TRANSPORTURILE FEROVIARE - Reteaua de cale ferata

TRANSPORTURILE FEROVIARE

Dezvoltarea economica a unei tari, economiei mondiale in general, este de

neconceput fara transporturi. Ele asigura buna desfasurare a productiei in industrie si

agricultura, circulatia bunurilor materiale si a oamenilor.

Transporturile faciliteaza legaturile intre regiunile cu materii prime in care acestea

se prelucreaza, desfacerea si distribuirea marfurilor in centrele corespunzatoare. Prin

intermediul lor se fac schimburi permanente de materii prime, produse si bunuri in

general intre diversele zone ale unei tari, intre tari aflate pe acelasi continent, sau la

mari distante pe alte continente. Participarea la dezvotarea economiei mondiale, iesirea

din izolare a comunitatilor umane, integrarea in sistemele generale informationale si

cresterea nivelului de civilizatie au fost si sunt posibile prin intermediul transporturilor.

Mediul in care sunt amplasate caile de comunicatie a determinat si diferentierea

transporturilor in urmatoarele categorii:

- terestre;

- navale;

- aeriene;

- speciale; ( transporturi urbane, conductele, linii de inalta

tensiune,telecomunicatiile, comunicatiile spatiale)

Marele public asociaza si astazi existenta cailor ferate cu circulatia trenurilor

remorcate de clasica locomotiva. Aceasta opinie este eronata deoarece caile ferate, in

calitate de cai de rulare si transport au aparut cu mult inaintea locomotivelor cu abur.

Premiera mondiala absoluta a conceperii si utilizarii sistemului - sina traversa- prevazut cu schimbatoare de directie cu ac si inima apartine romanului Ion Pop si a cunoscut o larga extindere la minele de la Brad din Transilvania in prima parte a secolului al XVI-lea.Aceasta importanta inventie s-a extins imediat in Austria si generalizat in toate zonele carbonifere din Europa, in special in sudul Angliei. De acum, sistemul cailor ferate inregistreaza o evolutie foarte rapida: in 1764,Frolov utilizeaza in Altai sine de fonta, in1767 Reynold introduce sinele de otel la minele de carbuni de la Dale, sudul Angliei, iar in 1811 inginerul Backinshop inventeaza sistemul de cale ferata cu cremaliera.

Experienta castigata in utilizarea cailor ferate de interes local a determinat

construirea si utilizarea unor trasee cu caracter mai important la care tractarea

vagoanelor se realiza cu ajutorul cailor. Prima cale ferata de acest fel a fost construita in

1795 in Marea Britanie intre Cardiff si Methyr si era destinata transportului mixt de calatori si marfuri. Pe continent prima linie de transport public se inaugureaza la 7 septembrie 1827 in Austria, intra Budweis si Kerschmaum. Transportul pe calea ferata.normala. asa cum este astazi are o istorie relativ recenta. Locomitiva cu abur a fost inventata in Anglia de catre George Stephenson care a experimentat-o prima data in 1825 la Newcastle. Apoi, in premiera mondiala la 16 noimbrie 1830 a fost inaugurata linia Liverpool -Manchester pe care a mers primul tren de persoane cu 130 pasageri; tractat de o locomotiva cu abur trenul a parcurs distanta de 60 km. in 90 minute cu viteza de aprox.

35 km/h.

Sistemul a fost extins cu mare repeziciune; locomotivele construite in Anglia de

Stephenson in anii 1832-1833 de tipul.Planet. si .Patentee. au fost adoptate de toate

caile ferate din lume iar in Europa a inceput era marilor constructii feroviare:

- 1835 - Bruxelles - Mechelen;

- Nurberg - Furth;

- 1837 - Paris - Saint Germain;

- St.Petersburg - Tarskoe Selo;

- 1843 -Paris - Orleans;

O exceptie o constituie realizarea in anul 1833 pe traseul Ninji- Taghil in Ural, a

unei locomotive originale dupa constructorul rus Cerepanov ramasa in stadiul de unicat.

In perioada imediat urmatoare au fost construite retele feroviare de baza si in alte

tari europene dar si in America de Nord, Asia, Africa, America Latina,Australia.( 1853-

India, 1854- Australia, 1856- Egipt). In ultimele decenii ale secolului al XIX- lea s-a extins reteaua de cai ferate in tarile din centrul si estul Europei, in China, sudul si sud-estul Asiei ( India, Vietnam, Malaezia) Turcia, Iran, America Latina ( Argentina, Mexic, Brazilia) Africa (Gabon, Nigeria, Angola, Congo). Lungimea cailor ferate a crescut fulgerator de la 8640 km. la inceputul perioadei la 794.000 km. in jurul anului 1900.

