Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Sistemul institutional si decizional al Uniunii Europene

Economie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Sistemul institutional si decizional al Uniunii Europene

Obiectivele fundamentale care stau la baza constructiei comunitare, asa cum au fost ele enuntate in articolul B al Tratatului de la Maastricht, vizeaza:



- promovarea progresului economic si social, pentru realizarea acestui obiectiv prevazandu-se instituirea pietei unice (proces inceput in 1993), a uniunii economice si monetare si introducerea monedei unice (incepand cu 1 ianuarie 2002);

- afirmarea identitatii UE pe scena internationala, printr-o politica externa si de securitate comuna, implicarea in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale si ajutor umanitar pentru tarile nemembre;

- instituirea cetateniei europene, in scopul apararii drepturilor si intereselor cetatenilor europeni, cetatenie ce nu o inlocuieste pe cea nationala, ci o completeaza si in virtutea careia cetatenii UE beneficiaza de o serie de drepturi civile si politice;

  - dezvoltarea unei zone de libertate, securitate si justitie la nivelul Uniunii, prin cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne;

- mentinerea    integrala a realizarii comunitare (acquis-ului comunitar) si dezvoltarea acesteia.

Principii fundamentale

a) Principiul domniei legii

b) Principiul respectarii drepturilor fundamentale

c) Principiul democratiei (al democratiei reprezentative

d) Principiul justitiei sociale.

e) Principiul pluralismului cultural

Principii referitoare la structura institutionala

a)Principiul reprezentarii intereselor. - fiecare institutie comunitara este purtatoarea unui interes specific in limitele caruia actioneaza in cadrul procesului decizional.

Astfel,

-Curtea de Justitie asigura respectarea dreptului,

-Consiliul este institutia prin care statele membre intervin in functionarea Uniunii Europene,

-Comisia reprezinta interesul general,

- Parlamentul European este reprezentantul popoarelor statelor membre.

b) Principiul echilibrului institutional. Acest principiu este strans legat de principiul reprezentarii intereselor si presupune exercitarea de catre fiecare institutie a competentelor proprii cu respectarea competentelor celorlalte institutii.

c) Principiul autonomiei institutiilor. In cadrul atributiilor ce le-au fost conferite, institutiile Uniunii Europene au posibilitatea de a se organiza intern in mod liber. Astfel, in aplicarea acestui principiu nu se poate aduce atingere echilibrului institutional sau repartizarii competentelor intre Uniune si statele membre si nici nu se poate deroga de la regulile prevazute in Tratate cu privire la functionarea unei institutii.

d) Principiul colaborarii loiale intre institutii. In virtutea acestui principiu, institutiile sunt obligate sa-si respecte reciproc competentele si sa stabileasca proceduri menite sa asigure buna desfasurare a procesului decizional.

Principii referitoare la raporturile dintre Uniune si statele membre

  a) Principiul cooperarii (al solidaritatii). Potrivit acestui principiu, statelor membre le revine sarcina de a oferi Uniunii toate informatiile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Tratat. La randul lor, institutiile europene trebuie sa informeze statele membre cu privire la evolutiile comunitare, cu privire la realizarile si nerealizarile comunitare.

Aceasta cooperare se realizeaza prin furnizarea unor informatii economice, comerciale, administrative sau de alta natura ori prin indeplinirea unor atributii complementare de catre institutiile Uniunii in sprijinul statelor membre sau de catre statele membre in sprijinul institutiilor comunitare.

b) Principiul repartizarii competentelor. Repartizarea competentelor intre Uniune si statele membre se realizeaza cu luarea in considerare a trei principii: principiul atribuirii competentelor, principiul subsidiaritatii si principiul proportionalitatii.

b.1. Principiul atribuirii competentelor

La nivelul Uniunii Europene (mai ales in domeniul legiferarii), se disting trei categorii de competente:

- competente rezervate statelor membre

  - competente concurente

- competente exclusive.

b.2. Principiul subsidiaritatii - se aplica numai domeniilor ce nu tin de competenta exclusiva a Uniunii si in virtutea caruia Uniune Europeana nu va interveni in aceste domenii decat in masura in care obiectivele actiunii avute in vedere nu pot fi realizate. Conceptul de subsidiaritate isi are originea in doctrina catolicismului european clasic, avand rolul de a ameliora si echilibra relatiile dintre diferitele grupuri sociale, si afirma principiul potrivit caruia colectivitatile mari nu trebuie sa intervina la nivelul colectivitatilor mici decat in probleme ce pot fi solutionate mai bine la nivelul colectivitatii superioare. Interpretarea principiului subsidiaritatii si garantarea respectarii lui revin Curtii de Justitie. Prin aplicarea lui se urmareste respectarea identitatii nationale a statelor membre, prezervarea competentelor nationale, precum si apropierea de cetateni a procesului decizional.

b.3. Principiul proportionalitatii.

