PROGRAMAREA PHARE DOCUMENTE, CRITERII SI OBIECTIVE

DOCUMENTE STRATEGICE SI PROGRAMATICE

Programarea Phare este procesul prin care se decide volumul resurselor Phare ce urmeaza a fi folosit de fiecare tara (sau program multi-tara) si in ce mod, astfel incat sa ajute cel mai bine tarile in pregatirea pentru aderare.

Partneriatele pentru Aderare (PA) reprezinta cadrul de colaborare cu fiecare Tara Candidata, stabilind prioritatile generale carora tara respectiva trebuie sa se adreseze pentru a se pregati pentru aderare si resursele disponibile in acest sens.

PA au fost revizuite in ianuarie 2002, pe baza propunerilor de revizuire avansate de Comisie in noiembrie 2001.

Pe baza evaluarilor Rapoartelor Regulate, PA revizuite prevad o serie de prioritati ce urmeaza a fi implementate pe o perioada de doi ani.

Luand ca punct de plecare toate prioritatile PA legate de intarirea capacitatii administrative si juridice, Planuri de Acttiune (Action Plans) au fost elaborate cu fiecare tara candidata la aderare la inceputul anului 2002. Acestea identifica urmatoarele etape de parcurs pentru a atinge un nivel corespunzator al nivelului capacitatii administrative si juridice in momentul aderarii si stabilesc in mod clar masurile specifice care trebuie luate pentru atingerea acestui scop.

Planul National de Aderare la Uniunea Europeana (PNAR in cazul Romaniei) este orarul fiecarei Tari Candidate pentru pregatirea aderarii. Estimeaza timpul si costul etapelor necesare pregatirii tarii pentru a deveni membra si implicatiile privind personalul si resursele financiare. Decizia asupra revizuirii periodice a Planului este lasata la latitudinea fiecarei tari.

Fiecare tara a pregatit un Plan National de Dezvoltare preliminar (pNDP) sau un Plan National de Dezvoltare complet (NDP) ca o etapa in procesul pregatirii Planului de Dezvoltare/ Documentului de Programare Singular (SPD) necesar pentru Fondurile Structurale dupa aderare. Aceste Planuri au fost evaluate de caatre Comisie si se actioneaza pentru trecerea la Planurile de Dezvoltare / Documentele de Programare Singulare (SPD).

Aceste planuri si programe ofera cadrul strategic pentru programarea investitiilor Phare in Coeziune Economica si Sociala (Economic and Social Cohesion - ESC) si impreuna cu Documentul de Programare Comun (Joint Programming Document - JPD) ofera de asemenea cadrul pentru cooperarea transfrontaliera (Cross-border co-operation - CBC)

Programele nationale Phare sunt redactate anual si cuprind dezvoltare institutionala (Institution Building -IB), investitii asociate si investitii in Coeziune Economica si Sociala (ESC). Pentru a ghida acest proces, documente de planificare sunt redactate anual pentru fiecare tara pentru a oferi cadrul pentru programarea resurselor Phare. Aceste documente indica asistenta disponibila si iau in considerare lectiile insusite ca urmare a programelor precedente, concentrandu-se in primul rand, in 2003, asupra actiunilor remanente din Planul de Actiune si apoi asupra investitiilor de sustinere a dezvoltarii economice si sociale pentru a ajuta trecerea la Fondurile Structurale o data cu aderarea. Astfel, IB (cu investitiile asociate) ramane prima prioritate pentru Phare, dar atata timp cat actiunile remanente din Planurile de Actiune sunt abordate in totalitate, restul fondurilor Phare pot fi concentrate pe investitii in ESC.

In urma discutiilor privind programarea, se ajunge la un acord intre Comisie si Tara Candidata, care redacteaza fise de proiect detaliate. Sunt elaborate apoi Propunerile Financiare de catre Comisie. Propunerea Financiara este documentul cheie al programarii. Propunerile Financiare si fisele de proiect reprezinta (cu excettia monitorizarii) etapa finala in sistemul Phare de evaluare ex-ante si au nevoie deci sa tina seama de lectiile asimilate din trecut (conform 1687/2001).

Propunerea Financiara este trimisa pentru consultare serviciilor Comisiei si pentru a avea o opinie din partea Comitetului de Management Phare. Fisele de proiect sunt de asemenea puse la dispozitia serviciilor Comisiei si Comitetului de Management Phare pentru informare. O data ce o opinie favorabila a Comitetului de Management Phare este obtinuta, o Decizie Financiara este luata de catre Comisie si se semneaza un Memorandum Financiar cu tara candidata, care ofera o baza legala pentru implementarea programului.

Programul este apoi implementat in conformitate cu fisele de proiect, care sunt documentele cheie de implementare. In conditiile in care raman conforme cu textul Memorandumului Financiar, fisele de proiect pot fi amendate de catre Tara Candidata cu acordul Conducatorului Delegatiei pe durata programului. Orice modificare adusa Memorandumului Financiar trebuie autorizata de catre o noua decizie a Comisiei (cu exceptia realocarilor dintr bugete pentru proiecte individuale de pana la maximum 15% din valoarea Memorandumului Financiar).

In anii trecuti Phare a fost condus pe o baza descentralizata ex-ante (DIS). Pentru a pregati trecerea la Fondurile Structurale (care sunt derulate pe o baza descentralizata ex-post) si sa faciliteze implementarea proiectelor Phare dupa aderare, Tarile Candidate trebuie sa treaca la o implementare complet descentralizata (EDIS). O lista de control EDIS si un ghid de parcurs (road-map) au fost trimise Tarilor Candidate, precizand etapele procedurale ce vor duce la o decizie EDIS de catre Comisie. Pentru tarile ce vor adera in 2004, EDIS va trebui sa fie utilizabil pentru toate programele Phare cel mai tarziu in momentul aderarii si toate proiectele propuse de aceste tari in 2003 vor trebui redactate pe aceasta baza. Resurse Phare aditionale vor fi puse la dispozitia Tarilor Candidate unde este necesar, pentru a ajuta la trecerea la EDIS.

2. Calendar de programare

Alocatiile nationale pentru Programul Phare 2003 au fost notificate Tarilor Candidate in mai 2002. In special, este important ca o atentie sporita sa fie acordata actiunilor remanente din Planurile de Actiune (Action Plans), in special pentru tarile care urmaresc aderarea in 2004. Scopul este ca aceste proiecte accelerate sa fie trimise pentru consultare intre serviciile tehnice ale Comisiei Europene interservice in Decembrie 2002 pentru a fi prezentate spre examinare Comitetului de Management Phare la inceputul anului 2003. Alaturi de fisa de proiect in format standard, celelalte documente necesare sunt:

Matricea logica in format standard (obligatoriu)

Grafic de implementare detaliat (obligatoriu)

Graficul de contractare si plati trimestrial pentru intreaga durata a programului (inclusiv perioada de plati) (obligatoriu)

Referire la studii de fezebilitate/ prefezabilitate. Pentru toate proiectele de investitii, un sumar executiv al evaluarilor economice si financiare si evaluarea impactului de mediu (obligatoriu)

Lista de legi si reglementari relevante

Referinte la planuri si studii strategice relevante ale Guvernului (pot include Planul de Dezvoltare Institutionala, planuri de afaceri, studii sectoriale (optional)

In paralel, documentele de planificare pentru 2003 vor fi prezentate Comitetului de Management Phare in octombrie 2002, o data cu Rapoartele Regulate (Regular Reports)

Alte proiecte vor fi supuse atentiei Comitetului de Management Phare mai taarziu, dar cu scopul de a nu avea mai mult de doua Propuneri Financiare pentru fiecare program national si a avea toate programele nationale si transfrontaliere (CBC) prezentate Comisiei cel tarziu la sfarsitul lunii iulie 2003.

3. RESPONSABILITATI

In cadrul comisiei DG ELARG este responsabila pentru deciziile legate de Phare. Programarea Phare este realizata de echipe de tara (Country Teams) coordonate de Directorul pentru Coordonarea Negocierilor, Pre-aderarii si Instrumentelor Financiare. Coordonatorii Nationali Phare redacteaza Propunerile Financiare pe baza fiselor de proiect propuse de catre Coordonatorul National al Asistentei din fiecare Tara Candidata. Fisele de proiect ar trebui redactate de catre beneficiarul actiunii in stansa consultare cu Coordonatorul National Phare.   

Pentru a realiza acest lucru, beneficiarul trebuie sa foloseasca metodologia matricii logice prevazuta in manualul DIS. Pregatirea matricii logice este un proces ce intentioneaza a clarifica obiectivele, intrarile, iesirile, riscurile si ipotezele. Ar trebui sa fie deci pregatita cu colaborarea tuturor organizatiilor afectate de proiect. Matricea logica este baza pentru redactarea fisei de proiect.

Coordonatorul Phare ar trebui sa ia in considerare, la inceputul ciclului de programare cu consultarea Coordonatorului National al Asistentei si Delegatiei ce cursuri si deprinderi trebuie dezvoltate pentru ca potentialii beneficiari sa inteleaga pe deplin abordarea schemei logice si astfel sa incurajeze propunerile de proiect viabile.

In acest scop, se poate beneficia pe timp redus de asistenta tehnica pentru a sprijini beneficiarii in identificarea si pregatirea proiectelor. Coordonatorul National al Asistentei si beneficiarii mai pot beneficia de asistenta prin Facilitatea de Pregatire a Proiectelor (Project Preparation FacilityI In multe cazuri, asistenta va fi disponibila din rezultatele proiectelor existente. Beneficiarii vor gasi folositor sa gaseasca ajutor in precesul de pregatire a proiectelor (de ex. prin cursuri pentru intelegerea cadrului logic si prin sesiuni de lucru). Cu toate acestea, substanta pregatirii proiectului trebuie sa vina de la beneficiari pentru a asigura ca au inteles si sustin proiectul.

Bazat pe aceasi metodologie a cadrului logic, Coordonatorul National Phare trebuie sa asigure calitatea fiselor de proiect, astfel:   

(a)    Obiectivele imediate ale proiectului sunt compatibile cu obiectivul general (relevanta);   

(b)   Exista indicatori ai realizarilor cuantificabili, verificabili si de timp (impact);

(c)    Riscurile si ipotezele care guverneaza proiectul sunt definiti adecvat (fezabilitate);

Orice actiuni ale beneficiarului sau ale autoritatilor nationale pentru a asigura impactul proiectului sunt stabilite si incadrate in timp (conditionalitate);

(d)   Intrarile si iesirile necesare pentru a implementa proiectul sunt suficient de bine definite (proiectul este gata de contractare in sase luni de la semnarea Memorandumului Financiar);

(e)    Actiunile care primesc sprijin sunt coordonate cu alte instrumente de pre-aderare;

(f)    Au fost incluse lectiile invatate din experiente similare din trecut.

In evaluarea si discutarea propunerilor facute de beneficiari si schitarea propunerilor de proiect, Coordonatorul National trebuie sa solicite expertiza colegilor din Delegatie, echipa nationala, Coordonanatorul Unitatii Instrumentelor Financiare si Unitatea Financiara, expertii din DG ELARG. Este recomandabil ca si Coordonatorul National sa se foloseasca procesul de revizuire intre egali (peer review) aranjat de catre Coordonanatorul Unitatii Instrumentelor Financiare. Propunerile Financiare si fisele de proiect trebuie, in orice caz, sa fie inaintate aceleasi Unitati, pentru o verificare a consistentei (consistency check).   

4. RESURSE FINANCIARE SI COTE

Alocarile nationale Phare sunt redate in programul de mai jos. Acestea includ alocarile pentru CBC si prevederi pentru participarea la programele ale comunitatii, in agentii si comisii. Prioritate au intotdeauna IB. Ca o regua generala programul national trebuie impartit in minimum 30% pentru IB maximum 70% pentru investitii.

In conformitate cu Ghidul Phare, toate proiectele de investitii (si investitii asociate cu proiecte IB) suportate de Phare trebuie sa primeasca co-finantare din fondurile publice nationale. Principiile de baza sunt:

Comisia va finanta numai pana la 75 % din cheltuielile publice eligibile.

Restul de 25% din cheltuielile publice eligibile trebuie sa vina din fonduri publice nationale (inclusiv fonduri locale sau regionale).

Sunt incurajate si alte surse de co-finantare dar nu pot substitui co-finantarea din fonduri publice.

Co-finantarea comuna este o norma si este, prin definitie, necesara pentru a fi eligibil Phare. Co-finantare paralela este posibila in cazuri excepttionale, dar acest lucru trebuie sa fie clar justificat in fisa de proiect si cheltuielile trebuie si ele descrise adecvat si justificate in fisa de proiect.

Tipul, natura si marimea co-finantarii trebuie sa fie descrisa in fisa de prioiect, care constituie o intelegere legala pentru primirea fondurilor de co-finantare sub Memorandumul Financiar si Decizia Comisiei Financiare.

Principalele excluderi de la eligibilitate ale co-finantarilor sunt acelea indicate in Art. 12, paragraful 1 din Conditiile Financiare Privind Memorandumul Financiar, care stipuleaza ca impozitele, taxele vamale si de import nu pot fi finantate de Phare (taxes, customs and import duties cannot be financed from Phare).

Mecanismele de monitorizare privind toate co-finantarile si, in special, orice co-finantare paralela, trebuie stipulate in fisa de proiect pentru a facilita verificarea platilor finale. Comitetele de Monitorizare Comuna si Comitetele de Monitorizare Sectoriala trebuie sa examineze respectarea obligatiilor de co-finantare din fisa proiectului.

In vederea pregatirii pentru Fonduri Structurale regulile eligibilitatii co-finantarii pentru Fondurile Structurale (Regulation 1685/2000) trebuie folosite cand acestea nu intra in conflict cu principiile de mai sus.

In plus, daca recipientul final este sectorul privat, rata maxima de grant de la Phare si fondurile publice nationale combinate ar trebui sa fie 25% pentru investitiile in fabrici, echipamente si alte active grele. Minim 75% ar trebui sa vina din imprumuturi la banca si pasive. Potrivit cu State Aids regula de minimis, grantul combinat pentru fiecare beneficiar, de peste trei ani, nu trebuie sa depaseasca 100,000. Pentru actiuni care implica asistenta tehnica (studii de marketing, planuri de afaceri, standarde de calitate, etc.) care nu au legatura cu nici un proiect de investitii, se poate aplica o rata mai mare de 25%.   

Alocari Financiare   

In 2002, in plus fata de alocarile anuale, s-au facut alocatii suplimentare substantiale pentru a sustine dezvoltarea capacitatii institutionale si a investitiilor in infrastructura, notate in actiunile specifice din Planurile de Actiune, stabilite cu fiecare tara la inceputul lui 2002. Planurile de Actiune se bazeaza pe analiza abordarii fiecarei tari pentru a implementa prioritatile privind capacitatile administrative si juridice stabilite in Parteneriatul de Aderare revizuit. Planurile de Actiune stabilesc actiunile prioritare care trebuie intreprinse inaintea aderarii.

In 2003, care se poate dovedi a fi ultimul an de Programare Phare pentru multe tari, alocarile totale vor fi la fel ca in 2002, dar nu vor mai fi imparttite in alocari indicative si suplimentare. Se intentioneaza in primul rand sa se finanteze actiunile ramase in Planurile de Actiune, si apoi, in masura in care este posibil, sa se finanteze investitii in Coeziunea Economica si Sociala, sa pregateasca Fondurile Structurale pentru aderare. Aceste investitii vor fi bazate pe Planurile Nationale de Dezvoltare partiale sau complete (pNDPs / NDPs) sau pe draftul Planului de Dezvoltare a Fondurilor Structurale / Documentului de Programare Singular (SDP) acolo unde este disponibil.

Pe aceasta baza, alocarile pentru 2003 sunt:

In functie de progresul facut, vor fi determinate alocari suplimentare pentru dezactivarea fabricilor nucleare din Bulgaria, Lituania si Slovacia.

In plus fata de aceste alocari nationale, se estimeaza ca o rezerva de 278 milioane va alocata in 2003 pentru a finanta programele multi-tari.

Propuneri Financiare si Fise de Proiect

O ciorna a TOR (sau specificatii pentru munca si echipamente) ar trebui sa fie disponibil macar sub forma unui schelet pentru toate proiectele iinainte sa fie programate, ca o dovada reala pentru Coordonatorii Nationali ca proiectul e gata, dessi aceste ciorne nu vor fi incluse in informatia prezentata Comitetului de Management Phare.   

Memorandumul Financiar ar trebui sa evite date de expirare ale contractelor la 31 Decembrie. Trebuie sa se dea o atentie speciala introducerii in FP/FM a unor prevederi care sa fie obligatii legale. Aceasta ar include de exemplu, responsabilitatea comuna a NAO/NAC pentru coordonare potrivita cu alte instrumente de pre-aderare si nevoia unei scheme de grant care sa primeasca aprobare initiala de la Delegatie.   

DOMENII PRIORITARE

Sprijin pentru dezvoltare institutionala

Intarirea capacitatii institutionale si administrative este cerinta cheie pentru dezvoltare. Este prima prioritate a fondurilor Phare, dar poate reusi numai printr-o dedicatie puternica din partea autoritatilor nationale. Acesta necesita, pe langa obligatia unei reforme a politicii si schimbari in administratia publica si management, o dorinta de a funiza resurse umane si financiare substantiale.

IB consta in masuri soft (twinning, asistenta tehnica, training, studii etc). Intr-un sector in care exista o strategie clara poate fi posibil sa se furnizeze suport pentru investitii asociate in echipament si infrastructura. Asemenea investitii nu sunt incluse in cei 30% din buget destinati pentru IB.

Investitii

Componenta pentru Investitii Phare cuprinde investitii asociate in infrastructua pentru a implementa Acquis-ul si investitii pentru a sprijini ESC.

Pregatirea si Supervizarea Proiectului

Costurile pentru pregatirea si supervizarea proiectelor, in special in cadrul programului de investitii CES )coeziune ec. si soc), vor fi substantiale. Costurile pentru pregatirea de proiecte viitoare (de ex. Studii de fezabilitate, analize de marketing, design tehnic si documentatie de ofertare) pot fi co-finantate in cadrul programelor nationale Phare, in conformitate cu regulile de co-finantare.

Ca o regula generala, costurile de pregatire si supervizare pentru proiecte de sprijin al investitiilor ar trebui sa ocupe 5-10% din costul total al proiectului, in functie de complexitatea lor. Costurile de supervizare pot fi platite ca facand parte din proiect. Prin definitie, costurile de pregatire trebuiesc platite in avans, inaintea inceperii proiectului si trebuie, asadar,    sa fie finantate dintr-un program separat.

Trebuie sa se aiba grija ca suficente resurse sa fie disponibile pentru a elabora un sir de proiecte adecvat (pipeline of projects) tinand cont de disponibilitatea Fondurilor Structurale privind aderarea. Ar fi potrivit sa se includa in programul national 2003 o facilitate de pregatire a proiectelor la care sa aibaa acces toate institutiile nationale care promoveaaa invetitiile publice sau parteneriatele private. Un asfel de suport de la Phare poate fi disponibil indiferent de sursa de finantare a investitiei finale.   

Programe multi-tara si orizontale

Facilitati de Finantare a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM):

(a)    Aceasta facilitate va opera in perioada 2000-2006. Primul pas a fost finantat numasi de Banca Economica de Reconstrucsie si Dezvoltare    (BERD), dar acum sunt implicate si Banca Europeana de Inveetitii (BEI) si Banca de Deyvoltare a Consiliului Europei.

(b)   Facilitatea sprijin[ IMM-urile prin scheme financiare complexe. Furnizeaz[ fonduri de la Comisie si IFI intermediarilor financiari (b[anci si fonduri de investitii de capital) in tarile solicitante, care mai apoi co-finanteaza prin imprumuturi sau participari de capital anumite IMM-uri si micro-intreprinderi.

(c)    Pentru a incuraja coordonarea si a evita suprapunerea:

Acordarea grant-ului direct caatre IMM-uri prin programele nationale Phare va fi restricttionata la scheme IMM definite in pNDP/NDP sau draftul Planului de Dezvoltare/SPD

Toate aceste scheme propuse trebuie sa fie coordonate cu grijaa prin Facilitatea IMM.

(d)   Facilitatea este acordata pe baza competitiva si prin identificarea si pregatirea proiectelor. Nu exista nici o garantie ca schemele vor fi sprijinite.

