CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Piata capitalurilor si formele ei
In functie de natura proceselor de valorificare a capitalului, economia de piata contemporana a dobandit un caracter dual, reflectat, pe de o parte, in economia reala destinata producerii de bunuri si servicii, iar pe de alta parte, in economia simbolica.
Economia simbolica cuprinde procese de tip informational referitoare la miscarea banilor si titlurilor de valoare.
Pe piata capitalurilor se efectueaza tranzactii cu titluri de valoare, denumite si valori mobiliare sau fiduciare (actiuni si obligatiuni).
Tranzactiile cu actiuni si obligatiuni au loc intre emitentii si posesorii de titluri de valoare care vor sa le vanda si detinatorii de capital banesc ce vor sa le cumpere.
Piata capitalurilor desemneaza ansamblul operatiunilor de vanzare-cumparare a actiunilor si obligatiunilor. Actiunile sunt emise la infiintarea unor societati pe actiuni sau cu prilejul majorarii capitalului social al acesto-ra. Obligatiunile sunt emise cu ocazia lansarii unor imprumuturi de stat, de mari societati comerciale cu reputatie economica si de autoritati locale.
1. Valorile mobiliare: actiuni si obligatiuni
In economia contemporana principalele firme cu scop lucrativ sunt organizate si functioneaza sub forma societatilor pe actiuni.
Actiunile sunt titluri de valoare emise de o companie sau societate comerciala pentru constituirea, majorarea si restructurarea capitalului propriu.
Notiunea de actiune se evidentiaza prin doua elemente majore:
dreptul de actionar este atestat prin certificatul de actionar, ceea ce exprima dreptul acestuia asupra societatii emitente;
actiunea reflecta dreptul de copropietar al actionarului, ceea ce reprezinta o parte indivizibila de valoare egala din capitalul social al firmei emitente.
In functie de drepturile pe care le confera, actiunile se clasifica in:
actiuni comune. Ele ofera actionarului dreptul la vot in A.G.A. (adunarea generala a actionarilor), corespunzator principiului "o actiune - un vot" si dreptul la dividend. Actiunile comune sunt denumite si titluri cu venit variabil, deoarece marimea profitului si implicit a dividendului depind de rezultatele firmei.
actiuni preferentiale. Ele atesta dreptul actionarului la un dividend platit inaintea dividendului cuvenit pentru actiunile comune. Aceste actiuni nu confera dreptul de vot in A.G.A.
In general, capitalul social se constituie prin aportul asociatilor (persoane fizice si juridice) in calitate de actionari.
Ca expresie a participarii la capitalul social al firmei, fiecare actionar-asociat primeste un numar de actiuni proportional cu capitalul banesc subscris.
La momentul emisiunii, actiunile poarta o anumita valoare nominala sau paritara, nu mai mica de 0,10 lei.
Marimea valorii nominale a unei actiuni se determina ca raport intre valoarea capitalului social si numarul de actiuni emise.
Stocul detinut de un investitor este reflectat in certificatul de actiuni, in care se indica societatea emitenta, valoarea nominala si numarul de actiuni emise si subscrise.
La constituirea unei societati pe actiuni, capitalul social nu poate fi mai mic de 2500 euro (echivalentul in lei), nivel ce trebuie mentinut pe parcursul functionarii societatii.
Pentru intelegerea continutului si semnificatiei notiunii de actiune sunt necesare unele precizari cu privire la termenii utilizati in practica financiara, dupa cum urmeaza:
. investitorul este orice persoana fizica sau juridica, care, pe cont si risc propriu, cumpara, detine, vinde si/sau schimba instrumente financiare cu intentia de a obtine profit din dividende ori dobanzi la instrumentele financiare respective sau la cresterea valorii de piata a acestora;
. actionar semnificativ este persoana care, nemijlocit si singura ori prin intermediul sau in legatura cu alte persoane actionand in mod concertat, exercita drepturi aferente unor actiuni care cumulate fie ar reprezenta cel putin 10% din capitalul social al emitentului, fie i-ar conferi cel putin 10% din totalul drepturilor de vot in adunarea generala;
. pozitia de control reprezinta orice participare la capital care confera unui actionar sau unui grup de actionari care actioneaza in mod concertat cel putin o treime din totalul drepturilor de vot in adunarea generala a emitentului;
. pozitia majoritara consta in orice participare la capital care confera actionarului semnificativ sau unui grup de actionari care actioneaza in mod concertat mai mult de jumatate din totalul drepturilor de vot in adunarea generala a emitentului, fie drepturi de vot suficiente pentru a alege si a revoca majoritatea membrilor consiliului de administratie si cenzorilor emitentului;
. pozitia majoritara absoluta reprezinta orice participare la capital care confera actionarului semnificativ sau unui grup de actionari care actioneaza in mod concertat fie mai mult de 75% din totalul drepturilor de vot in adunarea generala a emitentului, fie drepturi de vot suficiente pentru a alege si a revoca toti membrii consiliului de administratie si cenzorii emitentului;
Obligatiunile sunt titluri de valoare reprezentative ale unei creante a detinatorului acestora asupra emitentului: statul, institutii publice, societati comerciale cu ridicat prestigiu economic.