Potrivit acestui principiu masurile adoptate de institutiile comunitare trebuie sa fie "proportionale" sau "necesare" pentru realizarea obiectivelor vizate prin competenta acordata institutiei.

Prin consacrarea si aplicarea acestui principiu se urmareste evitarea unor excese ale interventiei institutiilor comunitare (ale birocratiei comunitare, dincolo de ceea ce este necesar, dincolo de obiectivele si competentele ce le sunt conferite.

3. INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE

Uniunea europeana are cinci institutii fundamentale:

Comisia Europeana - organul executiv al Uniunii;

-Consiliul UE - organ legislativ dar si titular al puterii executive, care actioneaza pe baza propunerilor Comisiei;

-Parlamentul European - initial cu rol consultativ, insa in ultimul timp rolul acestuia a crescut simtitor, devenind un partener egal Consiliului in luarea deciziilor;

-Curtea Europeana de Justitie - organ jurisdictional investit cu atributii de interpretare a actelor comunitare si a tratatelor institutive, in caz de conflict juridic;

-Curtea de Conturi - institutie cu rol de control financiar.

Aceasta structura institutionala este completata cu o serie de alte organe comunitare precum Comitetul economic si social, Comitetul regiunilor etc.

Comisia Europeana   

Comisia Europeana este compusa in prezent din 27 de comisari.

Desemnarea Comisiei Europene se desfasoara dupa urmatoarea procedura:

a) in cadrul unei reuniuni exprese a Consiliului European la nivelul sefilor de stat si de guvern este desemnata, cu majoritate calificata, o personalitate ce urmeaza a fi numita presedinte al Comisiei, urmand ca aceasta desemnare sa fie aprobata de Parlamentul European.(1 noiembrie 2004    presedinte Jose Manuel Barosso).

b) in baza propunerilor avansate de guvernele statelor membre, Consiliul UE desemneaza (cu majoritate calificata) impreuna cu presedintele numit al Comisiei, comisarii. Durata mandatului comisarilor europeni este de 5 ani, ei putand fi insa realesi.

c) comisarii, impreuna cu presedintele desemnat, sunt supusi, in calitate de organ colegial, aprobarii Parlamentului European.

d) dupa aprobarea propunerilor de catre Parlamentul European, Consiliul UE, cu majoritate calificata, numeste in functie Comisia Europeana.

Conducerea Comisiei este formata din Presedintele acesteia si doi vicepresedinti.

Organizarea si functionarea Comisiei se realizeaza in baza unui Regulament interior.

Principiul de functionare al Comisiei este colegialitatea, ce presupune luarea in comun a deciziilor (in sedinta).

Comisia European se intruneste o data pe saptamana

Alaturi de reuniunile plenare, comisarii se pot intalni si la nivelul unor reuniuni de lucru pentru rezolvarea problemelor urgente si cu caracter deosebit.

Atributiile Comisiei Europene

Comisia Europeana:

formuleaza propuneri, recomandari si avize (functia de initiativa);

exercita competentele de executie pe care i le confera Consiliul (atributia de executie);

vegheaza la executia tratatelor (atributia de supraveghere);

dispune de putere de decizie proprie si participa la adoptarea actelor comunitare de catre Consiliul si Parlamentul European (atributia de decizie).

De asemenea, Comisia Europeana are atributii in domeniul reprezentarii interne si externe a UE (atributia de reprezentare).

Pe parcursul anilor, s-a extins si s-a diversificat mai ales activitatea normativa a Comisiei in cadrul activitatilor comunitare, prin aceasta intarindu-se pozitia ocupata de aceasta in cadrul structurilor comunitare.

a) Atributii in domeniul legislativ.

b) Atributii in domeniul executiv.

c) Atributii de supraveghere.

d) Atributii de reprezentare.

In relatiile interne din cadrul Uniunii, Comisia este cea care:

- reprezinta interesul comunitar general in raporturile cu statele membre, cu persoanele fizice si juridice sau cu celelalte institutii comunitare.