Alte programe multi-tara

Sprijinul in domenii cheie, finantat in trecut de programele multi-tara (de ex. Facilitatea pregatirii proiectului, sprijin pentru societatea civiaa, etc. ) este acum finantat de programele nationale. Cu toate acestea, anumite programe multi-tara sunt in desfasure, de ex.    TAIEX, Evaluation, Administrative and Technical Assistance, Sigma, Statistics, JHA si Business Support Programme. Coordonatorii Nationali trebuie sa se asigure ca exaa coerenta totala intre programele nationale si cele multi-tara in sectoarele in care opereaza ambele tipuri de programe (in special JHA).

Multe programe multi-tara au finantat munca de pregatire si identificare de proiecte. Acolo unde a fost posibil, rezultatele acestei munci ar trebui sa fie incluse in programarea programelor nationale Phare.   

Coordonare generala cu ISPA si SAPARD

Vademecum-ul coordonaarii actiuniloriintre ISPA, Phare si SAPARD specifica prevederile relevante ale Regulamentului Coordonarii si descrie in detaliu abordarea care trebuie respectata. Un document anual (General Assistance Document) este prezentat Comitetului de Management Phare, in ianuarie, subliniind abordarea coordonarii pentru cele trei instrumente.

ACTIVITATI NEELIGIBLE

O lista neagra a proiectelor pe care Phare NU le sprijina include:   

(a)    Campanii de informare generala (dar este permisaa diseminarea informatiilor cand fac parte dintr-un proiect IB).

(b)   Cursuri de limba (cu exceptia celor pentru minoritati etnice)

(c)    Per diem pentru oficialii Tarilor Candidate

(d)   Sprijin pentru export, cand are ca tinta anumite intreprinderi si contin fonduri de investitii. Suport soft (planuri de marketing, training, etc.) se poate acorda.   

(e)    Contracte centralizate folosind fonduri din programele nationale Phare.

(f)    Instrumente financiare complete. Phare va finanta instrumente financiare simple    (bazate pe grant).

(g)   Consortii jumbo (folosite in trecut pentru a aduce legislatia Tarilor Candidate in concordanta cu Acquis-ul Comunitar).

(h)   Orice proiecte care nu indeplinesc regulile stabilite in Ghiduri (ex. Marimea proiectului, etc.)

(i)     Training ne-vocational

(j)     Investitii care genereaaa un profit mare ca aeroporturi, porturi, telecomunicatii (ex. fibra optica), electricitate si gaz (dar IMM-urile pot primi granturi sub ESC sau CBC)   

(k)   Infrastructura care nu este legata de afaceri, ca de exemplu cea pentru sanatate sau educatie.

ANEXE

ANEXA 1 FORMAT MATRICE LOGICA 2003

ANEXA 2 STANDARD SUMMARY PROJECT FICHE

Lungimea standard este de 5-6 pagini plus Anexe. Pentru programe complexe sau mai mari poate fi necesar si mai mult.

Basic Information

Dsire Number:

(Disponibil numai dupa ce a fost inaintata Propunerea Financiara - lasati spatiu liber la momentul conceperii)

Title:

Sector: [completeaza Coodronatorul Phare]

(Daca este implicat twinning creati coduri urmand sistemul din 1998)

Location:

(Tara si regiunea)

Objectives

Overall Objective(s):

Din matricea logica

Project purpose:

Din matricea logica

Accession Partnership (AP) and NPAA priority (and implementing measures envisaged by the Action Plan for AP priorities related to strengthening administrative and judicial capacity)

Identificati si subliniati AP/NPAA (unde se aplica: referiti-va numai la NPAA penru tari care au decis continuarea actualizarii NPAA) prioritaile politicii la care se adreseaza proiectul, si, unde e cazul, masurile de implementare prevazute de Planul de Actiune.

Contribution to National Development Plan (and/or Structural Funds Development Plan/SDP)

Numai pentru proiectele ESC Subliniati partile relevante din NDP si/sau Planul de Dezvoltare/SPD si identificati cum contribuie proiectul la strategiile continute in el.

Cross Border Impact

Numai pentru cooperari internationale

Description

Background and justification:

Explicati originile proiectului si subliniati de ce este intreprins.   

Punctati implicarea Societatii Civile si indicati ce NGO/NPO au fost consultate in timpul pregatirii proiectului si cu ce rezultate.

Linked activities:

Rezumati activitatile Phare tercute si proiecte in acest domeniu, aratand conectii

Identficati si rezumati activiatile corelate de proiectul dvs. Care sunt in prezent intreprinse de alte parti (de ex. de guvernul national si de sectorul privat)

Results:

q       Trebuie sa corespunda cu rezultatele din matrice. Descrieti ce se va obtine la sfarsitul proiectului prin controlul direct al agentiei de implementare si cum va contribui la obiectivele imediate. Trebuie sa confirmati ca indicatorii de rezultate sunt cuantificabili, verificabili si plasati in timp.

Activities:

Trebuie sa corespunda activitatilor din matrice. Deficiniti activitatile care vor fi intreprinse si mijloacele contractele specifice si granturile ( de ex.resurse umane, materiale sau financiare ) care vor fi procurate pentru a se atinge rezultatele. Aceasta va face legatura dintre Propunerea Financiara si implementare mai clara si mai transparenta. Mijloacele trebuie sa se potriveasca cu componentele din planul de buget.

Mijloacele trebuie sa se diferentieze intre tipurile de contracte folosite (de ex. twinning, asistenta tehnica sau orice forma de investitie). In cazul de twinning, aceasta descriere va include tipurile si profilurile expertilor necesari.

Lessons learned:

Trebuie sa se demonstreze ca s-au invatat lectii din toate experientele similare din trecut si cum s-au incorporat acestea in designul de proiect. Aceasta va include pe langa concluzii si recomandari ale evaluarilor trecute, ale rapoartelor M&A, dar si din alte surse de informare, precum Rapoartele Periodice, etc.   

Institutional Framework

q       Descrieti clar cadrul institutional in care va opera proiectul   

q       Identificati orice constringeri de orice natura. Indicati daca rezultatele proiectului vor conduce la o schimbare in cadrul institutional descris.

q       Pentru proiect de twinning IB, descrieti cum se va incadra proiectul in planul IB, identificati institutiile beneficiare si subliniati scopul proiectului. .

q       Pentru proiecte de investitii, descrieti clar: (a) cine va fa fi inginerul; (b) cine va fi angajatorulsi (c) cine va fi, sau va deveni proprietar al activelor dupa terminarea proiectului. In ultimul caz, descrieti daca va fi proprietate publica sau privata, si daca este necesar, compzitia proprietarilor.

Detailed Budget

Urmati strict urmatorul format.

* Numai in cazuri de co-finantare

Nota: cheltuielile pe echipamente vor fi trecute sub Investment

q       Cuantificati co-finantarile care provin din surse nationale (includeti sectorul privat, daca este relevant) si precizati gradul de certitudine ale acestori co-finantari. Cuantificati deasemenea si precizati gradul de certitudine ale oricari co-finantari de tip IFI (de ex. aprobata deja, sub evaluare).   

q       Toate investitiile suportate de Phare trebuie sa primeasca co-finantare din fondurile publice nationale.

q       Daca este implicat twinning, precizati clar bugetul asteptat in urma intelegerii de twinning.

Implementation Arrangements

Implementing Agency

q       Detalii de contact, inclusiv titlul complet, numele PAO, adresa, telefon si fax.

Daca este CFCU, descrieti rolul sau si subliniati sarcinile delegate Ministerului/ institutiei si/ sau beneficiarii.

Twinning

Specificati aranjamentele de implementare, institutia beneficiara si persoana de contact.

Non-standard aspects

Descrieti orice proceduri non-standard (ex. grant sau fund mechanisms) sau confirmati ca PRAG-ul va fi urmat strict. Indicati daca este asteptat vreun aranjament de twinning, pentru ce valoare si caror componente ale proiectului.

Contracts

Dati numerele de contract si valoarea lor in .

Implementation Schedule

Start of tendering/call for proposals

Dati data, inclusiv cand vor fi gata Termenii de Referinta sau alte spcificatii privind proiectul

Start of project activity

Presupusa data de incepere a primului contract/ schema de grant

3 Project completion

Presupusa data a ultimei plati din ultimul contract/ grant

Equal Opportunity

q       Indicati cum se va asigura participarea egala de catre femei si barbati in cadrul proiectului si cum va fi masurata participarea femeilor.

Environment

(Se va completa pentru toate proiectele de sprijinire a investitiilor)

q       S-a terminat analizarea mediului si cand?   

q       S-a produs raportul privind impactul asupra mediului si cand? Daca da, de unde poate fi obtinut ?

q       Descrieti pe scurt efectele majore asupra mediului.

Rates of return

(Se completeaza pentru toate proiectele de sprijinire a investitiilor, bazat peGuide to Cost-Benefit Analysis of Major Projects)

q       Rata de rentabilitate economica?

q       Rata de rentabilitate financiara (acolo unde se aplica)?

q       Ce studii de pre-fezabilitate/ fezabilitate s-au incheiat, cand si de catre cine?

Investment criteria

(Se va completa pentru toate proiectele de investitii)

Catalytic effect:

Suportul Phare trebuie sa catalizeze actiunile de aderare, care altfel nu ar fi avut loc sau ar fi avut loc mai tarziu descrieti

Co-financing:

Phare trebuie sa foloseasca granturi ca sa atraga cat mai multe co-finantari din toate sursele.

Additionality:

Granturile Phare nu vor transfera alte finantari in special pe cele din sectorul privat sau IFIs descrieti (referiti-va la rata de rentabilitate)

Project readiness and size:

Proiectele vor fi finantate de Phare numai daca sunt gata de contractare si dupa ce au fost terminate toate studiile tehnice descrieti.

Proiectele de investitii trebuie sa se conformeze la prevederile privind marimea minima descrieti.

Sustainability:

Investitia trebuie sa fie sustinuta pe termen lung, de ex. dupa data aderarii. Trebuie sa fie in conformitate cu normele si standardele    UE si sa respecte Acquis-ul politicii de sectoru UE. Nu trebuie sa aiba efecte adverese asupra mediului inconjurator si trebuie sa fie sustinute din punct de vedere financiar, de ex. cine va plati pentru costurile de intretinere si opertivitate dupa ce se va fi terminat proiectul descrieti.   

Compliance with state aids provisions

Investitiile trebuie sa respecte provizioanele Europe Agreement descrieti.

Contribution to NDP and/or Structural Funds Development Plan/SPD

Proiectele ESC trebuie sa fie o parte fezabilila din strategia generala    de dezvoltare regionala, asa cum este definit in NDP sau Planul de Dezvoltare/SPD Subliniati partile relevante ale NDP sau Planului de Dezvoltare/SPD descrieti.   

Conditionality and sequencing

q       Aceasta sectiune trebuie sa fie completata pentru toate proiectele

q       Orice conditionari trebuie sa fie specifice si realizabile indicand clar ce trebuie facut, de catre cine si cand. Daca acest lucru nu e posibil, nu ar trebui inserate conditionari. Nici o conditionare generala care nu este sub controlul proiectului nu ar trebui inclusa. Ce mai efectiva conditionare va fi sub forma unui trigger- de ex. o actiune (ex. planul restructurarii institutionale) care trebuie intreprins sau aprobat inainte ca componenta aprovizionarii Phare sa inceapa.   

q       Indicati deasemenea cele mai importante puncte de referinta in termeni de impact.

Anexe la fisa proiectului

Matricea logica a proiectului in format standard (obligatoriu)

Grafic detaliat de implementare (obligatoriu)

Grafic de contractare si incheierea platilor semestrial, pe intreaga durata a programului (obligatoriu)

Referiri la studii de fezabilitate/pre-fezabilitate. Pentru toate proiectele de investiti, trebuiesc atasata sumarul evaluarilor economice si financiare, si evaluarea impactului asupra mediului inconjurator. Din matricea logica (obligatoriu)

Lista cu Legile si Regulamentele relevanta (optional)   

Referiri la planurile Strategicer Guvernamentale si studii (pot include Planul Dezvoltarii Institutionale, Planuri de Afaceri, studii de sector, etc.) (optional)

ANEXA 3 FICHES 2000 APPRAISAL