Pentru emitent obligatiunile sunt un instrument de mobilizare a capitalului de imprumut.
Pe obligatiune se specifica:
pretul oferit la emisiune (valoarea nominala);
valoarea de rambursare, de regula, egala cu valoarea nominala;
rata dobanzii stabilita ca o cota fixa la valoarea nominala;
amortizarea (recuperarea) imprumutului consta in rascumpararea de catre emitent a obligatiunilor emise si rambursarea fie la sfarsitul perioadei de imprumut, fie prin transe anuale egale.
Obligatiunile confera obligatarului (detinatorul acestora) dreptul de a incasa o dobanda (cuponul obligatiunii) stabilita printr-o cota fixa la valoarea nominala a obligatiunii.
La scadenta, emitentul isi rascumpara obligatiunile, iar investitorul-obligatarul isi recupereaza capitalul banesc avansat in schimbul obligatiunii.
Acest proces se numeste amortizarea imprumutului.
Asemanarile actiunilor cu obligatiunile sunt evidentiate de urmatoarele note comune:
sunt titluri de valoare (valori mobiliare sau fiduciare);
sunt instrumente negociabile;
se vand si se cumpara pe piata capitalurilor la un anumit pret sau curs;
pe piata primara ambele titluri de valoare sunt emise si plasate la un pret (curs) ferm egal cu valoarea lor nominala;
aduc detinatorului un venit: dividendul si dobanda.
Principalele deosebiri intre actiuni si obligatiuni sunt ilustrate in tabelul prezentat.
ACTIUNEA |
OBLIGATIUNEA |
|
Definire |
Parte din capitalul unei societati pe actiuni. Ansamblul actiunilor cons-tituie capitalul social al firmei. |
Fractiune dintr-un imprumut facut de o firma, de un orga-nism public sau de stat. |
Rolul detinatorului in gestiunea firmei emitente |
Dreptul de vot in adunarea generala a actionarilor (AGA). |
In principiu , nici un rol. |
Veniturile pentru detina-torul titlului de valoare |
Dividende legate de rezul-tatele economico-financiare ale firmei emitente de titluri de valoare. |
Dobanzi (cuponul obligatiunii) a caror suma este in mod obligatoriu varsata de emitent. |
Riscurile asumate de proprietarul titlului de valoare |
Riscuri mai mari: risc de evolutie nefavo-rabila a afacerilor firmei (nu primeste dividend); riscul de a pierde fondurile investite in cazul lichidarii firmei. |
Riscuri mai mici: riscul de nerambursare dis-pare in cazul unei garantii de stat; in cazul lichidarii firmei, creditorii au prioritate fata de actionari. |
Durata de viata |
Nelimitata |
Limitata pana la scadenta. |
2. Formele pietei capitalurilor
Piata financiara imbraca doua forme distincte:
piata primara are ca obiect de activitate emisiunea si plasarea unor noi titluri de valoare.
Emitentii de valori mobiliare in calitate de vanzatori doresc sa obtina capital banesc in schimbul acestora, iar posesorii de economii banesti in calitate de cumparatori urmaresc plasarea titlurilor de valoare pentru a deveni investitori.
Operatiunile de vanzare-cumparare pe aceasta piata se efectueaza prin intermediul bancilor. Pentru un comision convenit, bancile plaseaza noi titluri in schimbul capitalului banesc mobilizat in favoarea emitentilor, la un pret ferm sau curs ce este egal cu valoarea nominala a titlului respectiv.
piata secundara este o piata pentru titlurile emise anterior, fiind o piata "la mana a doua". Pe aceasta piata titlurile de valoare sunt tranzactionate de agenti economici specializati, beneficiari ai drepturilor pe care le consacra aceste titluri. Ea indeplineste rolul de a concentra cererea si oferta pentru titluri de valoare dupa ce piata s-a constituit.
In cadrul pietei financiare secundare un rol deosebit revine bursei de valori.
3. Rolul bursei de valori
Bursa de valori este principala componenta a pietei capitalurilor, o forma institutionala a economiei simbolice.
