite in utilaje si subansamble in produse rezultate din activitati;

construirea in comun a unor obiective industriale si agricole.

c) comercializarea bunurilor si serviciilor:

oferta comuna pentru vanzare si instalarea unor masini si utilaje complexe;

leasing - acord de credite din partea unui partener pentru achizitionarea sau inchirierea spre folosinta da masini, echipamente complexe, etc.

contracte pentru termen lung de comercializare intre firme sau organisme internationale

concesionarea de catre producator a marcii produsului si matritele sale catre comerciant pentru a vinde produsele sub marca producatorului;

franciza = un sistem de vanzare a unui produs sau serviciu sub marca de fabrica sau de piata a partenerului numit francizor, de celalalt partener numit francizer.

4. Eficienta comertului exterior al Romaniei

Orice operatiune de comert exterior trebuie judecata din punct de vedere al eficientei economice al raportului dintre rezultate si cheltuieli, dintre efectele obtinute si eficienta depusa. Efectele imediate ale comertului exterior sunt veniturile realizate din export ca si bunurile si serviciile obtinute prin import.

Eforturile = cheltuieli in moneda nationala pentru export si in valuta pentru import. Fiecare agent economic, intreprindere specializata in comert exterior apreciaza eficienta exportului prin cheltuiala interna ce se face pentru a obtine unitatea valutara.

Eficienta importului se apreciaza prin cantitatea de lei ce se obtine prin vanzarea pe piata interna a marfii importate cu o unitate valutara..

Exista si alti indicatori pentru determinarea rentabilitatii comertului exterior:

cursul de revenire brut la export = este raportul intre pretul produsului pe piata interna in lei + cheltuielile de circulatie pana la frontiera in lei si pretul in valuta la frontiera;

cursul de revenire la import = raportul intre pretul productiei pe piata interna (lei) - taxa de import perceputa in lei si pretul de import in valuta la frontiera.

Cu cat cursul de revenire realizat (incasari in lei din valorificarea productiei in economia nationala ce revin la unitatea valutara) este mai mare cu atat este mai avantajos importul.

Eficienta creste daca:

creste gradul de prelucrare a marfii si a complexitatii serviciilor destinate exportului;

adancirea specializarii productiei;

ridicarea calitatii productiei;

modernizarea si adaptare mediului de prezentare a marfii la nivelul cerintelor pietei moderne;

reducerea cheltuielilor de productie.

Concepte cheie

• Economie mondiala
• Curs de revenire la export
• Curs de revenire la import
• Balanta comerciala
• Raport de schimb
• Curs valutar
• Regim valutar

Teste grila

1. Tranzitia la economia de piata in Romania constituie:

a) componenta a reformei economice

b) continutul reformei economice

c) realizarea procesului de restructurare a proprietatii;

d) intervalul de timp in care se infaptuieste reforma economica;

e) un process autonom, paralel cu reforma economica.

2. Participarea unei economii nationale la schimburile internationale de valori este determinata de

a) trebuintele de bunuri de consum;

b) cerinta reducerii decalajelor dintre tari;

c) nevoile de materii prime si energie;

d) necesitatea stimularii concurenteipe piata nationala;

e) cresterea puterii de cumparare a monedei nationale.

3. Posibilitatea racordarii Romaniei la piata mondiala este data de

a) existnta unui mecanis economic de piata

b) caracterul energointensiv al productiei industrile;

c) situatia generala a economiei mondiale.

4. Care este cel mai grav dezechilibru al economiei romanesti

a) dintre productie si consum

b) dintre populatia activa si populatia ocupata;

c) dintre masa monetara in circulatie si cea necesara.

5. In perioada tranzitiei, economia Romaniei are urmatoarele caracteristici

a) unei economii planificate centralizate

b) unei economii de piata;

c) nici una dintre cele doua tipuri de economie.

Titluri de referate si de lucrari complexe

Eficienta economica si avantaj competitiv

Datoria externa a Romaniei in perioada 1990 - 2002 si influenta sa asupra economiei romansti.