In toata aceasta perioada atelierele lui Stephenson primesc din ce in ce mai multe

comenzi dar si modernizeaza foarte tare modelele de locomotiva; dupa ce in 1840

locomotiva de tip.Firefly. ajunge la viteza 80,2 km/h, in mai 1848 modelul .Great

Western prinde 108 km/h, iar in1849 modelul The Governer inregistreza 134 km/h.

Totodata se modernizeaza elementele de functionare, semnalizarea mecanica, frina electrica, si elementele de asigurare securizarii circulatiei.

Se poate spune ca transportul feroviar avea acum asigurate conditiile tehnice in

vederea functionarii optime. Ultima problema ramasa nerezolvata nerezolvata a

constituit-o derularea optima a transportului de calatori. Pentru clasele I-II s-au constuit

vagoane care copiau exact trasurile si primeau porecle corespunzatoare: vagon berlina,

caleasca,etc; calatorii de la clasa a III-a calatoreau in vagoane descoperite, sumar

amenajate. Cu toate aceste masuri de siguranta s-a inregistrat, poate inevitabil si un

eveniment nefericit; acesta ramanand in istorie ca fiind primul accident pe calea ferata la

un tren de calatori; la data de 8 mai 1842,fiind ziua de nastere a lui Ludovic Filip, ultimul

rege francez, un mare numar de parizieni au asaltat trenul. S-a format o garnitura din

vagoane supraincarcate cu pasageri care a impus pentru prima oara pe o ruta de calatori

utilizarea dublei tractiuni. In zona localitatii Mendon configuratia terenului a determinat

cresterea alarmanta a vitezei de deplasare, locomotiva din fata a frinat; ce-a de-a doua,

de constructie mai usoara, supusa socului produs de actiunea brusca a locomotivei din

fata si presata de forta garniturii grele din spate a deraiat basculindu-se in jurul osiei

motoare rupte. Cum tocmai pe motivul evitarii accidentelor pe vremea aceea usile se

inchideau din exterior, din cei 770 pasageri s-au inregistrat 164 victime, 32 fiind scoase

din vagoanele incendiate, complet carbonizati.

Dupa anul 1900 concurenta si procesul de concentrare au dus la aparitia primelor

mari companii in domeniul transporturilor feroviare. Reteaua da cai ferate s-a impartit in

sase companii in Franta, sapte companii in S.U.A. s.a.m.d. Acest lucru a permis o

abordare mai stiintifica si unificarea organizarii in interiorul fiecarei companii. La un

momendat aceasta stare de fapt n-a mai fost suficienta pentru a satiface nevoile social-

economice, astfel ca, statul a fost cel care a intervenit in aceasta problema prin doua

procedee:

a) nationalizarea, trecerea in patrimoniul national si despagubirea consistenta a

vechilor proprietari;

b) realizarea unei societati nationale unice in care unic actionar era statul;

Toate tarile cu exceptia S.U.A. au unificat caile ferate mai importante aflate pe

teritoriul national intr-o singura organizatie cu administrare, tehnologii, reglementari si

tarife unice. Datorita acestaei manevre s-a introdus regula construirii cailor pe trasee care

asigurau trafic mare ca urmare a dezvoltarii economice a zonelor deservite,iar liniile

izolate au fost unite intr-un singur sistem national.

Reteaua de cai ferate ajunsa la granita a creat si primele probleme politico-

economice de ordin international.Interdependenta economiilor nationale a determinat

asezarea reprezentantilor diferitelor tari la masa tratativelor pentru rezolvarea

problemelor economico-juridice si tehnice aparute.

Asa a aparut Uniunea Internationala a Cailor Ferate, s-a unificat ecartamentul

feroviar al tarilor participante si caracteristicile mijloacelor tehnice din dotare.

In secolul XX, in majoritatea tarilor transporturile feroviare au ramas in continuare cel mai important mijloc de transport, criteriul de aprecierea costituindu-l prestatia fizica exprimata in tone/km.

Prima cauza importanta care a determinat crestera simtitoare a volumului de transport feroviar la mijlocul anilor .60 a reprezentat-o extinderea utilizarii noilor tehnologii de transport: paletizarea, pachetizarea si containerizarea. A doua cauza a costituit-o criza energetica mondiala si majorarea preturilor la combustibili lichizi deoarece calea ferata consuma mai putina energie pentru realizarea unei unitati de prestatie in comparatie cu transporturile auto, si, datorita faptului ca, traficul feroviar consuma de acum si energie electrica obtinuta in centralele hidro sau termoelectrice mai putin afectate de majorarile de preturi.

Reteaua de cale ferata a ajuns sa masoare de la 794.000km. in 1900, la

1.550.000km. in 1981 fiind in prezent de peste 1.600.000km.

La nivel mondial, in repartitia geografica a retelei de cai ferate se observa o

distributie inegala, ca o reflectare a nivelului de dezvoltare economica, o concentrare

mare in America de Nord si Centrala (487.000 km.) Europa inclusiv Rusia ( 396.000 km),

apoi Asia, America de Sud, Australia,Africa. Cele mai lungi retele de cale ferata in

functiune sunt in:

-S.U.A. - 187.690 km;

-Rusia- 87.125 km;

-Germania- 48.833 km;

-Canada - 59.240 km;

-Franta - 32.731 km;

Deosebirile intre tari in privinta dotarii cu cale ferata ies mai bine in evidenta din

analiza densitatii, exprimata prin lungimea liniilor la 1.000 km. patrati. Acest indicator are valori foarte mari in tarile europene:

- Cehia- 119,7 km;

- Germania- 114,4 km;

- Belgia- 112,4 km;

-Luxemburg- 106,3 km;

In celelalte continente acesta valori sunt mult mai mici: S.U.A. 20km., Japonia 10,6 km iar Africa si Australia inregistreaza valori foarte scazute. Se poate observa ca tarile cu mari suprafete geografice dispun de retele feroviare cu lungimi considerabile cu densitati reduse; de exmplu, S.U.A. utilizeaza inca in mica masura aceasta cale de transport, doar 39% din marfuri si 0,7% din totalul calatorilor merg cu trenul.

Dupa ecartamentul caii ferate (distanta dintre dintre sine) se pot deosebi:

a) cai ferate normale, cu un ecartament de 1.435 mm.,caracteristic celor mai

multe tari europene, asiatice, si africane;

b) cai ferate cu un ecartament de 1.524 mm, specific penrtu Rusia si tarile

sovietice, Mongolia, China;

c) cai ferate cu un ecartament de 1.676 mm, specific pentru Spania, India, Chile;

d) cai ferate cu un ecartament de 700-1.200mm, care se construiesc in zonele

montane, forestiere, agrigole si pe santiere;

O alta clasificare posibila a cailor ferate este si cea dupa intensitatea traficului de

calatori si marfuri:

1. Caile ferate magistrale

Sunt caile ferate care asigura un trafic mare de calatori si marfuri in mai multe tari sau continente, avind o mare importanta nationala si internationala. Magistrala feroviara cu cea mai mare lungime este pe teritorilul Rusiei (Transiberianul) are 9.302km. este dubla si complet electrificata si leaga Moscova de Vladivostok prin Celeabinsk,

Omsk,Habarovsk. In Europa principalele magistrale feroviare sunt:

- Paris- Bruxelles- Amsterdam;

- Barcelona- Madrid- Lisabona;

- Atena- Istambul - Sofia -Bucuresti- Budapesta- Viena- Berlin;

Pe celelalte continente exista cel putin cate o magistrala de cale ferata, aceasta fiind numita dupa numele regiunii pe care o strabate:

- Transmongolianul: Beijing- Ulan Bator- Irkutsk;

- Transaustralianul: Perth- Melbourne- Sydney;

- Transandinul: Buenos Aires- Mendoza- Val Paraiso;

- Mag. Transafricana din zona ecuatoriala intre Lagos si Monbassa in lungime de

6.350 km care leaga 6 tari si 5 capitale;

- New York- Chicago- San Francisco;

- Philadelphia- St. Louis- Los Angeles;

- Quebec- Winnipeg- Vancouver;

2. Caile ferate principale

Sunt caile ferate de importanta natioanala prin care se asigura legaturi de calatori

si marfuri intre principalele centre economice si regiuni cu o mare importanta industriala.

In America de Nord, principalele magistrale strabat S.U.A. de la est la vest unind orasele porturi de la Oceanul Atlantic la Pacific, fiind in acelasi timp si magistrale continentale:

- New York-Iindianapolis- St.louis- Amarillio- Los Angeles- 6.350km.

- Boston- Cleveland- Chicago- Mineapolis- Seattle- 6.000 km.

- Jacksonville- New Orleans- El Paso- Phoenix- Los Angeles- 5.800 km.

In Japonia a fost construita o retea puternica de cale ferata; cea mai importanta este magistrala care leaga capitala Tokio de Insulele Kyushu, construita pe trei tronsoane:

- 1964- Tokio- Nagoya- Osaka- 515 km.

- 1972- Osaka- Okoyama- 160km.

- 1975- Okoyama- Ins. Kyushu- 392 km.

In Europa, Germania este tara cea mai dezvoltata din punct de vedere feroviar; are o retea de peste 48.000km. si o densitate de 114,4 km/1.000 km.patrati. Aceasta larga

retea leaga marile orase de puternicele centre industriale:Hanovra- Wurburg; Mannheim-

Stuttgart; Berlin-Hamburg;

Franta reprezinta si ea un capitol mai aparte si asta datorita vestitelor si neegalatelor pina acum TGV (trenuri de mare viteza); reteaua TGV a impinzit in special Franta unde face legatura extrem de rapid intre principalele orase: Paris- Lyon- Marsillia; Paris-Amiens- Lille; Lyon- Marsillia- Nice;

TGV-ul mai poate fi intilnit si pe unele rute feroviare din Spania, Marea Britanie,

Belgia,Olanda, dar si in China pe ruta Beijing-Shanghai- 1.350km. Australia (Canberra-

Sydney).

3. Caile ferate secundare.

Sunt construite deseori pentru a deservi mari obiective industriale sau ca .linii de

centura. ale marilor aglomerari urbane.

Prin lucrari foarte dificile si costisitoare au fost construite cai ferate in zone

montane de mare altitudine dar si prima cale ferata subacvatica intre Europa si Marea

Britanie; dintre caile ferate de mare altitudine cele mai spectaculoase sunt cele din

America de Sud si S.U.A;

Statii limita Tara Altitudinea maxima

(m)

Lima- Oroya Peru 4.829

Rio Mulatos- Potosi Bolivia 4.787

Arica- La Paz Bolivia 4.620

Arequipa- Puno Peru 4.470

Pikes- Peak S.U.A. 4.260

Eurotunelul, cum este numita prima cale feroviara subacvatica intre Franta si

Marea Britanie, este construit pe sub Canalul Manecii, inaugurat la 06 mai 1994 si dat in

exploatare in 1995. Are o lungime de 51,5 km, si este parcurs de o garnitura formata din

28 de vagoane,asigurind astfel 22% din traficul intre Marea Britanie si Europa.

Statiile de cale ferata.

Avind in vedere volumul si structura traficului, zona de influenta, destinatia

tehnica(triaje, depouri) pozitia geografica, statiile de cale ferata se clasifica in

urmatoarele categorii:

- statii de marfuri cu mari triaje( Maschen, Hamburg, Chicago, Bucuresti Triaj)

- statii industriale ( Pittsburg, Borzesti, Roman, Bicaz)

- statii mixte de calatori si marfuri (cele mai obisnuite)

- statii terminus situate la capatul unor linii infundate;

- statii de frontiera ( Giurgiu-Ruse, Curtici)

- statii turistice ( Tusnad, Sovata, Herculane)

Podurile de cale ferata.

Sunt construite peste unele cursuri de apa, fluvii, rauri, sau lacuri si au importanta

deosebita prin faptul ca au reusit sa lege unele zone sau regiuni care pina in momentul

constructiei podurilor erau complet izolate. In America s-au construit poduri peste Great

Salt Lake, iar peste fluviul Missisippi la St.Louis, Menphis, Bolton. In Europa principalele poduri sunt peste Rin la Strasbourg, Koln, peste Dunare la Belgrad, Novi Sad, Budapesta, Giurgiu- Ruse, Fetesti- Cernavoda, si peste Volga la Kazan, Saratov,

Volvograd. In Asia sunt traversate de poduri fluvii ca: Ensei, Chuang- Jiang, Huang- He.

Tunelurile.