Prin intermediul ei, firme private, colectivitati publice isi procura capitaluri banesti pe baza emisiunii si plasarii valorilor mobiliare.
Dupa cum se stipuleaza in Legea nr. 52/1994, bursa de valori este o institutie cu personalitate juridica. Ea asigura publicului prin activitatea intermediarilor specializati si autorizati (brokeri, agentii de brokeraj), sisteme, mecanisme si proceduri adecvate pentru efectuarea continua, ordonata, transparenta si echitabila a tranzactiilor cu valori mobiliare. Ea constituie piata oficiala si organizata pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cota, oferind economiilor investite in titluri de valoare garantie morala si securitate financiara.
Sintetizand, bursa de valori se defineste ca piata publica organizata in mod special, in cadrul careia se efectueaza operatiuni de vanzare-cumparare a valorilor mobiliare introduse de catre emitenti sau propuse de catre detinatori.
Esential pentru operationalizarea tranzactiilor bursiere este formarea cursului titlurilor de valoare diferit de valoarea nominala a acestora.
Cursul titlurilor este conditionat de o serie de factori economici si noneconomici, dupa cum urmeaza:
marimea veniturilor anterioare aduse de titluri;
nivelul ratei medii a dobanzii pe piata monetara;
conjunctura economica;
climatul politic intern si international;
stabilitatea vietii social-politice interne.
In ultima instanta, cursul actiunilor depinde de nivelul profitului societatilor comerciale.
Ca urmare, profiturile ridicate ale unor firme sporesc atractia comerciala pentru actiunile acestora, fapt ce contribuie la cresterea cererii de a fi cumparate.
In cazul in care se inregistreaza pierderi, cererea pentru a cumpara actiunile firmelor respective scade.
Operatiunile bursiere se structureaza astfel:
operatiuni la vedere. Ele constau in schimbul titlurilor de valoare pe bani in momentul tranzactiei la cursul afisat, acceptat de clienti in schimbul sumei respective;
operatiuni la termen. Sunt acele operatiuni la care numarul titlurilor de valoare si cursul lor se stabilesc la o anumita data (scadenta) convenita de parti, de regula o luna, dar nu mai mare de trei luni.
In cadrul acestor operatiuni, agentii economici doresc sa castige ca urmare a diferentei dintre cursul curent al titlurilor si valoarea lor nominala, adica dintre cursul la care ele sunt cumparate si cel din momentul vanzarii, stabilit in mod liber pe baza raportului dintre cerere si oferta.
Operatiunile la termen au un caracter speculativ. Astfel, vanzatorul este un speculator " la baisse", deoarece el mizeaza pe faptul ca, pana la scadenta (termen), cursul titlurilor va scadea.
In aceste conditii vanzatorul va achizitiona titlurile la cursul existent inregistrat la termen si le va ceda cumparatorului la un curs mai mare ce a fost convenit initial. In acelasi timp, cumparatorul este un speculator " la hausse", deoarece mizeaza pe cresterea cursului titlurilor la termen.
El urmeaza sa primeasca de la vanzator titlurile de valoare la un curs mai mic, comparativ cu cel convenit in momentul incheierii tranzactiei.
Castigul va reveni fie vanzatorului, fie cumparatorului daca fiecare va anticipa evolutia cursului la scadenta.
In cazul in care valoarea ordinelor de cumparare (cererea) este mai mare decat valoarea ordinelor de vanzare (oferta), cursul titlurilor la scadenta va scadea, iar vanzatorul castiga. In situatia inversa, oferta mai mare ca cererea, cursul creste, iar cumparatorul castiga.
Rolul bursei de valori in economia contemporana este evidentiat de functiile pe care le indeplineste aceasta.
Asigura transformarea operativa a capitalului real in capital banesc si invers, ceea ce permite mobilizarea rapida a unor importante resurse pentru activitatea de investitii;
Mijloceste redistribuirea resurselor banesti intre diferiti agenti economici prin transferarea unor capitaluri de la o firma la alta, dintr-o tara in alta;
Concentreaza resursele financiare necesare asimilarii tehnologiilor si tehnicii de varf, deoarece asimilarea progresului tehnico-stiinsific in activitatea economica necesita cheltuieli foarte mari si in continua crestere.
Deci, bursa indeplineste functia de dispecer a fondurilor in economie, deoarece mecanismul bursier asigura trecerea fondurilor de la agentii economici ce dispun de resurse financiare la cei care au nevoie de aceste resurse pentru finantarea activitatii economice. Totodata, bursa are rolul de motor al vietii economice pentru ca dinamizeaza afacerile si permite realizarea unor proiecte investitionale de anvergura.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1752
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved