ECHILIBRUL SI DEZECHILIBRUL ECONOMIC GLOBAL

ECHILIBRUL SI DEZECHILIBRUL ECONOMIC GLOBAL

Echilibrul macroeconomic este o stare spre care tinde piata nationala in ansamblul sau sau pe diferitele ei componente in sensul egalizarii cererii cu oferta agregata, abaterile dintre ele incadrandu-se in limite considerate normale, nesemnificative pentru producerea de dezechilibre, de dificultati.

Economia, in ansamblu, nu se afla niciodata intr-o stare de echilibru, in principal datorita dinamismului ei. Permanent se produc schimbari in evolutia productiei, apreturilor, ratei dobanzii, fortei de munca. Majoritatea economistilor sunt de parere ca staul trebuie sa intervina in economie pentru a realiza o macrostabilitate, adica o dezvoltare fara dezechilibre puternice care sa afecteze grav nivelul de trai al oamenilor.

Cererea agregata exprima ansamblul bunurilor si serviciilor pe care consumatorii, firmele, guvernul si strainatatea doresc si pot sa le achizitioneze in functie de pretul mediu din economie

Cererea agreagata creste atunci cand cresc cheltuielile de consum, investitiile, cheltuielile publice, exportul net. Cererea agregata se va reduce atunci cand se inverseaza modificarea factorilor determinanti ai consumului, investitiilor, cheltuielilor publice si exportului net.

Oferta agregata exprima productia totala de bunuri si servicii pe care firmele doresc si pot sa o realizeze in functie de nivelul mediu al preturilor din economie.

Cei mai importanti factori care determina modificarea ofertei agregate sunt: modificarea preturilor factorilor de productie, modificarea ratei infaltiei anticipate, modificarea productivitatii factorilor de productie, modificarea legislatiei, a fiscalitatii, socurile externe.

Echilibrul macroeconomic se stabileste in punctul in care cererea agregata este egala cu oferta agregata.

In functie de continutul proceselor economice si de modul de exprimare a rezultatelor economice, echilibrul economic imbraca urmatoarele forme: material, valoric si al resurselor de munca.

Echilibrul economic material se realizeaza pe piata bunurilor si serviciilor atunci cand exista o stare de concordanta relativa intre volumul, structura si calitatea productiei pe de o parte si volumul, structura si calitatea nevoilor de consum, pe de alta parte.

Echilibrul economic valoric se realizeaza pe piata monetara, piata capitalului si piata valutara atunci cand se inregistreaza o concordanta relativa intre diferitele structuri valorice ale rezultatelor economice si eforturile depuse. Ex: echilibrul monetar se exprima in concordanta dintre expresia baneasca a fondului de bunuri economice existente pe piata si cantitatea de bani aflata in circulatie; echilibrul financiar reliefeaza concordanta intre sursele financiare si necesitatile de plata ale agentilor economici; echilibrul bugetar reflecta concordanta relativa intre cheltuielile si veniturile bugetare; echilibrul valutar evidentiaza concordanta intre incasarile si platile in valuta.

Echilibrul resurselor de munca se manifesta pe piata fortei de munca si exprima concordanta relativa dintre cantitatea, structura si calitatea factorului uman activ disponibil si necesitatile de resurse de munca ale utilizatorilor.

Economia se afla in stare de echilibru atunci cand pe toate pietele este indeplinita conditia de echilibru. In unitatea lor, aceste forme concrete de manifestare a echilibrului economic se concretizeaza in:

crestere economica pozitiva;

relativa stabilitate a preturilor;

o ocupare cat mai deplina a resurselor de munca;

o repartitie echitabila a veniturilor;

sold relativ echilibrat al balantei de plati externe pe termen mediu.

Dezechilibrul macroeconomic este o situatie care exprima o dereglare a raportului dintre cererea si oferta agregata in diferitele segmente ale pietei, abaterile dintre ele depasind limitele considerate normale ale echilibrului economic.

O tipologie sumara a ansamblului de situatii de dezechilibru evidentiaza patru cazuri tip:

a)     Exces de oferta pe piata bunurilor si pe piata muncii - producatorul nu poate vinde tot ceea ce ar dori sa produca, si, in paralel exista muncitori care someaza;

b)    Exces de cerere pe piata bunurilor si exces de oferta pe piata muncii - dotarea intreprinderilor este insuficienta pentru a satisface cererea si, in acelasi timp, prea restransa pentru a utiliza toata forta de munca disponibila;

c)     Exces    de cerere pe piata bunurilor si pe piata muncii - capacitatile de productie sunt utilizate din plin si nu mai exista forta de munca disponibila;

d)    Exces de oferta pe piata bunurilor si de cerere pe piata muncii - presupune o diminuare a posibilitatilor de desfacere pe piata de bunuri, in timp ce in economie se inregistreaza o penurie de muncitori.

Evolutia vietii economice demonstreaza ca dezechilibrele constituie o permanenta. De aceea, dezechilibrul economic poate fi interpretat fie ca o stare normala a dezvoltarii economice, fie ca o stare anormala, rezultata din incalcarea regulilor fundamentale ale economiei de piata. In literatura de specialitate, dezechilibrele normale sunt desemnate prin notiunea de presiune, iar cele anormale prin notiunea de absorbtie.

Presiunea se caracterizeaza prin:

exces de oferta;

selectia o fac cumparatorii;

este o situatie specifica economiei bazata pe oferta, care constituie tipul ideal de piata;

aceasta situatie determina: stimularea cresterii calitatii, promovarea progresului tehnic, cresterea investitiilor pentru produse noi, reducerea costurilor, efecte negative cum sunt risipa, supraproductia.

Absorbtia se caracterizeaza prin:

exces de cerere;

selectia o fac vanzatorii;

este o situatie specifica economiei bazata pe cerere;

aceasta situatie determina: absenta stimularii pentru productia de calitate, orientarea investitiilor pentru crestere economica extensiva cu efecte negative asupra promovarii progresului tehnic;

este o situatie nedorita intr-o economie de piata.

In vederea atingerii unei stari de stabilitate macroeconomica nu se poate aplica o politica general valabila. Fiecare tara se confrunta cu o anumita stare a economiei, cu parametri care pot fi foarte diferiti de cei ai altor tari, iar variabilele sale cunosc modificari imprevizibile de la o perioada la alta. Oricat de riguros ar fi elaborate, politicile macroeconomice trebuie adaptate situatiei concrete ale fiecarei tari.

Dezechilibrele economice, manifestate mai ales prin inflatie galopanta sau somaj ridicat, isi au sorgintea in politici neadecvate in domeniul monetar si fiscal.