Adeseori, reteaua cailor ferate strabate masive muntoase prin tuneluri. Primele tuneluri au fost constuite inca de la sfarsitul secolului XIX. Primul tunel feroviar din Europa s-a dat in folosinta in 1871 intre Franta si Italia avind o lungime 12.233 m. Cel mai lung tunel european este Simplon intre Elvetia si Italia cu o lungime de aproape 20 km. Cel mai lung tunel din lume se afla la Huntington Lake in M-tii Stancosi (33.000m); cel mai lung tunel subteran este .Seikan. in Japonia intre I-le Honshu si Hokkaido cu o lungime de 53.800m.

Cele mai multe tuneluri se gasesc in statele alpine din Europa, in Japonia, America de Nord si Sud , Noua Zeelanda;

Caile ferate in Romania

In tara noastra constructia de cai ferate a inceput in secolul XIX. Reteaua feroviara din Romania are o lungime de 11.300km, o densitate de 48,1km, iar 33% este

electrificata. Prima linie ingusta de cale ferata este Arad- Pincota din 1922 iar prima ruta

electrificata cu ecartament normal este intre Campina si Brasov din 1965. In anul 1854

se termina construirea primei linii de cale ferata intre Bazias si Oravita- 52km- urmata in

1860 de ruta Cernavoda- Constanta- 63 km- si in 1869 de Bucuresti-Giurgiu- 65km. In

luna Mai 1878 este inaugurat primul traseu international deservit de un tren accelerat pe

ruta Bucuresti-Viena prin Orsova si Varciorova. In anul 1882 s-a realizat la Predeal

legatura dintre sistemeleferoviare din Muntenia si Transilvania ceea ce a determinat

legarea nemijlocita a retelei a retelei de atunci la reteaua feroviara europeana.

Cele mai multe rute au fost date in exploatare in perioada 1870- 1914; in perioada

interbelica s-au adaugat cateva linii noi , cea mai importanata fiind ruta Vatra Dornei-

IlvaMica. Lipseau totusi unele legaturi intre arterele principale ceea ce ducea la slaba

servire cu mijloace feroviare a unor regiuni ale tarii; s-au construit astfel mai multe linii de legatura: Faurei- Tecuci; Bucuresti- Rosiori de Vede-Caracal; Salva- Viseu de Jos;

Bumbesti- Livezeni; Piatra Neamt- Bicaz; Rovinari-Tg.Jiu.

Unele din aceste trasee au prezentat trasee dificile necesitind saparea a numeroasa

tuneluri sau viaducte prin munti, corectari de pante si consolidari de versanti, dar avind

si deosebita importanta. Cel mai lung tunel se afla pe ruta miniera Ostra- Lesu Ursului-

6.000m.; tuneluri mai intilnim pe rutele:

Brasov- Intorsura Buzaului la Teliu- 4.375m;

Galati- Birlad la Talmasani- 3.300.;

Salva-Viseu la Romuli- 2.388m;

Linia Salva- Viseu a scos din izolare Maramuresul contribuind la dezvoltarea economica a regiunii si ruta Bumbesti- Livezeni a legat direct bazinul Petrosani cu sudul tarii.

Orientarea generala a liniilor de cale ferata este influentata de prezenta Muntilor

Carpati, care sunt totusi traversati de 10 linii, si de asezarea in sudul tarii a capitalei catre

care converg principalele trasee de cala ferata din Romania; Bucurestiul este primul

centru feroviar al tarii din care pornesc 8 linii magistrale care se leaga apoi la trasee

internationale.

1. Bucuresti- Craiova- Dr.T. Severin-Timsoara- Jimbolia 572 km;

2. Bucuresti- Brasov- Fagaras- Sibiu- Deva- Arad- Curtici 616 km;

3. Bucuresti- Brasov- Sighisoara- Teius- Cluj Napoca- Oradea- Ep. Bihor 656 km;

4. Bucuresti- Brasov- Ciceu- Deda- Jibou- Baia Mare- Satu Mare 683 km;

5. Bucuresti- Ploiesti - Marasesti- Bacau- Suceava- Vicsani 488 km;

6. Bucuresti- Ploiesti- Marasesti- Tecuci- Iasi- Ungheni 422 km;

7. Bucuresti- Urziceni- Faurei- Braila- Galati 230 km;

8. Bucuresti- Cernavoda- Constanta- Mangalia 285 km;

Principalele noduri de cale ferata din care se ramifica mai mult de cinci linii sunt:

Bucuresti, Ploiesti, Timisoara, Arad, Oradea, Faurei, Rosiori de Vede, traficul de marfuri

fiind format in special din produse de cariera si balastiera, carbuni, produse metalurgice,

petroliere, produse din lemn.