Infiintarea plantatiilor pomicole

Infiintarea plantatiilor pomicole

Sisteme si distante de amplasare ale pomilor . -Sistemul de amplasare este modul de repartizare a pomilor pe teren in rand si a randurilor. Astfel se formeaza figure geometrice-patrat, dreptunghi, triunghi etc. Distantele reprezinta intervalele dintre randuri si pomi pe linia fiecarui rand. Sistemul si distantele de amplasare a pomilor depinde de fertilitatea si umiditatea solului, configuratia terenului, vigoarea de crestere a sociatiei soi-portaltoi, sistemul de conducere a pmilor, tehnologia de cultura, delimiteaza forma si dimensiunile suprafeei cat si a spatiului de nutritie apomilor. In Romania se aplica sistemul de amplasare a pomilor in dreptunghi, in triunghi sau sah ,pe curbe de nivel si in patrat.

Amplasarea in dreptunghi - este cea mai folosita sistema de amplasare a pomilor, fiind indicate pentru livezile commercial-industriale intensive si superintensive mai ales in teren plan. Distantele dintre randuri sunt mai mari decat a pomilor pe rand. Da posibilitatea de a coordona optimal vigoarea de crestere a pomilor cu sistemul de conducera , cu coronamentul randurilor amplasat in doua planuri oblice, valorificarea buna a suprafetei I spatiului nutritive.

Amplasarea in triunghi echilateral -consta in amplasarea pomilor din randurile vecine in sah. Distantele dintre randuri sunt mai mari decat dintre pomii pe rand. Amplasarea pomilor in triunghi are prioritatein amplasarea mai uniforma a pomilor in teren si micsorarea eroziunii pe terenurile in panta. Este preferabila in terenuri plane si obligatory pe terenuri in panta.

Amplasarea pe curbele de nivel - se aplica obligatoriu pe terenuri in panta. RAndurile se fixeaza pe curbele de nivel iar pomii deinranduri vecine in sah. In scopul inbunatatirii conditiilor mecanizarii proceselor tehnologice, pe pantele cu suprafata neuniforma, se admite abaterea de la directia curbelor de nivel cu 3-40 pentru indreptarea randurilor de pomi pe o distanta optima.

Amplasarea in patrat distantele dintreranduri si pomilor pe rand in acest sitem sunt egale. Este folosita mai mult pe loturileindividuale, in livezile auxiliare in care ingrijirea pomilor nu se face cu folosirea tehnicii agricole. Sistemul nu permite utilizarea suficiente a suprafetelor de nutritie si este contaiindicat pentru terenurile in panta.

Amplasarea in benzi -sistemmul se studiaza pentru livezile superintensive ale marului pnetru soiurile altoite pe portaltoi pitic. Consta in amplasarea pomilor in benzi din 2-3 randuri cu pomii amplaati in sah si pentru soiurile de tip colonard. Distantele de plantare a pomilor determina cantiatea recoltei, calitatea fructelor si eficienta economica a plantatiilor de mar. Ele se stabilesc reesind din vigoarea de crestera a asociatiei, soi portaltoi, forma coroanei , cerintele plantelor fata de lumina, fertilitatea solului, posibiliatea de irigare a plantatiei si trebuie sa asigure iluminarea suficienta a pomilor, traficul tehnologic favorabil pe intervalele dintre randuri, posibilitatea crearii unui coronament continuu uniform si rational indesit.Intrepatrundrea coroanelor in directia randului nu trebuie sa depasesca 25-35cm.

Culturile pomicole pure. -in acest caz ,plantatia pomicola este cultura unica pe terenul respective. Lucrarile executate au ca scop asigurarea conditiilor optime pentru pomi, in vedera realizarii unor productii mari si de calitate superioara. In acest categorie pot fii incadrate plantatiile clasice, intensive si superintensive.