In ceea ce priveste reprezentarea externa, Comisia, in baza imputernicirii Consiliului UE:

-negociaza tratatele internationale incheiate de Uniune, negocierile fiind purtate in cadrul orientarilor trasate de catre Consiliu.

-exercita un drept de legatie activa si pasiva.

2. Consiliul Uniunii Europene(Consiliul de Ministri)

Principalul for de decizie al Uniunii Europene.

Stabileste obiectivele generale ale Uniunii Europene si modalitatile (politicile) de atingere a acestora.   

Consiliul este compus din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru.

Presedintia Consiliului este detinuta prin rotatie de catre fiecare membru pe o perioada de 6 luni. (In 2007-Germania si Portugalia)   

Atributiile Consiliului Uniunii Europene se pot structura pe trei categorii:

- atributii decizionale adopta acte normative cu forta juridica obligatorie (directive, regulamente, decizii);

- atributii de executie a actelor pe care le adopta

- atributii de coordonare a politicilor economice

- aproba, impreuna cu Parlamentul European, proiectul de buget depus de Comisie si propune membrii unor organe comunitare precum Curtea de Conturi si Comitetul Economic si Social.

3. Parlamentul European

Parlamentul European este una dintre institutiile fundamentale ale Uniunii Europene care reprezinta si apara interesele cetatenilor statelor membre ale U. E.

Parlamentul European este format din reprezentanti ai popoarelor statelor membre.

Numarul parlamentarilor europeni este de 786 Romaniei fiindu-i alocat un numar de 35 de locuri, iar Bulgariei 18.

In ceea ce priveste desemnarea    membrilor Parlamentului European, alegerea acestora se face prin vot universal direct . Durata mandatului este de cinci ani.

Structuri de lucru ale Parlamentului European: Biroul (conducerea Parlamentului), comisiile parlamentare si grupurile politice parlamentare.

Conducerea Parlamentului European este asigurata de catre un Presedinte, 14 vicepresedinti si sase chestori care impreuna formeaza Biroul Parlamentului European..

Presedintele si vicepresedintii sunt alesi dintre membrii Parlamentului European, pe baza majoritatii absolute a voturilor exprimate, pentru o perioada de doi ani si jumatate.

Biroul este organul executiv al Parlamentului European, avand rolul de a organiza desfasurarea sedintelor, structurile administrative, de a gestiona finantele Parlamentului si a pregati ante-proiectul de cheltuieli.

Comisiile parlamentare sunt constituite de catre Parlamentul European prin vot majoritar pe diverse domenii de activitate.

Grupurile politice parlamentare sunt formatiuni politice ale membrilor Parlamentului European constituite in functie de afinitatile politice care ii apropie.

Cele mai importante grupuri politice din Parlamentul European sunt Grupul Partidului Popular European (democrat- crestin), Grupul Democratilor Europeni (PDE-DE) si Grupul Partidului Socialistilor Europeni (PS), cel mai mic grup parlamentar fiind cel al independentilor.

Atributiile Parlamentului European

  • domeniul legislativ
  • domeniul bugetar
  • de supraveghere si control politic asupra institutiilor europene, concretizate in:

interpelari adresate Comisiei Europene sau Consiliului U. E.;

prezentarea de rapoarte de catre Constitutiile Comunitare si Consiliul European;

dezbaterea Raportului general anual al Comisiei Europene;

dezbaterea oricarei probleme de politica generala;

posibilitatea infiintarii de Comisii de ancheta pentru investigarea unor cazuri de nerespectare a dreptului comunitar;

posibilitatea adoptarii unei motiuni de cenzura care duce la demiterea in bloc a Comisiei Europene.

dreptul de a sesiza Curtea Europeana de Justitie pentru incalcarea de catre Consiliu sau Comisie a prerogativelor sale, precum si in caz de violare a dispozitiilor tratatelor sau de inactiune a institutiilor comunitare;

dreptul de a participa la numirea membrilor altor institutii, aproband numirea membrilor Comisiei Europene si a Presedintelui acestuia si avizand numirea membrilor Curtii de Conturi.

Consiliul European - organism de cooperare politica a statelor membre ale Uniunii Europene la cel mai inalt nivel in cadrul caruia se stabilesc directiile de dezvoltare a Uniunii si se definesc orientarile politice generale.

Astfel, Consiliul European nu este nici institutie comunitara (acest statut avandu-l doar Comisia, Consiliul U. E., Parlamentul, Curtea de Justitie si Curtea de Conturi) si nici organ comunitar cu activitate permanenta sau deliberativa .