Sistemul classic sistemul classic se caracterizeza prin pomi de vigoare mare altoiti de regula pe portaltoi generative. Pomii ajing la o inaltime de 8-10 m si un diametru al coraoanei de 4-8 m iar coroanele sunt globuloase si de volum mare. Distanta de planteare in general sunt mai mari 5-8 m rezultand mai putin de 350 pomi/ha. Distantele mari intre pomi pe rand si intre randurile de pomi fac ca terenul san u fie pe deplin valorificat. Din suprafata toatala doar 70% este ocupata de pomi.Investitia facuta se recupereaza lent deoarece pomii intra pe rod abia dupa 7-8 ani de la plantare iar productia devine greoi economica numai dupa 10-12 sau chiar 15 ani de plantare. Productia de fructe ajunge in perioada de mare productie la 10-12 t/ha, recoltatule devine greoi din cauza taliei mari a pomilor. Acest system de cultura se poate folosi la toate speciile pomicole, durata economica a plantatiei fiind de 40-50 de ani.

Sistemul intensive - plantatiile intensive au inceput sa se raspandeasca abia dupa primul razboi mondial. Acest system se caracterizare prin pomi de vigoare mijlocie sau chiar mica 3-4 m, condusi pe system de sustinere cu spalier; coroana aplatizata palmete, sau globuloasa , dar de volum mic vas, fus tufa, fus zvelt. Distantele de planteare sunt mai mici comparative cu sistemul extensive , respective de 4-5 m intre randuri si de 2-3 m intre pomi pe rand. Astfel , in functie de distantele de plantare se realizeaza un numar mare de pomi la unitatea de suprafata. Dupa numarul pomilor la ha platatiile intensive pot fi cu densitate mica450-633 pomi/ha cu densitate mijlocie 634-833 pomi/hasi cu densitate mare 83-1250 pomi/ha. Consumul de forta de munca pentru formarea coroanei pomilor, este mai redus. Productia devine economica incepand ci anii 4-5 de la plantare iar potentialul maxim de productie se atinge incepnad cu anii6-7de la plantare. Cu toate ca investitiile in plantatiile intensive sunt mai mari dacat in plantatiile clasice ,ele se recuperaza in 3-4 ani de dup ace productia devine profitabila.. Recoltarea medie de fructe in perioada de mare productie poate depasii25-30 t/ha la speciile mar si par ,fiind de caliatate superioara. Gradul de mecanizare este mult mai mare comparative cu plantatiile clasice. In sistemul intensive se comporta bine speciile : marul, parul, piersicul, caisul si visinul iar , in ultimul timp, chiar si ciresul. Se inpune mentiunea ca durata de exploatare a plantatiilor intensive este mai scurta 15-16 anila iersi, 20 de ani la cais, 25-30 de ani la mar si par siceva mai mult pentru cires is visin.

Sistemul superintensiv.- acest system se caracterizeaza prin pomi de talie mica, inaltimiea lor este de 1,5-2,25m ce se conduc sub forma de cordon vertical sau fus zvelt.Distantele de plantare sunt, in general mici, 2,5-3 m intre randuri si 1-1,5 m intre pomi pe rand. Plantarea pomilor se face inranduri simple sau in benzi. Dupa nr. De pomi plantati la unitatea de suprafata plantatiile superintensive pot fi cu densitate mare 1250-2500 pomi/ha si cu densitate foarte mare peste 2500 pomi/ha. In plantatiile plantatiile superintensive terenul se ocupa integral de catre pomi si intr-un timp foarte scurt anul 3-4 de la plantare. Rodirea economica incepe din anul 2 de la plantare, atingandu-se potentialul maxim de productie deupa 4-5 ani de la plantare. Cu toate ca investitiile pentru infintare sunt foarte mari, ele se recupereaza repede. Prod. Medie de fructe poate depasii 60-80 t/ha laspeciile mar pa. Plantatiile superintensive se practica foarte mult la speciile mar par piersic.

Culturi pomicole associate.

Sistemul agropomicol- se caracterizeaza prin pomi de vigoare mare altoiti pe portaltoi generative. Nici in perioada de mare productie pomii nu acopera tot saptiul din livada datorita distantelor mari de planatre. Productia de fructe este mica si in general de calitate inferioara ca urmare a ingreunarii efectuarii tratamentelor fitosanitare la momentul optim.

Gradini familiale. -sunt amplasate pe terenul din apropieria gospodariilor si asigura consumul familial de fructe su numai in mica masura pentru valorificare pe piata.Productia de fructe este foarte diversificata, in majoritatea cazurilor fiecare specie fiind reprezentat printr-un numar mic de indivizi 1-3 exemplare.

Plantatiile comerciale-industriale. -aceste plantatii au menirea de a produce partizi mari de fructe destinate comercialaizarii. In functie de destinatia productiei de fructe plantatiile comerciale-industriale pot fii pt satisfacerea consumului intern sau pt export.

Plantatiile didactico-experimentale. -sunt mai reduse ca numar si ocupa suprafete relative mici. Ele se organizeaza pe langa intitutiile de invatamant superior sau mediu de specialitate, cat si in statiunile de cercetare.

Plantatiile de aliniament. -plant de aliniament se infinteaza in lungul soselelor , a drumurilor sau a terasamentelor de cale ferata. Sunt plantate cu specii si soiuri mai rustice care nu necesita o ingrijire deosebita: nuc ,dud si chiar unele soiri de mar si par. Pomii au trunchi inalt si coroana globuloasa de volu mare.

La alegerea terenului se pleaca de la baza topografica(harta). Se analizeaza volumul edafic al solului. Se aprecizeaza gradul de porozitate a solului, procesul de gleizare si pseudogleizare. Configuratia terenului,frecvent pe terenurile cu panta mica au mici depresiuni in care apa stationeaza in consecinta terenul respective trebuie supus unui retele da canalizare pt desecare sau drenuri de profunzime pe care perpendicular se utilizeaza drenuri cartita. Dupa infintarea plantatie executarea retelei de drenaj este mult mai greoaie. Se analizeaza gradul de structurare a solului si textura ecestuia. Plantatiile se plaseaza pe terenuri mijlocii cu textura nisipo lutoasa. Continutul solului in argila pt par nu trebuie sa depaseasca 23%, la mar 35% iar la prun 45-50%. IN vederea infintarii plantatiilor este nevoie de cartarea agrochimica in care se pune in evidenta continutul solului in macro si microelement. In urma cartrii agrochimice se pun in evidenta ingrasamintele care se aplica la ha pentru o aprovizionare foarte buna cu macroelemente.

Se recomanda ca microelementele sa fie aplicate foliar intru-cat apare riscul de blocare a microelementelor in complexul solului. pH-ul solului trebuie sa fie cuprins intre 6,5 si 7,5. Marul suporta in cazul unor soiuri pH de 5,5 si 6,8. (pt afin pH de 3,2-4,8).Cantitatea de humus in sol trebuie sa fie de 2-3%. Pe solurile nisipoase continutul in materie organica este frecvent redus 0,5% motiv pentru care nivelarii dunelor la ad de 1m se introduce un fundul gropii gunoi de grajd. Plantarea pomilor se face cu punctual de altoire la 50-60 cm pt ca sistemul radicular sa ajunga cat mai repede in zona de interduna sau la nivelul ingrasamintelor organice.

Panza de apa freatica. -Pt portaltoi cu inradacinare superficiala panza de apa freatica trebuie sa se gaseasca la 1.5m iar pt o inradacinare profunda la 2,5-3m. Pt terenurile in panta unde curentii de aer sunt puternici este obligatoriu perdelele de protectie - acestea pot fii facute cu specii arborescente sau cu specii pomicole a caror inradacinare sa fie profunda sis a nu se scuture(nuc, cires)- iar in cazul in care padurea este in apropiere intre liziera padurii si plantatie trebuie sa fie 25-50m. Pe cat se poate se evita amplasarea plantatiilor in apropierea padurilor si in apropierea intinderii de apa. In padure unele specii sunt gazda intermediara pt. egenti patogeni. Sunt prevazute o serie de insecte defoliatori si in special carabusul de mai. La alegerea amplasamentelor se tine cont de vegetatia lemnoasa si ierboasa de langa terenuri. Terenurile care au veg. lemnoasa plopul, salcia i-ar veg ierboasa dinpipirig si rogoz acolo apa freatica este la mica adancime. In zonele unde se afla veg. lenoasa marul, parul paduret si ciresul pasaresc evidentiaza un teren favorabil pt cultura sp.pomicole. Terenul destinat unei plantatii pomicole poate avea ca si categorie de folosinta o pasune o faneata ,teren arabil sau chiar o fosta livada. Daca terenul a fost ocupat de o plantatie pomicola se va evita amplasarea semintoaselor dupa samburoase sau invers pt ca apare oboseala solului. Pe sistemul radicular a fostei plante atacate de diferite ciuperci , se transmit la sistemul radicular a plantei noi. Perioada de catva ani dupa defrisare culturii terenul este destinat culturilor agricole sau daca terenul permite noua plantatie se amplaseaza me mijlocul randurilor fostei plantatii. O situatie aparte prezinta piersicul care nu poate reveni pe aceiasi parcela numai dupa 18 ani si reinfintarea se poate face numai dupa 6 ani..

Lucrari de amenajare in vederea infintarii a noi plantatii. -amenajarea retelei de circulatie care nu trebuie sa depaseasca 4-6 % din suprafata amenajata. Aceasta retea se compune din drumul principal care merge din vale in deal in zig-zag, iar panta in curba sa fie aproape de 0%. Din drumul principal a carei latime este de 5-6m si poate fii amenajat prin betonare si asfaltare sau din piatra inpanata cu nisip. Drumurile tehnologice a caror latime este de 3-4m sunt obtinute prin terasare si sunt din pamant tasat iar in amonte prezinta un canal individual care nu permite ca apa sa se scurga pe drum. Drumurile tehnologice sunt executate pe curba de nivel si au o panta mica de 0,50-1 la 1000. Conslidarea de drumuri tehnologice se realizeaza prin insamantare ca si la taluze. Avand in vederea latimea lor utilajele nu se pot depasii, pt a realize circulatia in ambele sensuri se executa zona de refugiu. In amonte de drumul principal se executa canalaul principal care nu poate avea panta la 1 la 1000. Acest canal se executa din dale de beton dupa ce sa realizat taluzarea de 1 la 1 pe fund si pe ele 2 parti se aseaza cu pat de nisip dupa care se aseaza dalele cu distanta intre ele cu 1 cm si se rostruiesc. In lucrarile de amenajare nu se admite nivelarea sau lucrari de scurgere a apei. Toate scurgerile de apa se dirijeaza la capat de amonte si dupa in canalul principal. Apa poate fii dirijata spre lac pentru folosire pt a nu ridica nivelul de apa freatica.

Amenajare. - la pichetare pe curbele de nivel se ia o linie perpenduculara pe curba de nivel notata cu M,N. Pe linia de maxim se marcheaza distanta dintre randuri care se marcheaza cu picheti colorati. Operatoru fix ap. inrt-un anumit punct in asa fel incat sa poata materialize cat mai multe curbe de nivel pe care vor fii dispisi pomii. La un momendat merge pe curba de nivel pe 50m in functie de lungimea lantului de pichetat nu mai putem matrializa curbe de nivel. In aceasta situatie aperatorul este nevoit sa se mute pt vizualizarea a noi curbe de nivel.

Sapatul gropilor se face in teren dezfundat- in acasta situatie groapa este de 50-50-50 si se sap ape partea nordica a tutorelui.