Nu trebuie confundat Consiliul European, organism compus din sefii de stat si de guvern ai statelor membre, cu Consiliul Uniunii Europene, institutie comunitara compusa din ministrii competenti.

Modalitatea de functionare a Consiliului European este aceea a reuniunilor ce se desfasoara de doua ori pe an sau de cate ori este necesar, la nivelul sefilor de stat sau de guvern ai statelor membre, asistati de ministri de externe si cu participarea Presedintelui Comisiei Europene.

Presedintia Consiliului European este asigurata de seful de stat sau de guvern din tara care detine si presedintia Consiliului Uniunii Europene.

Reuniunile se desfasoara in statul care detine presedintia Consiliului U.E. Prin Tratatul de la Nisa se prevede ca atunci cand Uniunea va avea 28 de membri, acestea sa se tina de principiu la Bruxelles.

Deciziile sunt luate de obicei prin consens.

Rolul Consiliului European:

-Defineste orientarile politice, economice si sociale generale.

-Intervine pentru deblocarea unei situatii de criza sau pentru solutionarea unui dezacord intre statele membre

-Arbitru al conflictelor aparute intre institutiile comunitare

Teste:

1. Care sunt categoriile de competente care se disting la nivelul UE?

Se disting trei categorii de competente:

- competente rezervate statelor membre pe care acestea le exercita individual

- competente concurente in cadrul carora statele membre isi pastreaza dreptul de legiferare in masura in care institutiile comunitare nu au intervenit in domeniile respective.

- competente exclusive, ce apartin numai Comunitatii Europene.

2. In ce consta principiul subsidiaritatii si in ce domenii se aplica el?

Principiul subsidiaritatii este un corolar al principiului atribuirii de competente, ce se aplica numai domeniilor ce nu tin de competenta exclusiva a Uniunii si in virtutea caruia Uniune Europeana nu va interveni in aceste domenii decat in masura in care obiectivele actiunii avute in vedere nu pot fi realizate, datorita dimensiunilor sau efectelor proiectate , de o maniera satisfacatoare de catre statele membre, insa pot fi realizate mai bine la nivel comunitar.Regula deci, in aceste domenii, o constituie competenta de principiu a statelor membre, exercitarea competentelor de catre Uniune constituind exceptia.

3. Care sunt principalele structuri de lucru ale Consiliului UE?

Principalele structuri de lucru ale Consiliului sunt: Presedintia, Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER) si Secretariatul General.

4. In ce consta procedura de codecizie?

Consta in parcurgerea celor doua faze ale procedurii de cooperare, dupa care, daca pozitia comuna este respinsa, textul nu mai poate fi impus, procedura considerandu-se incheiata prin alocarea legiferarii. Daca insa Parlamentul formuleaza amendamente la pozitia comuna, textul astfel amendat este trimis spre analiza Comisiei si Consiliului.In acest caz, Consiliul poate:- sa aprobe toate amendamentele Parlamentului, in caz de aviz pozitiv al Comisiei, cu majoritate calificata, iar in caz de aviz negativ, cu unanimitate; - sa aprobe doar amendamentele insusite de Comisie cu majoritate calificata. In aceste doua cazuri, actul este adoptat - sa respinga amendamentele Parlamentului, caz in care este convocat un comitet de conciliere - care fie propune un text de compromis pe care Consiliul si Parlamentul trebuie sa-l aprobe intr-un interval de 6 saptamani (daca nu, actul nu se adopta), cu majoritatea absoluta a membrilor Parlamentului si cu majoritate calificata in Consiliu. Daca nu se reuseste gasirea unui text comun, propunerea este respinsa.

5. Care sunt atributiile jurisdictionale ale CEJ?

Atributiile jurisdictionale ale Curtii constau in:

-controlul legalitatii actelor adoptate de institutiile comunitare;

- controlul respectarii de catre statele membre a obligatiilor care le sunt impuse de catre tratate;

- interpretarea tratatelor comunitare si aprecierea validitatii actelor institutiilor comunitare.

6. Care este rolul Consiliului European?

-Defineste orientarile politice, economice si sociale generale.

-Intervine pentru deblocarea unei situatii de criza sau pentru solutionarea unui dezacord intre statele membre.

-Arbitru al conflictelor aparute intre institutiile comunitare.

-Decide etapele unificarii europene

-Stabileste prioritatile si calendarul constructiei europene.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1332
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved